Inainte, noiembrie 1948 (Anul 5, nr. 1198-1222)

1948-11-02 / nr. 1198

p d .„Capitala statului sovietic, Mos­cova, este un oraș cu multe mi­lioane de locuitori, așezat pe un întins teritoriu. Viața capitalei este complicată și multilaterală. Mos­­cova este orașul sutelor de școli, al numeroaselor instituții de me­dicină și cultural-educative, ora­șul parcurilor, grădinilor și stadi­oanelor, întreaga gospodărie a Moscovei este condusă de către Sovietul din Moscova al deputaților celor ce muncesc. Viața cotidiană a o­­rașului este organizată de către Comitetul Executiv al Sovietului, compus din președinte, nouă înlo­cuitori, secretar și 12 membri. Din Comitetul Executiv al So­vietului Moscovei face parte co­misia de plan și 32 de adminis­tratori dintre care, fiecare își are repartizat câte un sector de mun­că. O muncă importantă este în­deplinită de Comisia planului, care planifică activitatea industri­ală a gospodăriei orașului, cons­truirea nouilor întreprinderi, a in­­stituțiilor de învățământ, a tea­trelor și a caselor de locuit. Afa­cerile financiare sunt conduse de către administrația financiară a Com­­tetului Executiv. Anul acesta, bugetul Moscovei a fost de 2941 milioane ruble. Principalele izvoare de venit sunt alcătuite din dobinzile in­­dustriei cooperatiste și a organi­zațiilor comerciale precum și din impozitele populației locale. Nu­mai pentru manifestările social­­culturale s’au cheltuit anul acesta din buget 1.774 milioane ruble (61 la sută din boget) și pentru lucrări edilitare 822 milioane de ruble. Populația Moscovei nu cunoaște lipsuri în aprovizionarea cu ali­mente și îmbrăcăminte. In acest an se vor mai deschide în capitală încă 247 magazine, 246 ospătarii și bufote. Pe lângă Comitetul Executiv al orașului, pe lângă administrația locuințelor care veghează asupra exploatării fondului de locuințe existent, există o administrație specială a cons­trucției de locuințe, la dispoziția căreia s’a pus anul acesta 340 milioane de ruble. In cursul anului viitor vor fi date în folo­­sință 525 nouă case de locuit. Moscova este orașul minunate­lor grădini, orașul bibliotecilor și al palatelor culturii. Administrația culturală este sufletul vieții cul­turale și educative a orașului. O muncă uriașă este dusă de către administrația edilitară în legătură cu lucrările edilitare și înmulțirea zonelor vtrzi. In acest an, pe străzile și pie­­țele orașului se plantează 180.000 de copaci și un milion de arbuști. O muncă importantă este dusă de către administrația manifestă­rilor culturale din industrii, a a­­limentării publice, a reglementă­rii transporturilor și a rețelei con­ductelor. Comitetul Executiv se sprijină în munca sa pe ajutorul a 11 co­misii permanente a Sovietului, a comisiei de buget, de locuințe, industriale, a școlilor edilitare, ocrotirilor sociale, etc. D­putații Sovietului păstrează o strânsă le­gătură cu alegătorii lor. Toate do­rințele și cererile populației, gă­sesc imediat ecou în măsurile Soviet­ului. 1NAXRV« Eu aparțin tinerei generații a cla­sei muncitoare. Am împlinit vârsta de 26 ani. Abia acum câțiva ani în urmă, după terminarea școlii, am trecut pentru prima oară pra­gul fabricii unei din cele mai mari întreprinderi textile din Moscova. Această fabrică are minunată tra­diție. In secțiunile ei s’au format multe lucrătoare, ale căror nume le știe astăzi întreaga țară. Am nimerit într’un colectiv co­legial. In munca mea am fost me­reu ajutată, aveam toată posibili­tatea să învăț. Și acum aducân­­du-mi aminte de aceste zile, se com­par cu ceea ce mi-au povestit ve­chile lucrătoare, care lucrează în fa­brică de zeci de ani. Munca de sclavi, frica că în fiece clipă se paște primejdia de a fi aruncată în stradă și a rămâne fără lucru, iată care a fost soarta tuturor femeilor muncitoare înainte de Revoluția din Octombrie. Cu totul altfel s’a desfășurat vi­ața mea. Când am venit eu în fa­brică, mi-au fost create toate con­dițiile favorabile. La început am frecventat școala de ucenicie indus­trială, am absolvit apoi cursuri teh­nice de specializare și totodată am citit foarte multă literatură, de ori­ce gen. La începutul anului 1946 din i­­nițiativa țesătoarelor Mesn­icova și Stârcova s’a desfășurat in fabrica noastră o întrecere pentru sporirea productivității muncii. Urmând e­­xemplul lor am început să deservesc 16 racarduri, la care se face un articol foarte complicat al indus­triei textile, anume crepe­ Jakard. După normă, fiecare țesătoare tre­­bue să deservească numai 6 războa­ie Jakard. Muncind astfel am obținut rezul­tate destul de bune. încă în ziua de 23 Octombrie 1947 am terminat planul primelor trei ani ai cinci­nalului post-belic. Am dat anul tre­cut peste prevederile planului 33.370 metri de țesături, adică o cantitate absolut suficientă pentru confecțio­narea a zece mii de rochii. Pentru a deservi 16 războaie țe­sătoarele au trebuit să elaboreze nouă metode de lucru bine chibzuite. Fiecare minut, fiecare secundă tre­­bue să fie utilizată rațional. Cea mai mică întârziere sau scăpare se resimte imediat la calitatea țesă­turii. Măestria ce mi-am însușit-o, n a fost un lucru ușor. Am trebuit să acumulez în acest scop multe cu­noștințe și să lucrez foarte intens ca să obțin asemenea rezultate. In prezent, nu numai în fabrica noastră dar și în alte întreprinderi ale țării, multe țesătoare, au adop­tat experiența mea și deservesc și ele un număr sporit de războaie. Aproape în fiecare zi primesc scri­sori din toate colțurile Uniunii So­vietice. Autorii acestor scrisori mă întreabă cum anume am obținut a­­semenea rezultate frumoase în mun­ca mea. Cu multă plăcere răspund la toate aceste scrisori. La sfârșitul anului trecut, într’unul din cluburile din Moscova s’au adunat peste 300 de textiliști, maeștri și ingineri ca să asculte conferința mea despre metodele de lucru ale țesătoarelor. La conferința mea au asistat și țe­sătoarele ven­ite din orașele Ginim­­vo, Orehovo, Ozercovo și Rumen­ița. Acum nu demult am făcut parte din delegația sindicatelor sovietice, care a vizitat Polonia. Am fost la multe întreprinderi textile, din Po­lonia. Aflând că lucrez simultan la 16 războaie, țesătoarele din Polo­nia m’au rugat să le împărtășesc experiența mea. La marile între­prinderi textile din Lodz, într’un combinat la care lucrează peste 10.000 de oameni, am demonstrat practic cum lucrez. Muncitorii mi­au pus după aceea o sumedenie de cele mai variate întrebări. Marea productivitate a muncii mele îmi asigură și un câștig fru­mos. Din punct de vedere material sunt foarte bine asigurată, am po­sibilitatea să-mi cumpăr tot ce-mi este necesar și să merg regulat la teatru și cinematograf. De când lucrez în fabrică, sunt în fiecare an trimisă la stațiuni balneare. Se în­țelege că în trec­ut nici o lucrătoare din fabrica noastră nu putea să vi­seze la o astfel de viață. Toate acestea se datoresc orân­duirii­isocialiste sovietice. Iată de ce fiecare din noi vrea să lucreze cât se poate mai bine și să aducă un folos cât se poate mai mare Patriei. Cu toții ne dăm perfect de bine sea­ma că prin sporirea producției vom întări puterea economică a Patriei, iar aceasta constitue chezășia îm­bunătățirii întregii noastre vieți. Munca a devenit în Uniunea Sovie­tică o chestiune de onoare și de glo­rie, fără care nu poate să trăiască un om cu aspirațiuni creatoare. Succesele în câmpul de producție ne apropie de țelul final — comu­­ni­ismul. Masa, în câteva minte... Munca mea in folosul Patriei de NATALIA DOBIAGA țesătoare de la combinatul „Trephgornaia Manufactura” din Moscova Expoziția țesăturilor de bumbac din Moscova --------1500 de sportivi-------­au participat la marele cross popular „Să întâmpinăm ziua de 7 Noembrie“ Manifestările sportive de Duminică din Craiova. — Cupele au ____ fost câștigate de Sindicatul CAM și Armata._________ Pe străzile Craiovei s'a alergat Duminică 31 Octombrie a. c. cu tot timpul nefavorabil un mare cross popular la care au parti­cipat peste 1500 de sportivi ti­neri muncitori, elevi și studenți, încă de dimineață de la ora 8 curtea Colegiului Popular Nico­­lae Bălces­cu, locul de adunare al participanților era un furnicar de tineri ce veniseră să ia s parte­ la marele cross popular. După ce s’au împărțit numerele dezordine și s’au fixat traseele, sportivii s’au îndreptat spre locurile de plecare­ tinere începătoare 600 m. la școala »Lumina“, tinere sportive 800 m­. la Liceul Gh. Ghițu, ti­neri începători 2000 m. la fabrica Oltenia, cu următorul traseul str. Cazărmii, Buzești, Vasile Roaîtă, Piața Lenin, și Calea Brestei, Colegiul N. Bălcescu, Piața Lenin, iar cel de al treilea traseu calea București, Palatul Justiției, Piața Lenin. Tinerii spor­tivi 3000 m. pe traseul Calea Severinului, Valea Vlăicii, Calea Unirii, Piața Lenin. Crossul popular, pentru în­tâmpinarea zilei de 7 Noembrie la cea de a XXX [­a aniversare a Marii Revoluții Socialiste din Octombrie, s-a bucurat de o bună primire în rândurile populației orașului care a venit în Piața Lenin în număr mare pentru a asista la sosirea concurenților și la distribuirea diplomelor, premi­ilor și cupelor. Rezultatele tehnice : GOO m. fete. Alexa B­ena, 2 min. 45, (Școa­­la Tehnică Sanitară) Merișan, 2 min. 46 (ASTV), Bârsan Viorica 2 min­. 47 (Ș­coala Tehnică Sa­nitare), Diuog Ioana, Popescu Eugenia, Popescu Cornelia si Sandu Ioana, < gj. Cursa de 800 m. fete, tinere sportive: Cotovschi Voronica 3 min. 10, (Sind. Alimentar), Și­­riev Ana Particular,), (Sind. Funcționari Ponescu Elena, (Sind, Funcționari Particulari), Ispas Maria, UAER,­S dnculescu, Pârvulescu, China E *na, Ior­­dache, Mihăilescu Ana, Stoi­cule seu. Cursa de ‘2000­­ m. băieți, de la Fabrica Oltenia: Cazangiu 7 m­in 6, Tomaș 7 min. 4, Stângi Gângiov­e­anu 7 min. 6, Bertis Petre, Anica Nicolae, Drăghici Ion, An­tip Iacob și Stănescu, toți de la Ar­mată. 2.000 mir. băeți, din Calea Broștii, Buicu loan 6 min. 59 sec. Sindicatul Arte Grafice, Păun loan 7 min» Sindicatul CFR: Popescu Alexandru 7 min. 8 sec. Sindicatul Alimentar: Nea­­goe Ion, Mitran Grigore, Grecu Ion, Kiss Ștefan, Fometescu Gheorghe, Dinu și Julică Ștefan. Cursa de 2.000 min. de la școa­la Normală Băeți: Țucă Ioan, școala te­hnică sportivă 0 min. 55 sec. Abagiu Ștefan UAER 6 min. 56 sec., Priviri Stelian, Covaci Nicohe, Crețtaru, Ivan Ion, Libovschi, liman Valentin, Votnăreanu și Vittilescu. Cursa de 3.000 mir. băeți­­. Gică Vătășescu 10 min. 20 sec. Sil­dicatul Textile. Stratone Pă­­duref Sind, A­te^Grafice 10) m. 25 8fc. Mitu Marin (­textile)l0 min. 50 sec., Mitu­ J Dumitri, Do­docea Floria, Perean Ion, Băl­­tățeanu Gheorghe, Pașa Nichita și Topo­lean. Deși croi­sul s'a bucurat de o largă participare a tineretului sportiv din Craiova, totuși in organizarea lui s’au remarcat o o serie de lipsuri printre care cea mai importantă a fost aceia că tinerii sportivi nu au fost lămuriți îndestul asupra tro­see­­lor pe care le au avut de urmat și asupra importanței acestui cross popular, și mulți s’au ră­tăcit pe drum, la start nea­jun­gând decât o parte dintre cei plecați. Atribuirea cupelor . După ce au fost împărțite câ­știgătorilor premiile și diplomele, din partea Județenei OSP a luat cuvântul tov. Liberman care a subliniat că acest cross s-a desfă­­șurat la numai două zile de la da­ta la care tineretul din lumea întreagă a sărbătorit a 30 aniver­sare a gloriosului Comsomol a lui Lenin și Stalin. Crossul acesta denumit „Să întâmpinăm ziua de 7 Noembrie“ a fost organizat în cinstea celei de a XXXI-a ani­versări a Marei Revoluți din Oc­­tombrie, reunind un număr de 1500 de tineri mânați cu toții de aceiaș dragoste față de țara so­cialismului, Uniunea Sovietică. D­in încheere juriul a atribuit cupa Consiliului Sindical, Sindi­catului CAM pentru larga parti­cipare, a tineretului sportiv din acest Sindicat, iar Cupa CSP Ar­matei, pentru mobilizarea tineri­lor și pentru buna organizare a întrecerilor. ii­asm Alii oi intim I inaiain sfii­ iiți în muncă voluntară Pe șantierul Dobrești unde se lucrează la asanarea unor bălți și drenarea terenului pentru orezărie, sunt chemate la între­cere toate comunele din plasa Rojiște. Astfel comitetul sătesc UFDR din comuna Mârșani s-a mobilizat 150 de femei zilnic pe șantier dânduli se normă 5 m. c. pe zi de săpat. Intrecându se în mun­­că pentru a da un cât mai mare randament, femeile au de­­pățit norma săpând 7 m. c. de pământ adică cu 40 la sută pes­te normă. Astfel au fost asanate până acum 4 ha. pământ. * Organizația de Partid din co­muna Mârșani, a luat inițiativa construirii gr­adului comunal și două clase de la școala prima­­ră, mobilizând și antrenând în muncă și celelalte organizații de massă. Astfel 28 de femei lucrează zil­­nic câte 10 ore, cărând var, ni­­sip și cărămidă, ajutând astfel la o cât mai bună gospodărie a comunei lor. IRINA TOTALCA Coresp. voluntară Primăria Municipiului Craiova Serviciul Financiar INCUNOȘTIINȚARE Se aduce la cunoștința cetă­țenilor din cuprinsul Municipiului, că Ad­u­a Municipală având în vedere că majoritatea contribua­­bililor, oameni din câmpul muncii nu au putut plăti taxa de răs­cumpărare a prestației până la data de 30 Septembrie 1948, a cerut Ministerului de E­­terne, care a aprobat prelungirea ter­menului până la 15 Noembrie 1948 Astfel, ca toți contribuabilii dela 21­60 ani, sunt invitați să achite taxa prestației care nu se dublează până la data de 15 Noembrie 1948 la Percepția Mu­nicipală, cu sediul în Str. Liber­tății Nr. 33. Totodată se face cunoscut, că acelora cărora organele de con­trol le-au dresat acte de contra­­vențiune, întrucât nu au făcut declarații de impunere în terme­nul fixat, relegând să Aciția Municipală în­protejeze pe acei încadrați în contracte colective de muncă, cum și pe salariații publici, nu le-a aplicat niciun fel de amendă, care după cum pre­vede art. 14 al legii privitoare la organizarea prestației, publicată în M. O. Nr. 75 din 29 Martie 1944, poate merge pâna la de 3 ori prețul de răscumpărare și în consecință sunt invitați să achite numai taxa minimă fixă la care au fost impuși, la primirea deci­­ziunei respective, după care au obligațiunea ca înfierarea de 20 zile doar comunicarea deciziunei, să depună cu cerere scrisă la registratura generală a Primăriei, instanța de plată, fiindcă în caz contrariu se vor aplica sancțiuni­le prescrise de lege. 3432 Știri ;i imagini din QJ.5.S. Cele mai puternice tur­bine din lume au fost construite în uzinele „Stalin“ din Leningrad Pe Volga, Nipru,Izvik­, pe ma­lurile Nordului îndepărtat și ale Asiei Centrale, a fost instalate cele mai puternice turbine din lume, eșite din uzinele „Stalin“ din Leningrad. Până la războiu, la Dnepro­gres au fost instalate turbine a­­mericane. In 1945, uzinele „Stalin“ au fabricat primele cinci turbine pentru­ Dneprogres. Coeficientul de acțiune al turbinelor sovietice este cu mult superior coeficien­tului american. In lupta pentru perfecționarea calităților turbinelor un rol mare , au jucat brigăzile komsomoliș­­tilor. In prezent se construește a cincia hidroturbină tot pentru Dneprogres. La o recentă ședință a Kom­­somolului, s'a luat hotărîrea de a se numi această turbină­­,30 de ani ai Komsomolului4­. Ea a fost terminată la 29 Octombrie, în loc de 1 Ianuarie 1949, cum fusese prevăzut în plan. I§­r Tineretul comsomolist a construit până la 29 Octombrie 1000 cen­trale electrice în col­hozuri. Tineretul colhoznic a întâm­pinat aniversarea Comsomolului prin accelerarea fracției centralelor ritmului cons­electrice. In republicile, ținuturile și regiunile din U­R.S.S. au fost construite până la 29 octombrie, prin sfor­­țările tinerilor colhoznici un nu­măr de l000 de centrale electri­ce. Din totalul de 1000 de cen­­trale electrice, 135 au fost cons­­truite de către tineretul Ucrainiei. Iu RS.S. Au ortomă tătară și udmurtă s’au commit 35 centra­le, în regiunea Tambov—32 cen­trale, etc. Tineretul din regiunea Sverd­lovsk, care stă în fruntea celor­ Ialte din punct de vedere al elec­trificării și-a luat obligația de a ajuta Comsomnlul din Kazahstan sa electrifice 90 sate ale repu­­blicei. Cel mai mare palat al culturii din bazinul dă­nețului în centrul orașului miner Ka­­dievka, este pe punctul de a fi terminată construcția mare palat al culturii, celui mai din bazi­nul carbonifer al Donețului. Pen­tru această construcție s’au chel­tuit în total 15 milioane de ru­ble. In afară de o superbă sală de spectacole, cu o scenă nu mai puțin minunată, locuitorii orașu­­­­­lui Kadievca vor avea la dispo­­­­ziția lor în acest palat o biblio­tecă, o sală de lectură, camere confortabile de odihnă, o sală de conferințe, una pentru sport și multe încăperi destinate diferi­telor secțiuni și cercuri, cari vor funcționa în cadrul activității culturale a palatului. Inaugurarea pătatului miner al culturii va avea loc cu ocazia celei de a 31-a aniversări a Ma­rii Revoluții Socialiste din Oc­tombrie. TEATRUL NAȚIONA Azi 2 Noembrie, ora 8 seara PREMIERA IIl=a O ZI DE ODIHNA farsă în 3 acte de Valentin Kataev, în românește de Sică Alexandrescu și Aurel Baranga Distribuția în ordinea intrării in scenă Șura, Ortansa Teodoru, Zaițev, Remus Comăneanu, Dud­­kina, Margot Boteanu-Pacuraru, Șoferul, Ion Marinescu; Por­tarul, George Bo*$un ; Miusov, Laurențiu Mărgineanu ; direc­­toarea casei de odihnă, Ioujon Pavelescu, Clara Ignatiuk, Alex­andra Balaban ; doctorița, Elena Sterie­scu; infirmierul, Mir­cea Bohoreanu, Costin Galuskin, Ion Lupu; Durkin, Gh. Popoty Mija; alt infirmier, Gh. Boiangiu; bucătarul, Gr. Nagacevski; Roza Eremievna, Florica Nicolăescu. Direct» de scenă : 7V Ciunulesnu Regia da culisa ; Tr. Chiveanu Executarea decorului sub suprave­gherea pictorului: Mine­a Marcaboji Preșul locurilor: Lija rangul 1 (6 pers.) Lei 330; Loja rangul 1 (4 pers.) Lei 220; Lije rangul II (4 pers.) Lei 140; Fotoliu Lei 55; Stal I Lei 45 ; Stal II Lei 35; Balcon I Lei 35; Balcon lateral Lei 25. Biletele de vânzare la Aganț­a Agem­st str. Unirii 68. T 1. 25 36­1­­ După începerea spectacolului intrarea în sală este interzisă­­ până la prima pauză * % -A Mica Publicitate REPERTORIUL Teatrului National pe săptămâna 1—7 Noemb. 1948 Marți 2 Noembrie ora 8 seara: „O zi de odihnă". Mercuri 3 Noembrie ora 8 sea­ra: „Chestiunea Rusă". Vineri 5 Noembrie ora 8 seara: „O zi de odihna". Sâmbătă 6 Noembrie matineu ora 3: „O zi de odihnă". Duminică 7 Noembrie matineu ora 3­ ,0 zi de odihnă*. CINEMATOGRAFE La Săptămâna Prieteniei Ec­om­âvs­o-So­vi­e­tic­e Sovromfilm prezintă: SCALA: Alexandru Nevsky cu N. Cercasov, 6 MARTIE: Pagini istorice cu B. Sokin. 23 AUGUST: Femeia deputat cu Vera Marețcaia, SELECT: Cifrul secret. Membrii asociației ARLUS și sindicaliștii în baza carnetului de identitate, beneficiază de 50 la sută reducere, ’■ .......................................................................... «­Pierdut buletinul populației nr.1­909 eliberet de chestura Craiova pe numele Velber Maria. N­ declar nul. 3496. Pierdut buletinul populației nrv 7137 I­947 eliberat de Chestura Craiova, cartela de eiiminte tip E. nr. 0710536, cartela de îmbră­căminte, carnet de Sindicat eli­berat de Sindicatul funcționarilor Particulari toate pe numele Babo­­iacu Ioana. Se declar nule. 3497 L smmmmmmmmmmmmmm­m­­­m­mm * Pierdut cartea de m­unca nr- 6634 I 947 eliberată de Oficiul de Muncă Craiova pe numele Andrei Ioncu. O declar nulă. 3498 Pierdut buletinul populației nr- 10048 I 941 eliberat de Chestura Craiova pe numele Gheorghe. N­ declar nul Ioniță G. 3499 Pierdut cartea de studii nr. 114 I 948 eliberată de Facultate agronomie Craiova pe numele Matei Mihail O declar­aulă. 3500 Furat pe ziua de 34 Octombrie 1948 dela școala Normală de băeți, una motocicletă „Pudf culoare neagră cu chenar ai­ cauciuc fală etiderapent, ghidon DKW, aripa spate tăiată, hemma sudefS. aripa din față sudată la număr. Cei care «tiu ceva sunt rugați a se adresa la d. Popescu, Școala Normală Craiova, centra bună recompensă, 35Qț

Next