Graiul Sălajului, iulie-septembrie 2021 (Anul 32, nr. 7356-7421)

2021-07-15 / nr. 7366

TSK Alina Rad Raportul care însoțește Planul de Urbanism General al mu­nicipiului Zalău cuprinde o prezentare vastă și detaliată a orașului, așa cum îl vede administrația locală. Zalăul este o localitate de rang II, municipiu de importanță județeană, cu rol de echilibru în rețeaua de localități. Localitatea include municipiul Zalău și satul aparținător Stâna, situat la o distanță de aproximativ 13 kilometri de municipiu. Pe lângă acesta, mai există două cartiere cu specific predominant rural: Ortelec, la o distanță de 2 kilometri de Zalău, și Valea Miții, la o distanță de 3 kilometri de Zalău. Municipiul Zalău este conectat de restul țării la nivel rutier, dar și pe cale ferată, fiind la confluența a două rețele transeu­ropene de transport rutier, una pe axa Oradea- Cluj Napoca (DN 1H/DN 19B), cealaltă pe axa Satu Mare- Cluj Napoca (dru­mul european E81). „Caracterul funcțional dominant al municipiului Zalău este cel industrial, fiind totodată și un puternic centru cultural, de învățământ, și nu în ultimul rând, un atractiv areal turistic”, scrie în Raportul de Mediu pentru PUG. Peste două sute de hectare de teren vor trece din extravilan în intravilan prin modificarea PUG Limita intravilanului existent este cea stabilită în anul 2010 prin Planul Urbanistic General al Municipiului Zalău și modificările ulterioare, efectuate prin Planuri Urbanistice Zo­nale de introducere de terenuri în intravilan. Intravilanul sta­bilit prin P.U.G. 2010 era de 2.639,26 ha, iar prin P.U.G.-uri au mai fost introduse în intravilan încă 24,26 ha. Prin urmare, in­travilanul total existent însumează 2.663,52 ha și reprezintă 29,49 % din teritoriul administrativ al municipiului. Intravilanul existent este alcătuit din nouă trupuri, din care unul aferent localității Zalău, unul localității aparținătoare Stâna și restul sunt trupuri izolate. Potrivit municipalității, suprafața totală propusă pentru a fi cuprinsă în intravilan, odată cu finalizarea noului P.U.G., este de 215,67 hectare. Zonele în care sunt propuse extinderi ale in­travilanului sunt: fosta Livadă SCPP -parcela Ehmezo, zona Li­vada Meseș, zona cuprinsă între cartierele Meseș și Sărmaș, fosta Livadă SCPP - zona străzilor Andrei Mureșanu, George Coșbuc și parcela Rotunda, zona Grădina Poporului - parcela Kukumal, la ieșire spre Aghireș, zone adiacente șoselei de centură - parcelele Almakut și Berez, zona Ortelec - parcela La Douji, Sărmaș - parcela Juhoșdomb, zona străzilor Gheorghe Pop de Băsești și Romană, zona Episcopiei - prelungire str. Ti­­pogafilor, zona prelungire str. Fabricii - parcelele Nagymar și Cismadi, zona prelungire str. Pârâului. “Zonele propuse pentru a fi cuprinse în intravilan s-au sta­bilit avându-se în vedere tendința și gradul de dezvoltare din zonele adiacente celor propuse pentru extindere și posibilitatea extinderii rețelelor tehnico-edilitare, astfel încât acestea să fie jusificate din punct de vedere tehnico-economic. Totododată, s-a ținut cont de starea și situația juridică a drumurilor de acces în aceste zone”, au explicat reprezentanții Primăriei Zalău. Suprafața unității administrativ teritoriale Zalău este de 9.030 hectare Totalul intravilanului existent în prezent în municipiu este de 2.663,52 hectare, din suprafața totală de 9.030 hectare. „Principala zonificare funcțională este cea de locuințe și funcțiuni complementare, constituite în zona centrală sau adi­acent zonei centrale și constă în blocuri cu regim de înălțime P+4 sau P+10. Municipiul Zalău este împărțit în 22 de cartiere, dintre care 11 au fost construite după 1990. Majoritatea instituțiilor publice și serviciile sunt concentrate în centrul is­toric al municipiului (Primăria, Consiliul Județean, Casa de cultură, unități de învățământ, bănci, agenții, birouri servicii profesionale, restaurante, magazine, servicii, etc). Zonele industriale sunt constituite atât ca platforme indus­trial compacte, situate în partea de nord a municipiului, dar și disperate în cadrul teritoriului administrativ. Ocupă o suprafață însemnată de circa 475 de hectare, adică peste 17% din teri­toriul intravilanului existent. Unități agrozootehnice nu sunt caracteristice municipiului Zalău, la momentul de față existând doar câteva unități de creștere a animalelor și unități agricole. Zona de spații verzi, agrement și sport este alcătuită din spațiile verzi publice de tip parcuri, squaruri, zone verzi de-a lungul cursurilor de apă, zone verzi de-a lungul căilor de comunicație, etc și unitățile de sport (stadion, terenuri de sport). Zona de gospodărie comunală este alcătuită din suprafețele de teren ocupate de cimitire (25,29 ha), în municipiul Zalău există cinci cimitire, iar în localitatea Stâna există încă un cim­itir. Zona de construcții tehnice edilitare este reprezentată de construcțiile aferente sistemului de alimentare cu apă potabilă (bazine, rezervoare, stații de pompare, etc), canalizare menajeră (stații de pompare, stație de epurare, etc), sistemul de alimentare cu energie electrică (posturi de transformare, etc), sistemul de alimentare cu gaze naturale (stații de re­­glare/măsurare), telecomunicații, etc. Terenurile cu destinație specială sunt cele aflate în propri­etatea MApN, MAI, SRI (poligon, cazarmă, sediu jandarmerie, pompieri). Pe teritoriul municipiului Zalău, terenurile cu destinație specială ocupă 30,21 ha în intravilan și 107,04 ha în extravilan. Zona de căi de comunicații și transport este reprezentată de terenurile ocupate de circulațiile rutiere, respectiv de cele feroviare, în intravilanul existent se constată și terenuri forest­iere, respectiv terenuri acoperite de ape”, detaliază raportul municipalității. Economie mixtă, bazată pe industrie Municipiul Zalău are o economie mixtă. Totuși industria, în special industria prelucrătoare, este cea mai dezvoltată ramură economică, reiese din Raportul care însoțește Planul de Urbanism General al municipiului Zalău. Pe primul loc în privința valorii vânzărilor se află compania Tenaris Silcotub. Pe locul secund in topul domeniilor de activitate din Zalău în funcție de cifra de afaceri se poziționează comerțul cu ridicata a produselor alimentare, băuturi și produse de tutun. Pe locul al treilea in topul domenilor de activitate din Zalău, după cifra de afaceri, este sectorul transporturilor rutiere de mărfuri. Comerțul cu ridicata al materialului lemnos și al ma­terialelor de construcții și a echipamentelor sanitare se află pe poziția a patra a în topul domeniilor de activitate din Zalău. Pădurile reprezintă 34 la sută din suprafața Zalăului în anul 2014 suprafața agricolă din Zalău reprezenta 50,8% din suprafața totală, ponderea cea mai mare fiind reprezentată de suprafața arabilă, urmată de suprafața ocupată de pășuni și vii. Suprafața agricolă a localității Zalău a scăzut față de anul 1990. O suprafață însemnată a localității este ocupată de păduri - peste 3.000 de hectare, reprezentând peste 34% din suprafața totală a localității. Cea mai mare pondere a suprafețelor cultivate este ocupată de culturile furajere care ocupă 24% din suprafața agricolă, în rest fiind culturi de po­rumb, grâu, cartofi, livezi, floarea soarelui, legume, orz și orzoaică, arată datele administrației locale. Zalăul, „important centru urban cu edificii culturale și obiective turistice numeroase” ) Municipiul Zalău se prezintă, potrivit aceluiași Raport, ca un „important centru urban cu edificii culturale și obiective tu­ristice numeroase”. Cele mai importante obiective turistice in­ventariate de autorități sunt: Catedrala Adormirea Măicii Domnului, Statuia și conacul Wesselényi, Direcția Județeană pentru Cultură, Clădirea Transilvania, Clădirea Centrului de Cultură și Artă Sălaj, Catedrala Adormirea Maicii Domnului, Biserica Romano-Catolică, Muzeul de Artă „Ioan Sima” Zalău, Clădirea Primăriei Municipiului Zalău, etc. Municipalitatea a trecut în revistă și locurile de agrement pe care le oferă Zalăul. „Principale resurse naturale și de agre­ment/spații verzi: Munții Meseș, Parc pădure Brădet, Parcul

Next