Glasul Mureşului, ianuarie-iunie 1940 (Anul 7, nr. 220-244)

1940-01-05 / nr. 220

4 în care să grupează pen­tru producţie absolvenţii şcoalelor industriale sunt preferate la licitaţiile pub­lice, chiar dacă ofertele lor vor fi cu 7 % mai scum­pe ca cele ale altor con­curenţi. O propunere de realizare locală Harnicul director al Li­ceului nostru Industrial d. ing. Câmpianu ar face o operă demnă de memoria vrednicului său părinte însufleţitul român regre­tat de toţi, răposatul protop. Ilie Câmpeanu, dacă se­condat de distinsul corp­ profesoral al şcolii, ar în- * 1 2 3 4 îinţa ca primul o aseme­nea cooperativă, cu nu­mele Ilie Câmpeanu. Aceasta ar putea înlo­cui cu succes pierderea fabricei-atelier a regreta­tului Gh. Vlasa, fost sin­gură întreprindere româ­nească mai insemnate de acest fel ca toată regi­­unea. Cu vrednicia membrilor, cu concursul tuturor ce­lor înţelegători şi în legă­tură cu atelierele publice, s-ar putea face un fru­mos pas înainte în cuce­rire de teren al meserii­lor româneşti. Să trecem de la teorii şi vorbe la fapte şi vom a­­vea în scurt timp rezul­tate nebănuite. Doar Ro­mânia este ţara noastră! Cooperativele industriale Plecarea de ministru al cooperaţiei în străinătate Dl prof. V. JINGA, subsecretar de Stat la ministerul Economiei Naţionale, a plecat în 26 iunie la Londra, Berlin, Copenhaga şi Roma, însoţit de dl dir. gen. R. Râmniceanu, invitat de unele organizaţiuni centrale ale mişcării cooperative din ţările respective. Scopul acestei călătorii este — in primul rând — de a stabili le­gături comerciale directe între centrele cooperative din străinătate şi Cooperaţia românească, — iar în al doilea rând, — pentru a se infor­ma asupra problemelor esenţiale ale Cooperaţiei străine, precum şi parti­ciparea Cooperaţiei străine la Expoziţia naţională a Cooperaţiei româ­neşti, care urmează să fie organizată probabil în cursul anului viitor. Cooperativă în România Răspunzând unei invitaţii a cooperativei „Drumul Nou“ din colonia jidovească Lambrovca Jud. Ti­­ghina, preşedintele Federalei de acolo a constatat următoarele : 1. Colonia este compusă din 52 familii fiecare având casă proprie. 2. Coloniştii dispun de cca. 900 ha. pământ care a fost cum­părat individual în 1930 de la locuitorii din Ch­iţcani cari au fost improprietăriţii din moşia Lambrovca. Lotul de 6 ha. a fost cumpărat cu 30.000 Lei. 3. Pentru construirea caselor, coloniştii au obţinut credite de­la societate evreiască inter­naţională E. C P. The Jewitch Colonization Asosiacion pe ter­men de 18 ani, cu o dobândă de 1% la sută, care se plăteşte numai în 14 ani, deoarece în primii trei ani, sunt scutiţi de dobândă. Toate casele şi de­pendinţele sunt construite după un model şi acoperite cu ţiglă. In medie casa şi dependinţele au costat zo.ooo Lei. Casele se compun din 2-3 camere şi bu­cătărie. Toate curţile sunt aşe­zate după plan raţional colonia având două străzi largi înzes­trate cu vre­o la fântâni, toate construite după acelaş model şi acoperite cu ţiglă. 4. Fiecare colonist dispune de 1. ha. vie. Toate viile sunt situate întrun singur loc, for­ra­ând de fapt o vie de 6o. ha. Viile se lucrează individual în­să sub conducerea agronomu­lui societăţii. Vânzarea vinului se face de către cooperativă care administrează pivniţa şi desface vinul. Coloniştii au construit o piv­niţă cu vase pentru 15 vag. vin. Recolta de struguri se predă la pivniţă unde se face vin de un singur tip. Fiecare colonist dispune de 4 ha păşune. 5. Colonişti se­­ ocupă şi cu creşterea vitelor. Colonia dis­pune de 125 vaci, 4 tauri, loc cai şi 756 oi caracul. Revine pe gospodărie: 2-3 vaci 2 cai, 15 oi, apoi 5o-loo păsări. In fiecare an coloniștii vând 5oo-6oo miei caracul cu 5oo- 6oo lei buc. Brânză de oi se produce anual 12-15ooo kgm. care se vinde cu 2o-25 Iei de kgm. lână până la 2ooo kgm. care se vinde cu 25—3o Lei. Cooperativa a organizat o lăptărie. Tot laptele din colo­nie se predă acestei lăptării. Vacile au fost cumpărate cu 10-12000 Lei, de cap se obţine Glasul Mureşului 2o litri pe zi. Zilnic se predă cooperativei cca. 5oo litri lapte. Anual se fabrică până la 7ooo kgm. unt. Pentru laptele comercializat colonistul obţine în medie 2.5o Lei de litru. in medie venitul brut de va­că este de la­ 12ooo Lei anual. Venitul unui colonist, provenit numai din creşterea animalelor şi păsărilor se cifrează la suma de 2o­3oooo Lei anual. 6. Pe lângă cooperativă exis­tă un punct de închiriere de maşini agricole înzestrate cu : pluguri, semănătoare, trioare, vântărătoare, batoze etc. Ma­şinile sunt închiriate contra unei mici taxe necesare repa­­raţiunilor. 7. Colonia a făcut un maga­zin colectiv unde se înmagazi­nează 5% din recolta anuală pentru cazuri de secetă. 8. Cooperativa a instalat o baie comunală, instalaţie care a constat 12o.ooo Lei. 9. Cooperativa are o prăvă­lie asortată cu toate mărfurile necesare făcând vânzări zilnice de 15oo lei. Vânzarea se face numai contra bani gata. La fi­nele anului se acordă risturna după cumpărături. După regulele introduse, ni­meni nu are dreptul să des­chidă, cârciumă sau prăvălie. Iată ceea ce au putut face evreii în ţara Românească. Au putut adopta cooperaţia pentru­­că au spirit de solidaritate, şi cunosc foloasele asocierii. Să fim şi noi solidari şi să înţele­gem foloasele şi spiritul coope­ratist. Exemplul de mai sus trebue să dea de gândit fiecărui ro­mân. Să arătăm că şi noi pu­tem face şi mai mult! După „Frontiera“ Cooperaţia indus t rială­ comercială y­a mea progresează ş­i în Ardosul Greutăţile cari le întâmpină meseriaşii îi comercianţii ro-­ mâni şi îndeamnă să-şi solida­­riseze inter­fete şi să-şi adune mijloacele în cooperative. In Cluj, după „frizeria coo­perativă* şi „restaurantul coo­peratist** din str. Iorga, înfiin­­ţate mai demult de actualul ministru al cooperaţiei d. V. Jinga s-a înfiinţat o nouă coo­perativă a meseriaşilor, meca­nici, in stil mai mare, o ade­vărată fabrică. Comerţul este reprezentat prin „Consumul funcţionarilor“ şi alte unităţi înfiinţate sub egida activei fe­derale „Zorile“. Desigur va da o înflorire la care nu ne puteam gândi pâ­nă acum, cooperativelor de con­sum din Ardeal, înfiinţarea de către Institutul naţional, a ma­relui depozit de tot felul de măr­furi în Cluj. Acesta va scoate cooperativele din situaţia aser­vită faţă de marile firme străi­ne, cari îi făceau tot felul de greutăţi. In Satu Mare a luat fiinţă cooperativa „Meseriaşul“ coo­perativa „Dacia Cfr.*­ etc. cu diferite secţii (coloniale, arti­cole technice, brutărie, ş a.) cari progresează îmbucurător. Citim în gazeta locală „Fron­tiera“ sprijinitoare a acestor cooperative, că coop. „Meseria­şul“ are expoziţie permanentă din produsele membrilor şi că la ultimul concurs de vitrine care a avut loc acolo, „Mese­riaşul“ a câştigat premiul I. La noi în Tg.-Mureş coop. „Solidaritatea“ din 1935 cum­pără cerealele agricultorilor cu preţ bun, fără mijlocitori, are secţie bancară pentru împru­muturi eftine, (5%) din sumele puse la dispoziţie de Institutul Naţional al Cooperaţiei şi ma­şini agricole de tot felul, de la plug până la tractoare şi ma­şini de îmblătit. Acum de 3 luni face şi dis­tribuirea spirtului şi a sării din încredinţarea Institutului. Consumul funcţionarilor, din 1938 î­şi prevede membrii cu coloniale. După unele greutăţi ale începutului, sperăm că a câştigat destulă experienţă pentru a prospera. La Reghin, Teaca, Topliţa, Miercurea Niraj etc. încă sunt cooperative cu viitor, numai oameni să fie la conducere. Automobilul cooperativei regionale „Solidaritatea“

Next