Graiul Sălajului, ianuarie 2011 (Anul 22, nr. 4749-4768)

2011-01-13 / nr. 4756

ACTUALITATE Joi -13 ianuarie 2011 www.graiulsalajului.ro Bugetul Sălajului este salvat de fondurile europene al Mihaela Peștean Din punct de vedere financiar, anul 2011 aduce mai multă sărăcie în județul nostru. Fondurile europene care au intrat în Sălaj în urma implementării proiectelor de dezvoltare cu finanțare euro­peană contractate de Consil­iul Județean salvează oare­cum bugetul Sălajului. Consiliul Județean Sălaj a publicat proiectul bugetului județului pe anul 2011. în acest an, Sălajul are la dispoziție mai mulți bani decât anul trecut, diferența rezul­tând în principal din proiec­tele de dezvoltare locală finanțate din fonduri neram­bursabile. Potrivit proiectării Consiliului Județean, în acest an se înregistrează venituri de 265,7 milioane de lei, față de 192,8 milioane de lei cât erau în anul precedent. Fără banii europeni, ar fi mai rău decât anul trecut Peste 140 milioane de lei reprezintă fonduri alocate autoritățile locale pentru susținerea proiectelor finanțate din fonduri neram­bursabile, sume primite de la UE în contul plăților efectu­ate și prefinanțări, precum și sume alocate efectiv pentru derularea programelor cu finanțare nerambursabilă. "Fondurile europene rep­rezintă ce vine în plus față de anul trecut, în condițiile în care veniturile proprii sunt mai mici. Dacă nu erau proi­ectele cu finanțare externă era un an mediocru. Nu puteam să acoperim mai mult decât cheltuielile de per­sonal și de funcționare. Este un rezultat al muncii noastre faptul că 90 la sută din proi­ectele depuse se află acum în diferite faze de execuție. Au ajuns la finanțare în mo­mentul potrivit. Când le-am întocmit nu aveam indicii de­spre ce se întâmplă acum cu economia. Le-am construit în funcție de nevoile județului și de posibilitățile de finanțare, deoarece domeniile în care s-a deschis finanțarea au fost negociate direct cu Comisia Europeană", a declarat Ti­­beriu Marc, președintele Consiliului județean Sălaj. Sălajul nu se teme de febra aftoasă Ca și cum nu ne-ar fi de ajuns criza care ne dă peste cap toate socotelile, la orizont a apărut și febra aftoasă - o boală clasată la nivel mondial pe locul I cu privire la pagubele economice pe care le poate produce. De pildă, în 2001 , în Anglia peste șase milioane de animale au fost ucise datorită acestei boli.La sfârșitul săptămânii tre­cute a fost confirmat un caz de febră aftoasă la un mis­treț în regiunea Burgas din Bulgaria, apoi la alți trei mistreți. Această boală fiind foarte contagioasă, s-a elaborat planul strategic de protecție a teritoriului național. Mai multe județe din sudul țării și nu numai se află în alertă împotri­va febrei aftoase. Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Ali­mentelor Sălaj, a luat unele măsuri pentru prevenirea apariției febrei aftoase în județul nostru. Directorul exec­utiv adjunct al DSV SA Sălaj, Răzvan Chioran, afirmă că pe lângă măsurile aplicate la nivel național împotriva răspândirii febrei aftoase, reprezentanții DSV Sălaj au luat măsuri la nivel de județ. Au avut loc instruiri cu person­alul calificat, medicii veterinari oficiali și medicii veterinari de la nivelul direcției. "Suntem în stare de observare și monitorizăm totul până la nivelul de clrcă sanitatară vet­erinară. Deocamdată nu avem motiv să ne alarmăm. Măsurile ce se impun le vom lua gradual în funcție de riscul la care suntem supuși. Se vor înăspri și controalele în târgurile de animale. Cum boala este contagioasă și pentru om, recomandăm celor care ar avea interese de familie ori de afaceri în zona Burgas a Bulgariei să își amâne deplasarea". (Viorel Varga) GRAIUL SĂLAJULUI ^ e-mail: graiulsj@unisys.ro Cheltuieli salariate mai mici, chiar și după majorările de 15 la sută Cu toate acestea, la capitolul cheltu­ieli, domenii precum învățământul, cul­tura și arta, asistența socială, Inspector­atul pentru Situații de Urgență "Porolis­­sum", Centrul Militar Județean vor primi mai puțini bani decât anul trecut; în schimb, administrația județului va aloca de 10 ori mai mulți bani pentru spitalele pe care le adm­inistrează și cofinanțarea lucărilor de reabilitarea a Spitalului Județean de Urgență Zalău. "Pe aproape toate capitolele de cheltuieli sunt mai puțini bani, cu excep­ția Sănătății, unde sunt două surse: banii pentru cheltuieli de capital și cofinanțarea proiectului de reabilitare a Spitalului Județean de Urgență Zalău. Cheltuielile de personal sunt mai mici decât anul trecut, când au fost doar cin­ci luni de salarii diminuate cu 25 la sută, dar chiar și cu creșterea de 15 la sută față de salariile lunii octombrie, cheltu­ielile de personal sunt mai mici decât anul trecut. Fondurile pentru drumuri sunt aproximativ la nivelul anului trecut, cu excepția proiectelor de finanțare externă reabilitarea drumurilor Ciucea - Crasna - Vârșolț și Românași - Creaca - Jibou - Benesat care ridică puțin suma", a explicat șeful administrației județene. ACTUALITATE“^ LA PRINS IEPURI Doi bărbați cu vâr­ste cuprinse între 56 și 61 ani sunt cercetați de polițiști în stare de lib­ertate pentru săvâr­șirea infracțiunii prevă­zute de Legea 407/ 2006, privind vânătoa­rea și protecția fondu­lui cinegetic, în urma activităților desfășurate de polițiștii Biroului Arme Explozivi și Substanțe Periculoase, în perioada 7-11 ianu­arie anul curent, pentru prevenirea și comba­terea braconajului cinegetic, au fost identificați doi bărbați, ambii din Dioșod, care au prins cu ajutorul unor capcane (lațuri), doi iepuri, dintr-o pădure situată la marginea localității Dioșod. "Iepurașii" au fost confiscați și predați Asociației Județene a Vânătorilor și Pescar­ilor Sălaj (AJVPS). Pe numele bărbaților polițiștii au întocmit dosar de cercetare pe­nală pentru săvârșirea infracțiunii de braco­naj cinegetic, faptă prevăzută de articolul 42, din Legea 407/ 2006, privind vână­toarea și protecția fon­dului cinegetic, iar dacă vor fi găsiți vinovați riscă o pedeapsă cu închisoarea de la 3 la 7 ani, sau amendă de la 5.000 lei la 25.000 lei. Biblioteca județeană își Conducerea bibliotecii intenționează să-l preia ca patron spiritual pe scriitorul sălăjean Vasile Avram. Mihaela Peștean Biblioteca Județeană "Ioniță Scipione Bădescu" Sălaj vrea să-și schimbe patronul spiritual, al cărui nume îl poartă­­ încă din 1957. Conducerea bibliotecii publice a început deja demersurile pentru schimba­rea denumirii în Biblioteca Județeană "Vasile Avram". Potrivit directorului instituției, Florica Pop, biblioteca publică a județului intenționează să preia numele sălăjeanului Vasile Avram în luna iunie, de ziua de naștere a scriitorului. Vasile Avram, cunoscut poet, prozator și publicist ardelean Publicistul și scriitorul Vasile Avram s-a născut la 17 iunie 1940, în satul Lem­­­­niu, comuna Letca. S-a stins din viață pe 12 decembrie 2002 la Sfânta Mănăstire Nicula, unde este și înmormântat. Este licențiat în filologie la Universitatea din Timișoara și filosofie la Uni­versitatea "Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca. A avut o bogată activitate publicistică în ziare și reviste din Tran­silvania. Din 1994 până la sfârșitul vieții a fost cadru didactic la Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu. A publicat zeci de volume de poezie și proză, schimbă denumirea gM s Redacția: tcl/fax 0260-612479, ici. 0260-611320, 0260-61I­61, 0742-107691; e-mail: gratulsj@unisys.ro. V . ....... ... ... ___._____________________________­______­______ __­____ Ioniță Scipione Bădescu, scriitorul sălăjean prieten cu Eminescu Contemporan cu Mihai Eminescu, Ioniță Scipione Bădescu a fost un remarcabil scriitor și om de cultură din secolul al XIX-lea, contribuind la luminarea maselor și pro­movarea literaturii românești alături de mari scriitori ai vremii. S-a născut în comuna Răstolț la data de 15 mai 1847 și a decedat în 4 octombrie 1904 la Botoșani. A fost un cunoscut poet, scriitor și publicit român. A urmat studiile universitare la Budapesta și le-a continuat la Iași și București. La Iași a devenit membru al Societății Junimea și s-a împrietenit cu Mihai Eminescu. A lucrat ca redactor la "Timpul", alături de marele poet național și de Ion Luca Caragiale. A avut o in­tensă activitate publicistică la o serie de publicații din Moldo­va și Transilvania. La Botoșani scoate publicația "Curierul român" pe care reușește să o mențină până la sfârșitul vieții.

Next