Inainte, noiembrie 1948 (Anul 5, nr. 1198-1222)
1948-11-02 / nr. 1198
p d .„Capitala statului sovietic, Moscova, este un oraș cu multe milioane de locuitori, așezat pe un întins teritoriu. Viața capitalei este complicată și multilaterală. Moscova este orașul sutelor de școli, al numeroaselor instituții de medicină și cultural-educative, orașul parcurilor, grădinilor și stadioanelor, întreaga gospodărie a Moscovei este condusă de către Sovietul din Moscova al deputaților celor ce muncesc. Viața cotidiană a orașului este organizată de către Comitetul Executiv al Sovietului, compus din președinte, nouă înlocuitori, secretar și 12 membri. Din Comitetul Executiv al Sovietului Moscovei face parte comisia de plan și 32 de administratori dintre care, fiecare își are repartizat câte un sector de muncă. O muncă importantă este îndeplinită de Comisia planului, care planifică activitatea industrială a gospodăriei orașului, construirea nouilor întreprinderi, a instituțiilor de învățământ, a teatrelor și a caselor de locuit. Afacerile financiare sunt conduse de către administrația financiară a Comtetului Executiv. Anul acesta, bugetul Moscovei a fost de 2941 milioane ruble. Principalele izvoare de venit sunt alcătuite din dobinzile industriei cooperatiste și a organizațiilor comerciale precum și din impozitele populației locale. Numai pentru manifestările socialculturale s’au cheltuit anul acesta din buget 1.774 milioane ruble (61 la sută din boget) și pentru lucrări edilitare 822 milioane de ruble. Populația Moscovei nu cunoaște lipsuri în aprovizionarea cu alimente și îmbrăcăminte. In acest an se vor mai deschide în capitală încă 247 magazine, 246 ospătarii și bufote. Pe lângă Comitetul Executiv al orașului, pe lângă administrația locuințelor care veghează asupra exploatării fondului de locuințe existent, există o administrație specială a construcției de locuințe, la dispoziția căreia s’a pus anul acesta 340 milioane de ruble. In cursul anului viitor vor fi date în folosință 525 nouă case de locuit. Moscova este orașul minunatelor grădini, orașul bibliotecilor și al palatelor culturii. Administrația culturală este sufletul vieții culturale și educative a orașului. O muncă uriașă este dusă de către administrația edilitară în legătură cu lucrările edilitare și înmulțirea zonelor vtrzi. In acest an, pe străzile și piețele orașului se plantează 180.000 de copaci și un milion de arbuști. O muncă importantă este dusă de către administrația manifestărilor culturale din industrii, a alimentării publice, a reglementării transporturilor și a rețelei conductelor. Comitetul Executiv se sprijină în munca sa pe ajutorul a 11 comisii permanente a Sovietului, a comisiei de buget, de locuințe, industriale, a școlilor edilitare, ocrotirilor sociale, etc. Dputații Sovietului păstrează o strânsă legătură cu alegătorii lor. Toate dorințele și cererile populației, găsesc imediat ecou în măsurile Sovietului. 1NAXRV« Eu aparțin tinerei generații a clasei muncitoare. Am împlinit vârsta de 26 ani. Abia acum câțiva ani în urmă, după terminarea școlii, am trecut pentru prima oară pragul fabricii unei din cele mai mari întreprinderi textile din Moscova. Această fabrică are minunată tradiție. In secțiunile ei s’au format multe lucrătoare, ale căror nume le știe astăzi întreaga țară. Am nimerit într’un colectiv colegial. In munca mea am fost mereu ajutată, aveam toată posibilitatea să învăț. Și acum aducându-mi aminte de aceste zile, se compar cu ceea ce mi-au povestit vechile lucrătoare, care lucrează în fabrică de zeci de ani. Munca de sclavi, frica că în fiece clipă se paște primejdia de a fi aruncată în stradă și a rămâne fără lucru, iată care a fost soarta tuturor femeilor muncitoare înainte de Revoluția din Octombrie. Cu totul altfel s’a desfășurat viața mea. Când am venit eu în fabrică, mi-au fost create toate condițiile favorabile. La început am frecventat școala de ucenicie industrială, am absolvit apoi cursuri tehnice de specializare și totodată am citit foarte multă literatură, de orice gen. La începutul anului 1946 din inițiativa țesătoarelor Mesnicova și Stârcova s’a desfășurat in fabrica noastră o întrecere pentru sporirea productivității muncii. Urmând exemplul lor am început să deservesc 16 racarduri, la care se face un articol foarte complicat al industriei textile, anume crepe Jakard. După normă, fiecare țesătoare trebue să deservească numai 6 războaie Jakard. Muncind astfel am obținut rezultate destul de bune. încă în ziua de 23 Octombrie 1947 am terminat planul primelor trei ani ai cincinalului post-belic. Am dat anul trecut peste prevederile planului 33.370 metri de țesături, adică o cantitate absolut suficientă pentru confecționarea a zece mii de rochii. Pentru a deservi 16 războaie țesătoarele au trebuit să elaboreze nouă metode de lucru bine chibzuite. Fiecare minut, fiecare secundă trebue să fie utilizată rațional. Cea mai mică întârziere sau scăpare se resimte imediat la calitatea țesăturii. Măestria ce mi-am însușit-o, n a fost un lucru ușor. Am trebuit să acumulez în acest scop multe cunoștințe și să lucrez foarte intens ca să obțin asemenea rezultate. In prezent, nu numai în fabrica noastră dar și în alte întreprinderi ale țării, multe țesătoare, au adoptat experiența mea și deservesc și ele un număr sporit de războaie. Aproape în fiecare zi primesc scrisori din toate colțurile Uniunii Sovietice. Autorii acestor scrisori mă întreabă cum anume am obținut asemenea rezultate frumoase în munca mea. Cu multă plăcere răspund la toate aceste scrisori. La sfârșitul anului trecut, într’unul din cluburile din Moscova s’au adunat peste 300 de textiliști, maeștri și ingineri ca să asculte conferința mea despre metodele de lucru ale țesătoarelor. La conferința mea au asistat și țesătoarele venite din orașele Ginimvo, Orehovo, Ozercovo și Rumenița. Acum nu demult am făcut parte din delegația sindicatelor sovietice, care a vizitat Polonia. Am fost la multe întreprinderi textile, din Polonia. Aflând că lucrez simultan la 16 războaie, țesătoarele din Polonia m’au rugat să le împărtășesc experiența mea. La marile întreprinderi textile din Lodz, într’un combinat la care lucrează peste 10.000 de oameni, am demonstrat practic cum lucrez. Muncitorii miau pus după aceea o sumedenie de cele mai variate întrebări. Marea productivitate a muncii mele îmi asigură și un câștig frumos. Din punct de vedere material sunt foarte bine asigurată, am posibilitatea să-mi cumpăr tot ce-mi este necesar și să merg regulat la teatru și cinematograf. De când lucrez în fabrică, sunt în fiecare an trimisă la stațiuni balneare. Se înțelege că în trecut nici o lucrătoare din fabrica noastră nu putea să viseze la o astfel de viață. Toate acestea se datoresc orânduiriiisocialiste sovietice. Iată de ce fiecare din noi vrea să lucreze cât se poate mai bine și să aducă un folos cât se poate mai mare Patriei. Cu toții ne dăm perfect de bine seama că prin sporirea producției vom întări puterea economică a Patriei, iar aceasta constitue chezășia îmbunătățirii întregii noastre vieți. Munca a devenit în Uniunea Sovietică o chestiune de onoare și de glorie, fără care nu poate să trăiască un om cu aspirațiuni creatoare. Succesele în câmpul de producție ne apropie de țelul final — comuniismul. Masa, în câteva minte... Munca mea in folosul Patriei de NATALIA DOBIAGA țesătoare de la combinatul „Trephgornaia Manufactura” din Moscova Expoziția țesăturilor de bumbac din Moscova --------1500 de sportivi-------au participat la marele cross popular „Să întâmpinăm ziua de 7 Noembrie“ Manifestările sportive de Duminică din Craiova. — Cupele au ____ fost câștigate de Sindicatul CAM și Armata._________ Pe străzile Craiovei s'a alergat Duminică 31 Octombrie a. c. cu tot timpul nefavorabil un mare cross popular la care au participat peste 1500 de sportivi tineri muncitori, elevi și studenți, încă de dimineață de la ora 8 curtea Colegiului Popular Nicolae Bălcescu, locul de adunare al participanților era un furnicar de tineri ce veniseră să ia s parte la marele cross popular. După ce s’au împărțit numerele dezordine și s’au fixat traseele, sportivii s’au îndreptat spre locurile de plecare tinere începătoare 600 m. la școala »Lumina“, tinere sportive 800 m. la Liceul Gh. Ghițu, tineri începători 2000 m. la fabrica Oltenia, cu următorul traseul str. Cazărmii, Buzești, Vasile Roaîtă, Piața Lenin, și Calea Brestei, Colegiul N. Bălcescu, Piața Lenin, iar cel de al treilea traseu calea București, Palatul Justiției, Piața Lenin. Tinerii sportivi 3000 m. pe traseul Calea Severinului, Valea Vlăicii, Calea Unirii, Piața Lenin. Crossul popular, pentru întâmpinarea zilei de 7 Noembrie la cea de a XXX [a aniversare a Marii Revoluții Socialiste din Octombrie, s-a bucurat de o bună primire în rândurile populației orașului care a venit în Piața Lenin în număr mare pentru a asista la sosirea concurenților și la distribuirea diplomelor, premiilor și cupelor. Rezultatele tehnice : GOO m. fete. Alexa Bena, 2 min. 45, (Școala Tehnică Sanitară) Merișan, 2 min. 46 (ASTV), Bârsan Viorica 2 min. 47 (Școala Tehnică Sanitare), Diuog Ioana, Popescu Eugenia, Popescu Cornelia si Sandu Ioana, < gj. Cursa de 800 m. fete, tinere sportive: Cotovschi Voronica 3 min. 10, (Sind. Alimentar), Șiriev Ana Particular,), (Sind. Funcționari Ponescu Elena, (Sind, Funcționari Particulari), Ispas Maria, UAER,S dnculescu, Pârvulescu, China E *na, Iordache, Mihăilescu Ana, Stoicule seu. Cursa de ‘2000 m. băieți, de la Fabrica Oltenia: Cazangiu 7 min 6, Tomaș 7 min. 4, Stângi Gângioveanu 7 min. 6, Bertis Petre, Anica Nicolae, Drăghici Ion, Antip Iacob și Stănescu, toți de la Armată. 2.000 mir. băeți, din Calea Broștii, Buicu loan 6 min. 59 sec. Sindicatul Arte Grafice, Păun loan 7 min» Sindicatul CFR: Popescu Alexandru 7 min. 8 sec. Sindicatul Alimentar: Neagoe Ion, Mitran Grigore, Grecu Ion, Kiss Ștefan, Fometescu Gheorghe, Dinu și Julică Ștefan. Cursa de 2.000 min. de la școala Normală Băeți: Țucă Ioan, școala tehnică sportivă 0 min. 55 sec. Abagiu Ștefan UAER 6 min. 56 sec., Priviri Stelian, Covaci Nicohe, Crețtaru, Ivan Ion, Libovschi, liman Valentin, Votnăreanu și Vittilescu. Cursa de 3.000 mir. băeți. Gică Vătășescu 10 min. 20 sec. Sildicatul Textile. Stratone Păduref Sind, Ate^Grafice 10) m. 25 8fc. Mitu Marin (textile)l0 min. 50 sec., Mitu J Dumitri, Dodocea Floria, Perean Ion, Băltățeanu Gheorghe, Pașa Nichita și Topolean. Deși croisul s'a bucurat de o largă participare a tineretului sportiv din Craiova, totuși in organizarea lui s’au remarcat o o serie de lipsuri printre care cea mai importantă a fost aceia că tinerii sportivi nu au fost lămuriți îndestul asupra troseelor pe care le au avut de urmat și asupra importanței acestui cross popular, și mulți s’au rătăcit pe drum, la start neajungând decât o parte dintre cei plecați. Atribuirea cupelor . După ce au fost împărțite câștigătorilor premiile și diplomele, din partea Județenei OSP a luat cuvântul tov. Liberman care a subliniat că acest cross s-a desfășurat la numai două zile de la data la care tineretul din lumea întreagă a sărbătorit a 30 aniversare a gloriosului Comsomol a lui Lenin și Stalin. Crossul acesta denumit „Să întâmpinăm ziua de 7 Noembrie“ a fost organizat în cinstea celei de a XXXI-a aniversări a Marei Revoluți din Octombrie, reunind un număr de 1500 de tineri mânați cu toții de aceiaș dragoste față de țara socialismului, Uniunea Sovietică. Din încheere juriul a atribuit cupa Consiliului Sindical, Sindicatului CAM pentru larga participare, a tineretului sportiv din acest Sindicat, iar Cupa CSP Armatei, pentru mobilizarea tinerilor și pentru buna organizare a întrecerilor. iiasm Alii oi intim I inaiain sfii iiți în muncă voluntară Pe șantierul Dobrești unde se lucrează la asanarea unor bălți și drenarea terenului pentru orezărie, sunt chemate la întrecere toate comunele din plasa Rojiște. Astfel comitetul sătesc UFDR din comuna Mârșani s-a mobilizat 150 de femei zilnic pe șantier dânduli se normă 5 m. c. pe zi de săpat. Intrecându se în muncă pentru a da un cât mai mare randament, femeile au depățit norma săpând 7 m. c. de pământ adică cu 40 la sută peste normă. Astfel au fost asanate până acum 4 ha. pământ. * Organizația de Partid din comuna Mârșani, a luat inițiativa construirii gradului comunal și două clase de la școala primară, mobilizând și antrenând în muncă și celelalte organizații de massă. Astfel 28 de femei lucrează zilnic câte 10 ore, cărând var, nisip și cărămidă, ajutând astfel la o cât mai bună gospodărie a comunei lor. IRINA TOTALCA Coresp. voluntară Primăria Municipiului Craiova Serviciul Financiar INCUNOȘTIINȚARE Se aduce la cunoștința cetățenilor din cuprinsul Municipiului, că Adua Municipală având în vedere că majoritatea contribuabililor, oameni din câmpul muncii nu au putut plăti taxa de răscumpărare a prestației până la data de 30 Septembrie 1948, a cerut Ministerului de Eterne, care a aprobat prelungirea termenului până la 15 Noembrie 1948 Astfel, ca toți contribuabilii dela 2160 ani, sunt invitați să achite taxa prestației care nu se dublează până la data de 15 Noembrie 1948 la Percepția Municipală, cu sediul în Str. Libertății Nr. 33. Totodată se face cunoscut, că acelora cărora organele de control le-au dresat acte de contravențiune, întrucât nu au făcut declarații de impunere în termenul fixat, relegând să Aciția Municipală înprotejeze pe acei încadrați în contracte colective de muncă, cum și pe salariații publici, nu le-a aplicat niciun fel de amendă, care după cum prevede art. 14 al legii privitoare la organizarea prestației, publicată în M. O. Nr. 75 din 29 Martie 1944, poate merge pâna la de 3 ori prețul de răscumpărare și în consecință sunt invitați să achite numai taxa minimă fixă la care au fost impuși, la primirea deciziunei respective, după care au obligațiunea ca înfierarea de 20 zile doar comunicarea deciziunei, să depună cu cerere scrisă la registratura generală a Primăriei, instanța de plată, fiindcă în caz contrariu se vor aplica sancțiunile prescrise de lege. 3432 Știri ;i imagini din QJ.5.S. Cele mai puternice turbine din lume au fost construite în uzinele „Stalin“ din Leningrad Pe Volga, Nipru,Izvik, pe malurile Nordului îndepărtat și ale Asiei Centrale, a fost instalate cele mai puternice turbine din lume, eșite din uzinele „Stalin“ din Leningrad. Până la războiu, la Dneprogres au fost instalate turbine americane. In 1945, uzinele „Stalin“ au fabricat primele cinci turbine pentru Dneprogres. Coeficientul de acțiune al turbinelor sovietice este cu mult superior coeficientului american. In lupta pentru perfecționarea calităților turbinelor un rol mare , au jucat brigăzile komsomoliștilor. In prezent se construește a cincia hidroturbină tot pentru Dneprogres. La o recentă ședință a Komsomolului, s'a luat hotărîrea de a se numi această turbină,30 de ani ai Komsomolului4. Ea a fost terminată la 29 Octombrie, în loc de 1 Ianuarie 1949, cum fusese prevăzut în plan. I§r Tineretul comsomolist a construit până la 29 Octombrie 1000 centrale electrice în colhozuri. Tineretul colhoznic a întâmpinat aniversarea Comsomolului prin accelerarea fracției centralelor ritmului conselectrice. In republicile, ținuturile și regiunile din UR.S.S. au fost construite până la 29 octombrie, prin sforțările tinerilor colhoznici un număr de l000 de centrale electrice. Din totalul de 1000 de centrale electrice, 135 au fost construite de către tineretul Ucrainiei. Iu RS.S. Au ortomă tătară și udmurtă s’au commit 35 centrale, în regiunea Tambov—32 centrale, etc. Tineretul din regiunea Sverdlovsk, care stă în fruntea celor Ialte din punct de vedere al electrificării și-a luat obligația de a ajuta Comsomnlul din Kazahstan sa electrifice 90 sate ale republicei. Cel mai mare palat al culturii din bazinul dănețului în centrul orașului miner Kadievka, este pe punctul de a fi terminată construcția mare palat al culturii, celui mai din bazinul carbonifer al Donețului. Pentru această construcție s’au cheltuit în total 15 milioane de ruble. In afară de o superbă sală de spectacole, cu o scenă nu mai puțin minunată, locuitorii orașului Kadievca vor avea la dispoziția lor în acest palat o bibliotecă, o sală de lectură, camere confortabile de odihnă, o sală de conferințe, una pentru sport și multe încăperi destinate diferitelor secțiuni și cercuri, cari vor funcționa în cadrul activității culturale a palatului. Inaugurarea pătatului miner al culturii va avea loc cu ocazia celei de a 31-a aniversări a Marii Revoluții Socialiste din Octombrie. TEATRUL NAȚIONA Azi 2 Noembrie, ora 8 seara PREMIERA IIl=a O ZI DE ODIHNA farsă în 3 acte de Valentin Kataev, în românește de Sică Alexandrescu și Aurel Baranga Distribuția în ordinea intrării in scenă Șura, Ortansa Teodoru, Zaițev, Remus Comăneanu, Dudkina, Margot Boteanu-Pacuraru, Șoferul, Ion Marinescu; Portarul, George Bo*$un ; Miusov, Laurențiu Mărgineanu ; directoarea casei de odihnă, Ioujon Pavelescu, Clara Ignatiuk, Alexandra Balaban ; doctorița, Elena Steriescu; infirmierul, Mircea Bohoreanu, Costin Galuskin, Ion Lupu; Durkin, Gh. Popoty Mija; alt infirmier, Gh. Boiangiu; bucătarul, Gr. Nagacevski; Roza Eremievna, Florica Nicolăescu. Direct» de scenă : 7V Ciunulesnu Regia da culisa ; Tr. Chiveanu Executarea decorului sub supravegherea pictorului: Minea Marcaboji Preșul locurilor: Lija rangul 1 (6 pers.) Lei 330; Loja rangul 1 (4 pers.) Lei 220; Lije rangul II (4 pers.) Lei 140; Fotoliu Lei 55; Stal I Lei 45 ; Stal II Lei 35; Balcon I Lei 35; Balcon lateral Lei 25. Biletele de vânzare la Aganța Agemst str. Unirii 68. T 1. 25 361 După începerea spectacolului intrarea în sală este interzisă până la prima pauză * % -A Mica Publicitate REPERTORIUL Teatrului National pe săptămâna 1—7 Noemb. 1948 Marți 2 Noembrie ora 8 seara: „O zi de odihnă". Mercuri 3 Noembrie ora 8 seara: „Chestiunea Rusă". Vineri 5 Noembrie ora 8 seara: „O zi de odihna". Sâmbătă 6 Noembrie matineu ora 3: „O zi de odihnă". Duminică 7 Noembrie matineu ora 3 ,0 zi de odihnă*. CINEMATOGRAFE La Săptămâna Prieteniei Ecomâvso-Sovietice Sovromfilm prezintă: SCALA: Alexandru Nevsky cu N. Cercasov, 6 MARTIE: Pagini istorice cu B. Sokin. 23 AUGUST: Femeia deputat cu Vera Marețcaia, SELECT: Cifrul secret. Membrii asociației ARLUS și sindicaliștii în baza carnetului de identitate, beneficiază de 50 la sută reducere, ’■ .......................................................................... «Pierdut buletinul populației nr.1909 eliberet de chestura Craiova pe numele Velber Maria. N declar nul. 3496. Pierdut buletinul populației nrv 7137 I947 eliberat de Chestura Craiova, cartela de eiiminte tip E. nr. 0710536, cartela de îmbrăcăminte, carnet de Sindicat eliberat de Sindicatul funcționarilor Particulari toate pe numele Baboiacu Ioana. Se declar nule. 3497 L smmmmmmmmmmmmmmmmmm * Pierdut cartea de munca nr- 6634 I 947 eliberată de Oficiul de Muncă Craiova pe numele Andrei Ioncu. O declar nulă. 3498 Pierdut buletinul populației nr- 10048 I 941 eliberat de Chestura Craiova pe numele Gheorghe. N declar nul Ioniță G. 3499 Pierdut cartea de studii nr. 114 I 948 eliberată de Facultate agronomie Craiova pe numele Matei Mihail O declaraulă. 3500 Furat pe ziua de 34 Octombrie 1948 dela școala Normală de băeți, una motocicletă „Pudf culoare neagră cu chenar ai cauciuc fală etiderapent, ghidon DKW, aripa spate tăiată, hemma sudefS. aripa din față sudată la număr. Cei care «tiu ceva sunt rugați a se adresa la d. Popescu, Școala Normală Craiova, centra bună recompensă, 35Qț