Graiul Sălajului, septembrie 2013 (Anul 24, nr. 5414-5434)

2013-09-16 / nr. 5424

GRAIUL SĂLAJULUI e-mail: graiulsj@unisys.ro Biruri suplimentare pentru anul 2014 Guvernul a aprobat în ședința de miercuri scrisoarea de intenție pentru acordul preventiv cu FMI, urmând ca docu­mentul să fie trimis la Washington în vederea aprobării. Desigur, acest acord nu este o binecuvântare pentru români, ci dimpotrivă. Spun asta pentru că se vor majora o serie de taxe existente și vor fi puse noi biruri din 2014. Pe lista majorărilor de taxe convenite cu FMI care ar urma să intre în vigoare anul viitor se află creșterea impo­zitelor pe clădiri și proprietăți imobiliare, precum și intro­ducerea contribuțiilor sociale la veniturile pe chirii; în sc­risoarea ce va fi trimisă la Washington, măsurile de relan­­sare economică lipsesc complet, însă apar noi taxe și impo­zite, biruri pe care le vor suporta românii care au cât de cât un­­ loc de muncă stabil sau cei care au o proprietate în plus. Potrivit noilor măsuri pe care Guvernul s-a angajat să le implementeze, toți cei care obțin venituri din chirii vor fi obligați ca de la 1 ianuarie 2014 să plătească contribuții sociale din aceste câștiguri. Executivul va emite în acest sens o ordonanță de urgență în această lună. Tot de la anul, independent de tipul de contract pe care îl au cu angajatorii, salariații vor plăti contribuții sociale în cuan­tum egal. Nu vor mai fi, deci, diferențe în modul de calcul al taxelor datorate statului pentru sănătate sau pensii, indifer­ent că angajații sunt plătiți pe carte de muncă sau pe con­tracte de drepturi de autor. Același regim va fi aplicat și celor care obțin venituri din activități independente. Tot din 2014 vom avea și o nouă formă de impozitare a locuințelor. Clădirile vor fi impozitate în funcție de modul în care sunt folosite. Locuințele date spre închiriere vor fi ta­xate mai mult decât cele folosite drept reședință de domi­ciliu. Și ar mai fi ceva. Românii care vor dori să-și cumpere o locuință prin programul Prima Casă, vor putea contracta împrumuturi doar în moneda națională. Așadar, vorbim de biruri suplimentare pe care guvernanții le pregătesc românilor. (Viorel Varga) Luni-16 septembrie 2013 ACTUALITATE www.graiulsalajului.ro A fost bine, dar n-a prea ieșit cum trebuia... Festivalul Roman se unește din nou­­ cu Zilele Zalăului de anul viitor Corina Gliguța Festivalul Roman Porolis­­sum nu prea a fost așa cum s­­a dorit în ce privește priza la public, așa că Primăria se gândește să comaseze anul vi­itor evenimentul cu Zilele Cetății Zalăului, așa cum a fost până în 2011. Primarul Radu Căpîlnașiu a anunțat vineri într-o conferință de presă că a noua ediție a Fes­tivalului Roman a fost un suc­ces din unele puncte de vedere, precizând că nu este un eve­niment la care să participe zeci de mii de persoane, pentru că se adresează mai degrabă unui public țintă. "A fost un fes­tival remarcat de participanți prin nivelul de organizare a evenimentelor care s-au desfășurat pe tot parcursul acestuia. Suntem mulțumiți de ceea ce s-a făcut. Partici­parea nu a fost la nivelul la care ne așteptam, tocmai de aceea ne gândim să comasăm din nou Festivalul Roman Pololis­­sum cu Zilele Zalăului. Putem discuta cu autoritățile județene pentru sprijin ca să comasăm aceste două evenimente. Noi, de fapt, am început acest fes­tival solicitând sprijinul Consil­iului Județean și a fost o co­participare cu o finanțare mai mică în ceea ce privește cos­turile. Poate reușim să gândim împreună un festival de anver­gură, deoarece cu toții vom avea de câștigat la realizarea unui eveniment mai puternic și cu o conotație mai mare", spune Căpîlnașiu. Pe ce s-au dus 400.000 de lei Cheltuielile pentru Festivalul Roman s-au ridicat la suma de 400.000 de lei, constând în bani de la bugetul local, sponsorizări bani obținuți prin proiectul "Pro­movarea Festivalului Roman Zalău Porolissum - instrument de promovare a situ­rilor arheo­logice din Municipiul Zalău", lansat de administrația locală și finanțat prin Programul Opera­tional Regional, Axa 5 - Dez­voltarea durabilă și promova­rea turismului, finanțat de Uniunea Europeană. Potrivit directorului econo­mic al Primăriei Zalău, Mariana Cuibuș, din proiect s-au cheltu­it 278.266 de lei, din bugetul local 120.000 de lei, din care 35.000 de lei au fost din sponsorizări. "Cu banii de la bugetul local am plătit trupa de reconstituire istorică Savaria Légio XV Apollinaris din Ungar­ia și pe cei de la Haggard și Ad- Hoc, pentru că nu puteam să facem aceste plăți din finanțarea primită de la Uniunea Europeană prin proiectul de pro­movare a Festivalului Roman. Tot aici întră cazarea și masa acestora. Din aceste sume s­­au plătit și costurile cu promo­varea, adică aparițiile TV, ve­derile, insignele, tricourile, afișele, participările la târgurile de turism, bannere pentru stâlpi, calendare de buzunar, pixuri etc", spune Mariana Cuibuș. Costurile cu Haggard sunt secrete Cât s-a cheltuit cu trupa Haggard rămâne un secret, de­oarece autoritățile locale spun că a existat o clauză contrac­tuală care presupune păstrarea confidențialității în ceea ce privește suma cerută de trupa germană de rock. "Vrem să le mulțumim instituțiilor cu care am colabo­rat pentru buna desfășurare a evenimentului. Vreau să le mulțumesc și colegilor pentru implicare, deoarece vreau să știți că tot ce s-a întâmplat în aceste trei zile ale festivalului a avut în spate o muncă de câteva luni de zile. Suntem mulțumiți de ceea ce s-a făcut. Rămâne să vedem ce vom gândi pentru anul viitor, când vom fi la a X-a ediție. Festivalul a crescut. Suntem mari deja", a declarat primarul Căpîlnașiu. Evaziunea fiscală a crescut în anii de criză Evaziunea fiscală a crescut în perioada de criză cu apro­ximativ 3 puncte procentuale din PIB, de la 11,2 la sută în 2008 la 14 la sută din PIB în 2012, dar este în scădere față de 2010, când majorarea taxelor a dus la un nivel record al impozitelor neplătite, de 15,2 la sută din PIB, potrivit raportului Consiliului Fiscal. Analiza are ca bază de plecare estimările Insitutului Național de Statistică privind economia subterană, care s-a ri­dicat anul trecut la 24,5 la sută din PIB, față de 19,5 la sută din PIB în 2008, o diferență de 5 puncte procentuale în patru ani, și la aceast capitol, vârful a fost atins în 2010, cu un nivel de 24,8 la sută din PIB. Ca valoare nominală, Consiliul Fiscal situează evaziunea fiscală la 81,14 miliarde lei, cu 40 la sută mai mare decât în 2008, când se situa la 57,6 miliarde lei. Mai multe de jumătate din această sumă provine din evaziunea pe TVA, care reprezintă 8,32% din PIB. Evaziunea din TVA a cunoscut un nivel maxim în 2010, când a urcat până la 9,58% din PIB, după ce statul a decis creșterea cotei de la 19% la 24%, una dintre cele mai ridicate din Europa. Pe locul secund se plasează contribuțiile de asigurări sociale, cu venituri neîncasate de aproape 20 milliarde lei și o pondere de 3,24% din PIB, scrie Metafax. Pentru evaziunea la accize și îlaxa pe viciul la alcool și țigări, conform estimărilor Consiliului Fiscal, cea mai mare contribuție o au țigările, comerțul ilicit cu țigări situându-se în medie la circa 20% din piață în perioada 2003-2012. Evaziunea la țigări a crescut în 2006 la peste 36% din piață pe fondul introducerii­­taxei pe viciul și creșterii accizelor (de la 16,5 euro/1000 țigarete în pri­ma parte a anului 2005 la 24,5 euro/1000 țigarete în 2006), o nouă recrudescență a comerțului ilicit fiind în­registrată în 2009- 2010 pe fondul creșterii accizelor de la 31,5 euro/1000 țigarete în prima parte a anului 2008 la 64 euro/1000 țigarete în 2010. în ceea ce privește alcoolul, evaziunea a fost în medie în jur de 45% din piață, cu o valoare mult mai mare la alcool etilic și produsele distilate și produse intermediare și semnificativ mai mică la bere. Cel mai scăzut grad de conformare se înregis­trează la TVA, de doar 50,0% TVA încasat din obligațiile teoret­ice de plată în 2012. De asemenea, se remarcă în cazul TVA o ușoară îmbunătățire a gradului de conformare în 2011 -2012. Pe de altă parte, la CAS și impozitul pe profit se observă o deteri­orare a conformării în perioada 2011-2012. De asemenea, în cazul impozitului pe venit și, într-o măsură mai mică, în cazul impozitului pe profit, se remarcă o îmbunătățire a gradului de conformare în perioada 2005-2006 după introducerea cotei unice de impozitare de 16%, după care în perioada 2007-2012 s-a înregistrat o stagnare a gradului de conformare și ulterior o de­teriorare a acestuia până la nivele chiar inferioare perioadei de dinainte de 2005. Deteriorarea gradului de conformare se poate observa și în cazul CAS în perioada 2009- 2012, după creșterea cotelor de CAS în anul 2008. (A­l.) '

Next