Graiul Sălajului, ianuarie 2020 (Anul 31, nr. 6985-7003)

2020-01-13 / nr. 6990

Q «3 GRAIUL SĂLAJULUI e mail: graiulsj@unisys.ro Luni' ianuarie 2020 I "Sălajul spune NV Corupției”­­ Consiliul Județean Sălaj se ascunde după Legea Protecței Datelor . Georgel Babiuc Consiliul Județean cheltuiește bani pentru ca Salajul sa spună NV Corupției, fara a fi transparent. In articolul "Sute de mii de lei pentru ca Salajul sa spună "NV corupției", deși e gratuit sa suni la Di­recția Generala Anticorupție" va spu­neam că 7 funcționari publici din Consiliul Județean Sălaj au participat la un schimb de "bune practici" in Olanda, in urma unui proiect denu­mit "Sălajul spune­a­ corupției". Informația ne-a fost furnizata la so­licitarea noastra de către CJS, așa că am dorit, să știm și numele celor care s-au școlit pe bani publici in bune practici, astfel că am revenit cu o nouă solicitare de informații. Poate va aduceți aminte asa cum va scriam intr-un articolul anterior de prin vara "Vicepreședintele CJ Salaj (UDMR) Robert Szilagy cazare la hotel de 4 stele pentru un curs de pregătire?", povestea cu cei patru care au mers la cursuri de speciali­zare la mare, in timp ce restul se specializau și perfecționau in bune practici on line pe "plaja" de la se­diul CJS, nu de la Costinești. In răspunsul la solicitare de in­formații despre numele celor 7 "magnifici", ni se transmite ca au participat doi șefi serviciu, un con­silier juridic și patru consilieri din cadrul aparatului de specialitate al Consiliului Județean Sălaj. Insă, nu privește numele funcționarilor pu­blici, in răspuns ni se comunică că aceste informații intră sub incidența prevederilor legale referitoare la protecția datelor cu caracter perso­nal cuprinse in Regulmanetul UE nr. 679/2016., de parcă le-am fi cerut numerele de telefon sau CNP-ul. Nu e prima oară când CJS se ascunde in spatele acestei legii, a făcut-o si in anul trecut, cu cei patru funcționari publici care s-au specializat la mare. De altfel, e o practica a celor care as­cund ceva să invoce legea protecției datelor, care daca intra in conflict cu necesitatea de informare a publicu­lui si cum la Bruxelles prevade inte­resul pentru transparenta, nu o sa-i ajute prea mult. Pe moment, lasam lucrurile asa, promisiunea noastra este că ori prin europarlamentari noștri, ori prin europarlamentari străini, o sa cerem de la Bruxelles lămuriri punctuale, daca cei care fac cursuri pe bani publici (bani euro­peni sunt tot publici) ca să spună "NU corupției", pot sa se ascunda după aceast regulament. IPJ Sălaj- Deficit de personal de 12%. Sindicalistul salajean SNPPC, Bighe, "in general se fac eforturi pentru a il reduce" ■ss. Georgel Babiuc In urma conferinței de presă orga­nizate de către comisarul șef Marius Mihăilă, împuternicit șef IPJ, am pri­mit datele care arată că deficitul de personal la nivelul Inspectoratului de Poliție Județean Sălaj este de 12, 71%, iar numărul de funcții de polițiști ocupate este de 522. Victor Bighe, Președintele Birou­lui Teritorial SJ SNPPC "Cred ca e in limitele nationale, si in general se fac eforturi pentru a il reduce" Referitor la aceste date, sindica­listul Victor Bighe, din partea Sin­dicatului Național al Polițiștilor și Personalului Contractual (SNPPC), ne-a declarat: "Bănuiesc ca datele sunt corecte, fiind calculate de cei de la SRU. Implica un volum mai mare de muncă pentru angajați, dar cred ca acest procent este sub defi­citul de personal pe țară. în 2016/2020 au avut loc plecări ma­sive din sistem prin pensionare, fapt care a cauzat acest deficit. Cred ca e in limitele nationale, si in general se fac eforturi pentru a il reduce." Intr-adevar, deficitul de polițiști sălăjeni este sub nivelul Poliției Române (15%), deficit declarat de Ministerul de Interne, Marcel Vela in răspunsul dat unei interpelări adresate de către un deputat liberal anul trecut in decembrie. Persoanele care au îndeplinit toate condițiile pentru pensionare s-au cam pensionat", întrebat fiind dacă crede că acest deficit va crește. Bighe din SNPPC, sindicat ce reprezintă 30% din polițiști sălăjeni și 80% din cei la nivel național, ne-a mai spus "Nu, cred ca o perioada se ma menține la acest nivel. Persoanele care au inde­­plinit toate condițiile pentru pensio­nare s-au cam pensionat". ACTUALITATE www.grasulsalajului.ro Alocația unui copil în România este 1 euro pe zi. Suntem pe ultimul loc în UE la beneficiile sociale acordate copiilor și familiilor drs. Delia Sibian Alocația pentru copiii cu vârste între 2 și 18 ani este în prezent de 150 de lei pe lună, în România, majorată de la 84 de lei în 2019. Transformată în euro la cursul de azi al BNR, suma înseamnă 31,4 euro, adică 1 euro pe zi. Alocația din România este una dintre cele mai mici, alături de alocația din Bulgaria, cea din Polonia și Slovacia. Potrivit Eurostat, cheltuielile României cu beneficiile sociale pen­tru copii și familie sunt cele mai mici din Uniunea Europeană. Austria acordă copiilor beneficii multiple, dar cele mai asemănătoare cu alocațiile noastre sunt diferențiate pe vârste: înainte de 3 ani, copilul primește lunar 114 euro. De la 3 la 10 ani, alocația este de 122 de euro, iar de la 10 până la 19 ani primește 141,5 euro. Dacă își continuă studiile, tânărul primește alocația până atunci, majorată la 191 de euro/lună. Belgia are un sistem împărțit pe regiuni. Cel mai reprezentativ este cel al eneficiilor de bază din Flandra, Wallonia și Buxelles. Pentru primul copil, alocația este de 92 de euro/lună, pentru al doi­lea 170 de euro, iar pentru al trei­lea 254 de euro. Bulgaria acordă 40 de Leva (20,45 euro) - alocația crește pe măsură ce numărul de copii dintr-o familie, crește. Croația are un nivel al alocațiilor stabilit în funcție de venitul pe mem­bru de familie. Media este de 72 de euro/copil, iar alocația minima este de 27 de euro. In Cehia sistemul­­ este asemănător. De exemplu, pentru o fa­milie cu un copil de până la 5 ani, alocația este de 298 de euro. Danemarca alocă o sumă trimes­trială, care variaz­ă între 200 de euro pe luna (603 euro/trimestru) pentru copiii între 0 și 2 ani, și 125 de euro/lună pentru cei între 15-17 ani. Franța are o alocație lunară de 92 de Euro până la 185 de euro/lună, în funcție de venitul familiei. La aceasta se adaugă o sumă de 394 de euro pen­tru educația copilului. Germania alocă o sumă de 194 de euro pe lună, sumă care crește la 200 de euro pentru al doilea copil și la 225 de euro pentru următorii. Grecia acordă 40 de euro pe lună, virată trimestrial. Pentru familiile cu peste 3 copii, se acordă 500 de euro pe an/copil. Ungaria are o alocație de 37 de euro/lună pentru o familie cu un copil. Suma crește în cazul a mai mulți copii, dar și când sunt familii mono-parentale sau care au copii cu dizabilități. Irlanda acordă 140 de euro pe copil, lunar. Suma anuală ajunge la 1.680 de euro. Italia are o alocație de 141,3 euro/lună. Luxemburg - alocația este de 30 de euro/lună, la care se adaugă o alocație pe familie de 265 de euro/lună, care crește cu 20 de euro pentru un copil peste 6 ani și cu 50 de euro/lună pentru un copil peste 12 ani. Olanda oferă peste 200 de euro/trimestru, asta înseamnă 83 de euro/lună. Norvegia are o alocație de 970 de coroane norvegiene, adică 102 euro/lună. Polonia diferențiază pe vârste alocația: până la 5 ani, 22 de euro, până la 18 ani 28 de euro, iar între 18 și 24 de ani, 31 de euro/lună. Slovacia are o alocație de 23,68 de euro/lună Slovenia acordă între 114 euro și 30 de euro pe lună, în funcție de ve­nitul familiei, potrivit Agenției pentru prestații sociale din această țară. In Suedia alocația este de 1.250 de Coroane suedeze pe lună, asta înseamnă 120 de euro. Astfel, în unele state europene, sistemul alocațiilor (beneffits, aro­­cances) este unul complex, acordat în funcție de parametri care țin nu doar de copil, ci de veniturile fami­liei, de zona din care provin, etc.

Next