Glasul Mureşului, ianuarie-iunie 1940 (Anul 7, nr. 220-244)
1940-01-05 / nr. 220
4 în care să grupează pentru producţie absolvenţii şcoalelor industriale sunt preferate la licitaţiile publice, chiar dacă ofertele lor vor fi cu 7 % mai scumpe ca cele ale altor concurenţi. O propunere de realizare locală Harnicul director al Liceului nostru Industrial d. ing. Câmpianu ar face o operă demnă de memoria vrednicului său părinte însufleţitul român regretat de toţi, răposatul protop. Ilie Câmpeanu, dacă secondat de distinsul corp profesoral al şcolii, ar în- * 1 2 3 4 îinţa ca primul o asemenea cooperativă, cu numele Ilie Câmpeanu. Aceasta ar putea înlocui cu succes pierderea fabricei-atelier a regretatului Gh. Vlasa, fost singură întreprindere românească mai insemnate de acest fel ca toată regiunea. Cu vrednicia membrilor, cu concursul tuturor celor înţelegători şi în legătură cu atelierele publice, s-ar putea face un frumos pas înainte în cucerire de teren al meseriilor româneşti. Să trecem de la teorii şi vorbe la fapte şi vom avea în scurt timp rezultate nebănuite. Doar România este ţara noastră! Cooperativele industriale Plecarea de ministru al cooperaţiei în străinătate Dl prof. V. JINGA, subsecretar de Stat la ministerul Economiei Naţionale, a plecat în 26 iunie la Londra, Berlin, Copenhaga şi Roma, însoţit de dl dir. gen. R. Râmniceanu, invitat de unele organizaţiuni centrale ale mişcării cooperative din ţările respective. Scopul acestei călătorii este — in primul rând — de a stabili legături comerciale directe între centrele cooperative din străinătate şi Cooperaţia românească, — iar în al doilea rând, — pentru a se informa asupra problemelor esenţiale ale Cooperaţiei străine, precum şi participarea Cooperaţiei străine la Expoziţia naţională a Cooperaţiei româneşti, care urmează să fie organizată probabil în cursul anului viitor. Cooperativă în România Răspunzând unei invitaţii a cooperativei „Drumul Nou“ din colonia jidovească Lambrovca Jud. Tighina, preşedintele Federalei de acolo a constatat următoarele : 1. Colonia este compusă din 52 familii fiecare având casă proprie. 2. Coloniştii dispun de cca. 900 ha. pământ care a fost cumpărat individual în 1930 de la locuitorii din Chiţcani cari au fost improprietăriţii din moşia Lambrovca. Lotul de 6 ha. a fost cumpărat cu 30.000 Lei. 3. Pentru construirea caselor, coloniştii au obţinut credite dela societate evreiască internaţională E. C P. The Jewitch Colonization Asosiacion pe termen de 18 ani, cu o dobândă de 1% la sută, care se plăteşte numai în 14 ani, deoarece în primii trei ani, sunt scutiţi de dobândă. Toate casele şi dependinţele sunt construite după un model şi acoperite cu ţiglă. In medie casa şi dependinţele au costat zo.ooo Lei. Casele se compun din 2-3 camere şi bucătărie. Toate curţile sunt aşezate după plan raţional colonia având două străzi largi înzestrate cu vreo la fântâni, toate construite după acelaş model şi acoperite cu ţiglă. 4. Fiecare colonist dispune de 1. ha. vie. Toate viile sunt situate întrun singur loc, forraând de fapt o vie de 6o. ha. Viile se lucrează individual însă sub conducerea agronomului societăţii. Vânzarea vinului se face de către cooperativă care administrează pivniţa şi desface vinul. Coloniştii au construit o pivniţă cu vase pentru 15 vag. vin. Recolta de struguri se predă la pivniţă unde se face vin de un singur tip. Fiecare colonist dispune de 4 ha păşune. 5. Colonişti se ocupă şi cu creşterea vitelor. Colonia dispune de 125 vaci, 4 tauri, loc cai şi 756 oi caracul. Revine pe gospodărie: 2-3 vaci 2 cai, 15 oi, apoi 5o-loo păsări. In fiecare an coloniștii vând 5oo-6oo miei caracul cu 5oo- 6oo lei buc. Brânză de oi se produce anual 12-15ooo kgm. care se vinde cu 2o-25 Iei de kgm. lână până la 2ooo kgm. care se vinde cu 25—3o Lei. Cooperativa a organizat o lăptărie. Tot laptele din colonie se predă acestei lăptării. Vacile au fost cumpărate cu 10-12000 Lei, de cap se obţine Glasul Mureşului 2o litri pe zi. Zilnic se predă cooperativei cca. 5oo litri lapte. Anual se fabrică până la 7ooo kgm. unt. Pentru laptele comercializat colonistul obţine în medie 2.5o Lei de litru. in medie venitul brut de vacă este de la 12ooo Lei anual. Venitul unui colonist, provenit numai din creşterea animalelor şi păsărilor se cifrează la suma de 2o3oooo Lei anual. 6. Pe lângă cooperativă există un punct de închiriere de maşini agricole înzestrate cu : pluguri, semănătoare, trioare, vântărătoare, batoze etc. Maşinile sunt închiriate contra unei mici taxe necesare reparaţiunilor. 7. Colonia a făcut un magazin colectiv unde se înmagazinează 5% din recolta anuală pentru cazuri de secetă. 8. Cooperativa a instalat o baie comunală, instalaţie care a constat 12o.ooo Lei. 9. Cooperativa are o prăvălie asortată cu toate mărfurile necesare făcând vânzări zilnice de 15oo lei. Vânzarea se face numai contra bani gata. La finele anului se acordă risturna după cumpărături. După regulele introduse, nimeni nu are dreptul să deschidă, cârciumă sau prăvălie. Iată ceea ce au putut face evreii în ţara Românească. Au putut adopta cooperaţia pentrucă au spirit de solidaritate, şi cunosc foloasele asocierii. Să fim şi noi solidari şi să înţelegem foloasele şi spiritul cooperatist. Exemplul de mai sus trebue să dea de gândit fiecărui român. Să arătăm că şi noi putem face şi mai mult! După „Frontiera“ Cooperaţia indus t rială comercială ya mea progresează şi în Ardosul Greutăţile cari le întâmpină meseriaşii îi comercianţii ro- mâni şi îndeamnă să-şi solidariseze interfete şi să-şi adune mijloacele în cooperative. In Cluj, după „frizeria cooperativă* şi „restaurantul cooperatist** din str. Iorga, înfiinţate mai demult de actualul ministru al cooperaţiei d. V. Jinga s-a înfiinţat o nouă cooperativă a meseriaşilor, mecanici, in stil mai mare, o adevărată fabrică. Comerţul este reprezentat prin „Consumul funcţionarilor“ şi alte unităţi înfiinţate sub egida activei federale „Zorile“. Desigur va da o înflorire la care nu ne puteam gândi până acum, cooperativelor de consum din Ardeal, înfiinţarea de către Institutul naţional, a marelui depozit de tot felul de mărfuri în Cluj. Acesta va scoate cooperativele din situaţia aservită faţă de marile firme străine, cari îi făceau tot felul de greutăţi. In Satu Mare a luat fiinţă cooperativa „Meseriaşul“ cooperativa „Dacia Cfr.* etc. cu diferite secţii (coloniale, articole technice, brutărie, ş a.) cari progresează îmbucurător. Citim în gazeta locală „Frontiera“ sprijinitoare a acestor cooperative, că coop. „Meseriaşul“ are expoziţie permanentă din produsele membrilor şi că la ultimul concurs de vitrine care a avut loc acolo, „Meseriaşul“ a câştigat premiul I. La noi în Tg.-Mureş coop. „Solidaritatea“ din 1935 cumpără cerealele agricultorilor cu preţ bun, fără mijlocitori, are secţie bancară pentru împrumuturi eftine, (5%) din sumele puse la dispoziţie de Institutul Naţional al Cooperaţiei şi maşini agricole de tot felul, de la plug până la tractoare şi maşini de îmblătit. Acum de 3 luni face şi distribuirea spirtului şi a sării din încredinţarea Institutului. Consumul funcţionarilor, din 1938 îşi prevede membrii cu coloniale. După unele greutăţi ale începutului, sperăm că a câştigat destulă experienţă pentru a prospera. La Reghin, Teaca, Topliţa, Miercurea Niraj etc. încă sunt cooperative cu viitor, numai oameni să fie la conducere. Automobilul cooperativei regionale „Solidaritatea“