Graiul Sălajului, noiembrie 2014 (Anul 25, nr. 5706-5725)

2014-11-21 / nr. 5720

ACTUALITATE www.graiulsalajului.ro Primarul Căpîlnașiu îl amenință pe prefect cu plângere penală pentru abuz în serviciu .•Mihaela Peștean Primarul Zalăului, copreședintele PNL Sălaj, Radu Căpîlnașiu, îl acuză pe prefectul Ionel Ciunt că se ames­tecă în deciziile politice luate în Con­siliul Local Zalău. Acuzațiile se referă la faptul că prefectul, care ar trebui să fie apolitic în calitatea sa de re­prezentant al guvernului, dar care pro­vine din rândul PSD Sălaj, nu a avi­zat hotărârile Consiliului Local Zalău din data de 6 august privind schim­barea din funcție a viceprimarului PSD Daniela Coța cu Claudiu Bîrsan, con­silier PDL. Căpîlnașiu consideră că este o ingerință politică faptul că pre­fectul a ales să conteste în instanță deciziile Consiliului Local prin care viceprimarul PSD Daniela Coța este înlocuit. Căpîlnașiu amintește că, așa cum a și fost motivarea deciziei Con­siliului Local, schimbarea viceprima­rului Daniela Coța a fost o decizie politică, la propunerea majorității con­silierilor locali PNL și PDL. Primarul Zalăului îl acuză concret pe prefectul Ionel Ciunt de "implicare în zona po­liticului" prin faptul că "începe să ata­ce hotărâri ale Consiliului Local, se încearcă o motivare juridică, dar care nu stă în picioare". Liderul PNL Sălaj aduce ca și con­­traexemplu un răspuns al Prefecturii la o sesizare legată de schimbarea viceprimarului PPDD de la Valcău de Jos cu un viceprimar PSD, caz în care prefectul a susținut schimbarea. Căpîlnașiu subliniază în context că situația de la Zalău este similară cu cea de la Valcău de Jos și că prefec­tul a fost subiectiv când a atacat în contencios­ administrativ hotărârile de schimbare din funcție a viceprimaru­lui PSD Daniela Coța. "Din punct de vedere uman, este de înțeles această afinitate a prefectului, care vine din PSD. Dar intervenția prefectului la cele două hotărâri politice este de neînțeles", a completat Căpîlnașiu. De asemenea, Căpîlnașiu îl acuză pe prefectul Ionel Ciunt că a atacat în contencios­ administrativ și cele două hotărâri ale Consiliului Local Zalău din 27 octombrie, privind înce­tarea mandatelor înainte de termen a consilierilor Rodica Mureșan și Raul Dragoș, trecuți de la PNL la PLR, un partid "prieten" cu PSD. Mai ales că într-un precedent petrecut în Gorj într­­un caz similar, s-a stabilit că consilierii locali trecuți la PLR au trecut de fapt la un partid care nu există juridic, iar migrația politică în cazul lor devine nulă. Iar consilierii Rodica Mureșan și Raul Dragoș, din moment ce nu mai sunt membri în PNL Sălaj și nici nu pot fi membri în PLR, care nu ex­istă, nu mai pot ocupa funcții în Con­siliul Local, a arătat Căpîlnașiu. Conducerea PNL spune că așteaptă hotărârile instanței de jude­cată și în cazul viceprimarului Danie­la Coța și în cazul celor doi consilieri și apoi va face o plângere pe numele prefectului pentru abuz în serviciu. "Este deja un abuz și, în situația în care se va continua, vom face de­mersuri către Ministerul Afacerilor In­terne pentru a lua act de acestă situație din Sălaj, prin care prefectul are ingerințe în zona politicului. Cred că va avea în vedere prefectul Ionel Ciunt că lucrurile nu mai pot continua așa și ne așteptăm chiar să-și retragă acțiunile în instanță. Vom face și o plângere penală pentru prefect pen­tru abuz în serviciu", a subliniat pri­marul Radu Căpîlnașiu. ■ Cj» AGRICULTURĂ impozitul pe norma de venit agricol se poate plăti la primării­ ei Viorel Varga Impozitul pe venitul agricol va fi încasat de primării. Această de­cizie s-a luat pentru mai buna colectare a fondurilor, dar și pen­tru a facilita plate taxelor de către agricultori. Ca urmare, Administrațiile Județene ale Finanțelor Publice (AJFP) au încheiat protocoale cu primăriile din teritoriu, prin care acestea pot încasa impozitul și contribuțiile aferente veniturilor din activitatăți agricole ale populației. Măsura a fost luată pentru a nu mai obliga contribuabilii să se deplaseze la agențiile fiscale pentru a-și plăti impozitele. Conform legii, entități fizice și juridice care realizează venituri din activități agricole trebuiau să achite 50 la sută din debite până la 27 octombrie. Se constată că peste 70 la sută dintre aceștia nu au plătit, invocând lipsa de timp și distanța mare dintre localitatea de domiciliu și localitatea unde se află agenția fiscală, în cazul că agricul­torii nu-și vor achita impozitul inte­gral până la data de 15 decembrie, li se vor calcula dobânzi și penalități de întârziere. Cuantumul dobânzii este de 0,03 la sută pentru fiecare zi de întârziere, iar nivelul penalității de întârziere este de 0,02 la sută pentru fiecare zi de întârziere. Normele de venit pentru 2014 Impozitul pe norma de venit este de 16 la sută din cuantumul normei. Pentru anul acesta s-au stabilit următoarele valori: peste două hectare de cereale norma de venit este 239 de lei; peste două hectare de oleaginoase - 310 lei; peste două hectare de cartofi - 2219 lei; peste două hectare de sfeclă de zahăr-697 de lei; peste un hec­tar de tutun - 1.060 de lei; peste 0,5 hectare de legume în câmp - 1825 de lei; peste 0,2 legume în spații protejate - 3.500 de lei, pes­te 1,5 hectare de pomi pe rod - 1.512 lei; peste un hectar vie pe rod - 900 de lei, peste un hectar de arbuști fructiferi -1.000 de lei; pes­te 0,3 hectare flori și plante orna­mentale - 11.500 lei; peste două­­ capete vaci - 396 de lei, peste două capete bivolițe - 326 de lei; peste 50 de capete de oi-42 de lei; peste 25 capete capre - 42 de lei; peste șase capete porci pentru îngrășat - 50 de lei; peste 75 de familii de al­bine - 30 de lei; peste 100 capete de păsări de curte - 3 lei. Vineri-21 noiembrie 2014 GRAIUL SĂLAJULUI ~ e-mail: graiulsj@unisys.ro Prefectul este acuzat că se amestecă în politică prin contestarea în instanță a deciziilor politice din Consiliul Local Zalău Prefectul spune că și-a exercitat dreptul legal " Prefectul județului Sălaj, Ionel Ciunt, ne-a declarat ieri că a nu a făcut altceva decât să respecte le­gea, în condițiile în care serviciul juridic al instituției pe care o con­duce a semnalat că sunt neclarități. "Conform legii prefectului, toate hotărârile de Consiliu Local sau dispozițiile primarilor asupra cărora există dubii sub aspectul a legalității pot fi atacate în contencios-admi­nistrativ, în urma discuțiilor cu ser­viciul juridic din cadrul instituției, s­a ajuns la concluzia că există dubii sub aspectul legalității referitor la aceste hotărâri ale Consiliului Lo­cal Zalău și eu mi-am exercitat acest drept conform legii. Dacă asta înseamnă abuz în serviciu, este problema lor. Dar să nu ne grăbim, pentru că sentința de la instanță este definitivă și pentru mine și pentru ei", ne-a declarat prefectul. Mai mult decât atât, Ionel Ciunt spune că așteaptă decizia instanței legat de consilierii trecuți la PLR, pentru că, în afară de cei doi din Con­siliul Local Zalău, mai sunt încă 14 în județ, și se va aplica decizia instanței pentru toți. Doar Consiliul Local Zalău a luat act de pierderea mandatelor consilierilor înscriși pe lista PLR. De menționat este că și con­silierul local municipal Georgiana Crișan a trecut din PPDD, dar la PNM - transformat în PLR de Călin Popescu Tăriceanu-și, prin urmare, a rămas consilier local. Primarii sălăjeni promit drumuri comunale fără troiene Valea Barcăului are Asociație de Deszăpezire .er Eduard Farcaș Comunelor sălăjene le revine și iar­na aceasta sarcina să aibă în grijă atât drumurile județene care tranzitează lo­calitatea, cât și drumurile comunale. în 24 octombrie, Consiliul Județean Sălaj a alocat 1.800.000 de lei, bani ce ur­mează a fi folosiți de unitățiile adminis­­trativ-teritoriale în vederea întreținerii dru­murilor județene pe timp de iarnă. Pen­tru drumurile comunale, în schimb, lucru­rile stau diferit. Comunelor le revine să creeze condiții normale de trafic. Unsprezece comune din zona Văii Barcăului s-au unit în Asociația Valea Barcăului. Din cele unsprezece, trei comune - Boghiș, Plopiș și Valcău de Jos - au pus mână de la mână și au semnat un contract comun în vederea deszăpezirii și toaletizării drumurilor comunale. Centrul asociației pentru deszăpezirea drumurilor comunale este la Boghiș și îl are ca reprezentant pe pri­marul localității, doamna Magdolna Ma­rina. Din cele declarate de primarul Boghișului, comuna de pe Valea Barcăului dispune de un utilaj complex și de peste 50 de tone de sare și nisip, cu care va îngriji aproximativ peste 40 ki­lometri de drum comunal. Comunele care i-au răspuns invitației de alăturare în asociația pentru deszăpezire sunt veci­nii din Valcău de Jos și Plopiș. Utilajul de la Boghiș se va deplasa la Valcău de Jos pentru a deszăpezi 9,5 kilometri de drum care leagă satele Valcău de Jos de Valcău de Sus și Preoteasa. La Plopiș, utilajul se va deplasa pentru a deszăpezi 9,5 kilometri din Drumul Comunal 85, care leagă Plopișul de Iaz. Prin Hotărârea Adunării Generale a asociației s-a sta­bilit ca prețul pentru a folosi utilajul este de 25 de lei pe zi pentru deszăpezire. 65 de lei costă toaletizarea unui kilometru pe un sens, iar pentru alte activități se percepe o taxă de 100 de lei pe oră. Contractul între cele trei comune a fost semant pe o perioadă de 4 luni, din 15 noiembrie până în 15 martie. Valoarea totală a costurilor pentru deszăpezire în cele trei comune ajunge la peste 130.000 de lei. La nevoie, utilajul de la Boghiș se va deplasa și în alte comune de pe Valea Barcăului. După cum ne-a declarat și primarul comunei Ip, Markus László, Primăria Ip, la nevoie, va apela la sprijinul Boghișului, la fel cum s-a întâmplat și în anii anteriori. Markus László ne-a declarat că Ip-ul dispune de un tractor cu plug pentru deszăpezirea drumurilor comunale și se va baza anul acesta pe forțele pro­prii pentru deszăpezire, fiind achiziționate deja zonele de sare și nisip necesare drumurilor. Comuna Crasna are în dotare două pluguri și un buldoexcavator, cu care pri­marul Emeric Pop ne promite că va deszăpezi atât cei 15 kilometri de dru­muri comunale, cât și toate ulițele satu­lui, pentru ca fiecare cetățean din comună să aibă acces auto la o calitate bună. Primarul comunei ne-a declarat că în caz de forță majoră, dacă li se va cere sprijinul, utilajele primăriei sunt oricând pregătite să intervină și pe teri­toriul vecinilor. Comuna Vîrșolț este una dintre puținele comune sălăjene care anul acesta, la fel ca și în cei precedenți, a ales să se bazeze pe o firmă contractantă care să se ocupe de întreținerea dru­murilor pe timpul iernii. Din cele decla­rate de edilul comunei, Breda Lajos, Primăria Vîrșolț a încheiat un contract cu societatea privată Samex Trans în vede­rea întreținerii a 15 kilometri de drum comunal din satele Vîrșolț, Recea și Re­cea Mică. în caz de iarnă grea, primarul comunei ne-a declarat că este pregătit și va cere populației să dea o mână de aju­tor pentru a putea face accesibile rutele comunale de pe teritoriul Vîrșolțului. Florian Bonțe, primarul comunei Sîg a declarat că nu vor fi probleme anul acesta pe drumurile comunale din uni­tatea administrativ-teritorială pe care o gospodărește. Bonțe ne-a informat că a alocat din fonduri proprii 30.000 de lei pentru a cumpăra motorină și pentru eventualele reparații utrajului de care dispune comuna pentru a întreține cei peste 10 kilometri de drum, dar și restul ulițelor din sat. De asemenea, au fost achiziționate și 50 de tone de anti-dera­­pant, iar primăria se va baza și de stocul de material ce se găsește pe raza comu­nei pentru a se asigura de buna desfășurare a traficului rutier. Comuna Cizer, după cum ne-a infor­mat primarul Liviu Fărcaș, se bazează iara aceasta pe un utilaj multifuncțional achiziționat în vară cu ajutorul sprijinului financiar oferit de Grupul de Acțiune Lo­cală Poarta Transilvaniei. Comuna Ci­zer este situată în apropiere de Măgura Priei, cel mai înalt vârf din Sălaj (996 m) și are de deszăpezit 56 de kilometri de, drum comunal care tranzitează­ comuna pe la poalele Măgurii. Pe lângă utilajul multifuncțional, primăria mai dispune de o basculă care va căra cele peste 60 de tone de material antiderapant. Primarul Cizerului, Liviu Fărcaș, ne-a spus că în caz de forță majoră, dacă va fi o iarnă grea, iar accesul rutier spre Pria va fi im­practicabil, primăria va pune la muncă toți asistații sociali din comună pentru a facilita căile de acces.

Next