Graiul Sălajului, octombrie 2016 (Anul 27, nr. 6189-6210)

2016-10-18 / nr. 6200

Marți -18 octombrie 2016 GRAIUL SĂLAJULUI e-mail: graiulsj@unisys.ro ACTUALITATE www.graiulsalajului.ro Sălajul rural este în categoria zonelor cu sărăcie ridicată Potențialul socio-economic este sub pragul critic din cauza plecării forței de muncă și se situează alături de cele mai sărace județe ale țării: Dolj, Teleorman, Vaslui, Botoșani și Călărași ■er Eduard Farcaș Un studiu privind stabilirea potențialului socio-economic de dez­voltare al zonelor rurale din România, coordonat de Guvernul României în parteneriat cu Uniunea Europeană, a fost realizat de Academia de Studii Economice din București. Studiul a fost realizat pentru a se putea accesa fonduri europene cu destinația dezvoltarea zonelor rurale în perioada 2014 - 2020 și prezintă un clasament al comunelor din România pe baza indicatorilor sociali și econ­omici din mediul rural. Concluzia studiului este că ma­joritatea din cele 2.861 de comune care alcătuiesc în prezent spațiul rural românesc se confruntă cu un grad necorespunzător al dezvoltării infrastructurii de bază, fiind apar­ent eligibile pentru realizarea de proiecte de investiții. O observație importantă este că resursele naturale și umane nu sunt repartizate uniform între Unitățile Ad­ministrativ Teritoriale (comune), de aceea un prim pas în asigurarea utilizării eficiente a fondurilor alocate prin PNDR 2014 - 2020 pentru acest segment îl reprezintă identificarea acelor comune unde realizarea de investiții în infrastructură ar înregis­tra cele mai mari niveluri ale raportu­lui efect/efort din perspectiva dezvoltării socio-economice. Studiul arată că în Sălaj întâlnim cele mai sărace comune din țară. "Pon­derea populației în vârsta de muncă are valori scăzute, în special, în zonele cu praguri de sărăcie ridicată. Cel mai probabil, această pondere este redusă din cauza fenomenului migraționist. Astfel, ies în evid­­ență județele Dolj, Teleorman, Vaslui, Botoșani, Sălaj și Călărași", conform studiului. ~ Cel mai bine clasate comune sălăjene Clasamentul comunelor din România în funcție de nivelul de dezvoltare socială și eco­nomică este condus de comu­na Florești din județul Cluj, ur­mată de Sânmartin din Bihor și Giroc din Timiș. Pe următoarele locuri se află comunele Șelimbăr (Sibiu), Sânpetru (Brașov), Baciu (Cluj), Harman (Brașov), Sângeorgiu de Mureș (Mureș), Dumbrăvița (Timiș) și Mihail Kogălniceanu (Constanța). Cea mai bine clasată comună sălăjeană este abia pe locul 168 - Crișeni, urmată de Sărmășag pe locul 200 și Ile­­anda pe locul 266. Următoarele comune din Sălaj în clasament sunt Boghiș (343), Nușfalău (475), Hereclean (524), Crasna (684), Românași (761), Halmășd (770), Surduc (779) și Sâg (833). Comune sălăjene lipsite de șansă Pe ultimele cinci locuri din clasament, fiind considerate cele mai sărace comune și cu cel mai slab potențial se află Bulzeștii de Sus (Hunedoara - locul 2.857), Necșești (Teleor­man - 2.858), Adușeni (Botoșani - 2.859), Bătrâna (Hunedoara -2.860) și Pardoși (Buzău -2.861) . Cea mai subdezvoltată comună din punct de vedere so­cial și economic din Sălaj, con­form clasamentului, este comu­na Dragu, care se află pe locul 2.756. Tot la coada clasamentu­lui sunt și Șimișna (2.714), Treznea (2.378), Sânmihaiu Almașului (2.356), Gârbou (2.354), Șamșud (2.248) și Zal­­ha (2.195). Rep: Județul Sălaj este un județ codat din punct de vedere economic. Care sunt perspectivele economice din Sălaj? Valeriu Steriu: "Nu aș spune că Sălajul este subdezvoltat. Aș spune că are un potențial mult mai mare și acest potențial trebuie valorificat. Mă refer aici și la sursa umană­­ sunt oameni de calitate, am întâlnit mulți la Zalău, dar și la partea de resurse naturale. Județul are atât de multe bogății, și subterane și deasupra, care trebuie valorificate. Asta nu se Reporter: Sălajul se confruntă Valeriu Steriu: "Desigur, Investițiile în parcurile industriale au fost și sunt o soluție de a genera infrastructura necesară unor investiții. Este mult mai greu să faci o fabrică și să duci toată infrastruc­tura necesară la fabrică. Pe un parc industrial ai toate facilitățile, doar și Valeriu Steriu: "Salariul mediu pe economie nu îl fac politicienii, îl face economia. O economie solidă, competitivitatea pe piața muncii crește și salariul mediu. E adevărat Valeriu Steriu: "Avem o polari­zare a agriculturii. Fie terenuri foarte mari lucrate profesionist, fie în con­tinuare terenuri mici lucrate de oa­meni bătrâni, fără fonduri suficiente. Din păcate lucrurile acestea au el Eduard Farcaș Valeriu Steriu, fostul secretar de stat în Ministerul Agriculturii, acum președintele executiv al Partidului Mișcarea Populară, al doilea om în partid după Traian Băsescu, a vor­poate face decât cu o politică deșteaptă la nivel local, dar și cu sprijin de la centru. Județul are câțiva investitori care asigură locu­ri de muncă, nu suficiente, dar nec­esare. Ei trebuie sprijiniți și încurajați să rămână în Sălaj, nu pentru un an sau doi, ci pe termen lung. Alături de ei, orice investitori sunt bineveniți. Trebuie sprijinite cu lipsa parcurilor industriale începi producția, însă eu cred mai mult în investițiile directe, care încep de la zero, chiar dacă au mai multe costuri, dar ele rămân mult mai mult în timp. Sunt pe termen lung. Un parc industrial îți poate aduce pentru un singur an un inves­titor, care apoi pleacă altundeva, că salariul mediu este indicator în multe tipuri de schimburi eco­nomice. Aici este nevoie de a găsi soluții pentru a se crea competiție în rândul angajatorilor. Trebuie nevoie de politici pe termen lung pe care să le încurajăm. Trebuie să avem fermieri motivați, care să aibă garanția că își pot vinde produsele agricole, garanția că pot obține mai mulți bani care să îi ajute în dez­bit în exclusivitate pentru Graiul Sălajului despre perspectivele econ­omiei sălăjene, cu ocazia vizitei sale la Zalău din weekend, și a făcut o serie de aprecieri despre starea economiei și a agriculturii din Sălaj, investițiile românești, și când spun românești să știți că nu înseamnă nu numai investițile din Sălaj. Poți aduce oameni din Cluj, din Timiș, care să investească în Zalău. Toate acestea însumate ar trebui să ducă județul peste cinci ani într-o poziție fruntașă la nivel național. în Sălaj se pot face mult mai multe activități care să crească județul," unde salariile sunt mai mici. Aș vrea să văd un parlamentar de Sălaj preocupat de astfel de investiții. Am sprijinit în colegiul meu, în mandatul trecut, mai multe investiții și sunt foarte fericit să văd la finalul mandatului peste 400 de noi locuri de muncă", competiție în zona forței de muncă foarte bine calificată, în construcții de exemplu se caută 200.000 de oa­meni calificați și lipsesc. Lipsesc oa­menii calificați, voltare. Dar și garanția că își pot primi subvențiile și că pot avea un sprijin din partea băncilor. Altfel, ag­ricultura va bate pasul pe loc, chiar dacă este sectorul unde putem dub­la producția". Valeriu Steriu, fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii, despre perspectiva economică a Sălajului Reporter: Ce se va întâmpla pe viitor cu salariul mediu pe economie? Reporter: Ca fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii, cum vedeți evoluția agriculturii? Italianul din Consiliul Local Surduc și-a dat demisia și a migrat politic­ es Eduard Farcaș Comuna Surduc este "bântuită" de scandal politic. După ce comuna a stat fără vi­­ceprimar vreme de două luni după alegeri din cauza conflictu­lui politic la cuțite, acum comuna a pierdut un consilier local. Liderul ALDE Surduc, con­silierul local de origine italiană Rob­erto Di Petrantonio Di Saverio, a demisionat săptămâna trecută din ALDE Surduc și din Consiliul Lo­cal Surduc. Roberto Di Petranto­nio Di Saverio s-a înscris după demisie în Partidul România Unită Sălaj, fiind numit prin dispoziția președintelui PRU Sălaj, Ioan Mo­can, prim-vicepreședinte PRU Sălaj, alături de doctorul Brascu Bogdan din Rus. "Am demisionat și din partidul ALDE și din Consiliul Local Surd­uc. Eu lucrez cu oamenii, printre oameni, în ALDE nu se mai ținea cont de oameni. Mie îmi place să fie ascultați și oamenii de rând, să plece cineva urechea la ceea ce zic ei. M-am înscris în PRU, unde voi organiza partidul pe toată Valea Someșului. Alături de mine, au mai plecat din ALDE Surduc încă cinci persoane, dar la nivel de zonă geografică alături de mine au venit mult mai multe persoane, îmi plac cei de la PRU pentru că fac campanie în teritoriu, vin și vorbesc cu toți oamenii, nu doar cu cei de la vârf, a declarat pen­tru Graiul Sălajului, fostul consilier local din Surduc Roberto Di Pie­­trantonio Di Saverio. Roberto a venit în România din Italia în 2002, an în care s-a și sta­bilit la Surduc. La nivelul Prefecturii Sălaj nu a fost înregistrată demisia consilier­ului local, pentru că cei care trebuie să ia act de demisie și să nu­mească un alt consilier local sunt consilierii din Surduc, care trebuie să emită o hotărâre în noua ședință de Consiliu Local Surduc, ne spune Oana Ciobanu, purtătorul de cuvânt al Prefecturii Sălaj. Comuna Surduc a mai trecut prin două șocuri politice. Primul a fost odată cu alegerile locale desfășurate pe 5 iunie. Primarul în funcție, Maria Onicaș de la PSD, a pierdut alegerile la o diferență de doar 34 de voturi în fața PNL-istu­­lui Băbănaș Alin-Cristian. Scorul a fost de 972 la 938 de voturi, adică 43 la sută la 42 la sută din voturi. Următorul șoc politic din Surd­uc a fost atunci când consilierii lo­cali nu s-au înțeles nicicum în ceea ce privește numirea unui vicepri­­mar. Comuna Surduc a fost vreme de două luni singura comună din județ care nu a avut ales vicepri­­mar. Până la urmă, a fost ales vi­­ceprimar Drăgan Ioan, de la ALDE. Componența Consiliului Local Surduc după alegerile din 5 iunie este: PSD - 6 consilieri (45,09 la sută, 988 de voturi); PNL - 5 con­silieri (38,97 la sută, 854 de votu­ri); ALDE - 2 consilieri (10,17 la sută, 223 de voturi). Au mai avut liste la alegeri, dar nu au intrat în Consiliul Local Surduc, partidele: UNPR (3,78 la sută, 89 de voturi); PMP (1,68 la sută, 37 de voturi) și Asociația Romilor "Pro Europa" (0,27 la sută, 6 voturi).

Next