Inainte, aprilie 1949 (Anul 6, nr. 1320-1341)

1949-04-01 / nr. 1320

I­N­A­I­n V­1 ALIȘER NAVOI: Un nou succes al studiourilor sovietice Această producție a studiourilor R. S. S. Uzbecă, este o reconsti­tuire istorică, o fresca bogată al vieții din Herat, așa cum se desfă­șura ea în mijlocul secolului XV-lea, când domina aristocrația al feudală și tirania. In primul plan se află figura lui Alișer Navoi, un mare bard și căr­turar, care unește poezia cu lupta pentru dreptate și bunăstare a po­porului, începutul filmul­ui ne arată pe Alișer prieten cu Hussein Bah­ar, strănepotul lui Timur, și viitorul sul­tan din Herat — pe vremea aceea cel mai important centru cultural și politic din Asia de mijloc. Primii ani ai domniei lui Hussein, sub in­fluența prieteniei lui Alișer Navoi, au fost rodnici, iar poporul era fe­ricit. Alișer urcă cele mai înalte trepte în ierarhia statului ajungând primul sfetnic al sultanului. In această calitate Alișer Navoi, el însuși om cu o vastă cultură, construește numeroase școli, biblio­teci, spitale, băi populare, canale de irigație, protejează și încurajează știința, artele și literatura, sprijinind pe savanți, scriitori și artiști. In a­­cest timp Heratul atinge culmile pu­terii, importanța sa întunecând toate celelalte capitale din Asia mijlocie. Deși este vizir, Navoi scrie, pu­nând totodată și bazele limbii literare uzbece, nemuritoare­i sale poeme. Dintre acestea cel mai cunoscut este „Ferhad și Șirin” (care joacă un rol important în film). In acest poem, marele poet cântă dragostea unei armence (Sirin) pentru un constructor chinez (Ferhad). Aceasta luptă pen­tru binele poporului împotriva na­turii, construind canale de irigație care transformă pământul sterp în grădini roditoare. Frumoasa lor po­veste de dragoste este însă distrusă de cruzimea tiranului Hasrov, care-i desparte pentru totdeauna. Dar iu­birea lor va dăinui veșnic. întregul poem este un imn în­chinat statorniciei în dragoste și muncii creatoare. Alișer Navoi luptă pentru îm­plinirea idealului său, o viață mai bună pentru popor. Acest lucru nu convenea însă marilor feudali și ce­lorlalți curteni care vedeau cu ochi răi reformele progresiste și popu­laritatea crescândă a acestui mare cărturar. In urma intrigilor de la curte, Hussein își surghiunește prietenul și astfel visul lui Alișer este spul­berat. "".l­1 Pe această temă istorică drama­turgii uzbeci S. Uigun și I. Sul­tanov în colaborare cu scenariștii A. Sevnev și V. Solovschi din Mos­cova, au brodat scenariul filmului. Regia este semnată de cineastul Kamil Iarmatov al cărui merit in­contestabil este zugrăvirea realistă a vieții din secolul al XV-lea, privită prin interpretarea critic marxist-le­­ninistă a adevărului istoric. Studii aprofundate ale documentelor istorice, cercetări și vizite la fața locului au dat posibilitatea registrului larmatov să redea cu fidelitate adevărul isto­ric. Deasemenea este remarcabilă­ prezentarea pe ecran a poporului.* Și aci, regiztrul accentuând câteva personagii din masse, a reușit să ne prezinte întreaga configurație a mas­­selor în mișcare. Interpretarea este magistrală, actorii uzbeci dovedind înalte cali­tăți artistice. Baizac Hamzaev, care joacă greul rol al lui Alișer Navoi, a isbutit o creație minunată. Dea­­semeni Arat Imatov în rolul sulta­nului Hussein și Abid Djalilov — artist al poporului din R. S. S. Uz­becă — în rolul curteanului intrigant Madjeddin, au redat cu vigurozitate și talent figurile epocii. Filmul Alișer Navoi, aruncă din plin lumină asupra unei epoci de mult apusă. Plin de poezie și u­­manitate, acest film dovedește odată mai mult înălțimea artistică a o­­perelor produse în studiouri de ci­neaștii sovietici, cărora societatea so­cialistă le-a pus la îndemână cea mai înaintată ideologie și cea mai perfecționată tehnică. D. B. C­o­n­t­e in cadrul căminului In cadrul căminului cultural din Balș a avut loc Duminica trecută un reușit festival artistic organizat de școala elementară de fete, cu care ocazie tov. inspector școlar C. Săvescu­ a conferențiat despre „Lup­ta țărănimii muncitoare pentru pă­mânt și libertate”. Publicul în nu­măr de peste 600 persoane, format din muncitori, ță­rani muncitori, intelectuali și elevi, a urmărit cu un viu interes confe­rențiarul, care a arătat lupta dusă de plugarii muncitori din țara noa­stră împotriva exploatării de vea­curi ale fostei moșierimi și a chia­­rburimii, încheind prin a arăta că realizarea intereselor și drepturilor țărănimii muncitoare s’a făcut do­ r­i­nț­ă cultural din Balș către regimul nostru de democrație populară sub conducerea Partidului Muncitoresc Român. Festivalul artistic al cercului A.R.L.U.S.­Balș Balș. — Zilele acestea cercul o­­rășenesc ARLUS Balș, a organizat un frumos festival artistic în co­muna Știrbey jud. Romanați, in cadrul schimbului de experiențe în­tre echipele artistice ale cercului ARLUS, inițiat de sub filiala ARL­US Balș. Festivalul a fost dat cu concursul echipei artistice a funcționarilor din subfiliala magazinului de Stat „Cra­iova” din Balș. ILIE ILIESCU Goresp, In comuna Văleni Olt există, o grupare sportivă — Vulturii Văleni — ai cărei tineri sportivi se loveau de inconvenientul că nu aveau în apropiere de sat un loc bun pentru un teren de sport, fiind nevoiți ca pentru ori­ce manif­estațiune sportivă să meargă la câmp unde se afla un teren făcut de ei. Totuși în sat erau locuri bune pentru terenuri de sport, dar toa­te acestea erau ale chiaburilor care n’au știut altceva decât să exploateze sătenii muncitori și care nici n’au vrut să audă de sport. Așa a fost până la începutul lunei Martie, când din inițiativa Partidului toate aceste moșii au trecut în patrimoniul Statului. La fel s’a întâmplat și la Vă­leni Olt unde cele cinci moșii au trecut în mana celor care mun­cesc, în mâna Statului. Printre acestea se află și moșia lui But­­culescu ce își avea conacul chiar în mijlocul satului. S’a cerut atunci celor un drept ca sa­ dea voie țăranilor munci­tori să facă un teren de sport și o sală de gimnastică în una din cele trei magazii de zid ce se aflau în curte. N’a trecut mult și aprobarea a venit, așa că toți tinerii ță­rani muncitori s’au strâns la pri­mărie și fiecare a fost împărțit să lucreze acolo unde se pricepe. Timp de două săptămâni, bă­ieți și fete, prin muncă volun­tară, au lucrat neîncetat ca as­tăzi să aibe o sală de sport cu lumină suficientă, și un teren sportiv pe care s-a amenajat o pistă în mijlocul căreia se a­flă un teren de foot-ball și unul de volley-ball precum și două gropi de sărituri una pentru să­rituri în înălțime și una pentru sărituri în lungime. Așa­dar, de unde până mai eri nici pomeneală de un teren sportiv la Văleni Olt, astăzi cu ajutorul Partidului Muncitoresc Român, tinerii sportivi din co­muna Văleni Olt au un teren și o sală de sport putând astfel participa și anul acesta nu nu­mai la foot-ball ci și la celelalte sporturi — în special atletism — în toate competițiunile și campionatele organizate în co­munele rurale ale județului nos­tru. MARIUS DUMITRESCU Goresi. Pe pământul unui fost moșier Țăranii muncitori din com­. Văleni-Olt și-au construit prin muncă voluntară un teren și o sală de sport înființarea Glubului Sportiv Studențesc Craiova C. S. U. Craiova a debutat cu succes In sala Institutului Agronomic din localitate a avut loc zilele trecute constituirea Clubului Sportiv Stu­dențesc din Craiova în prezența de­legaților Comitetului Județean U. T.M. Dolj și Județenei C.S.P. In aclamațiile entuziaste ale stu­denților, tov. Raicu Petre, mem­bru în Biroul Unității Studențești, a arătat importanța înființării a­­cestui club, ca rezultat al sprijinu­lui pe care Partidul Muncitoresc Ro­mân îl acordă desvoltării sportului de massă în Republica Populară Ro­mână, C.S.U. Craiova, va trebui să fie mobilizatorul și propagatorul spor­tului în massele largi ale tineretului local și un stimulent puternic pen­tru ridicarea nivelului ideologic și sportiv al tineretului studios. S’a trecut apoi la alegerea bi­roului de organizare al acestui tâ­năr club sportiv. Un început frumos la prima ieșire pe teren C. S. U. Cv. a obținut la Băilești două victorii Duminecă 27 Martie a. c. cara­vana sportivă studențească s-a de­plasat la Băilești unde a întâlnit gruparea locală AS Băilești, de care a dispus cu 3-2 (1-0) la foot-ball și cu 3-0 la volley-ball. Punctele la foot-ball au fost mar­cate de: Borosan (minutele 35 și 72) și Cumpănașu (minutul 59). Gazdele au redus handicapul în minutul 78 prin Grăniceru, pentru­­ca numai două minute mai târziu, Iureș să stabilească scorul final. S-au remarcat de la echipa învin­gătoare: Bratu, Brebenaru, Cricio­­toiu, iar de la învinși au plăcut Dreș­ca, Grăniceru, Mihăilescu și Iureș. Echipele au aliniat următoarele formații: CSU Cv.: Vulpe, Popescu Ion, Zo­rilă (Stănculescu), Bratu, Brebena­­ru, Criciotoiu, Botosan, Florescu (Mihai Silviu), Stănculescu (Zorilă), Târțu, Ionescu M. (Cumpănașu A.). AS Băilești: Ioana, Ionescu L., Grăd­unoiu (Iureș), Croitoru, Dreșcă, Ionescu St., Iureș M., Gotta, Mi­hăilescu, Turcu, Călin (Grăniceru). W­OLLEY­ BALL Aceiași formație care Duminecă 20 Martie a. c. și-a afirmat supe­rioritatea, dispunând de toate echi­pele locale, în cadrul competițiilor organizate în cinstea Congresului de Unificare, obținând premiul I pe oraș, a învins echipa băileșteană cu 3-0. Tov. Serbii, a arbitrat corect, următoarele formații: CSU Craiova, Cernat, Slătineanu, Mihai Silviu, Borosan, Bădescu, Io­nescu M. A. Băilești, Mihăilescu, Dreșcă, Turcu, Demetrescu, Dișa, Stroe A­­lexandru. S’au remarcat dela studenți: Cer­nat, Slătineanu, Mihai Silviu și Bo­rosan, iar dela gazde Mihăilescu, Dișa și Stroe. MIHAI CROITORU Coresp. Acțiunea anti-tuberculoasă din județul Olt se duce cu intensitate In cadrul planului sanitar al ju­dețului Olt pe anul 1949, s-a por­nit de către organele sanitare ale județului, o intensă activitate de de­pistare clinică, radiologică și prin intra-dermo-reacții cu tuberculină. In acest scop au luat ființă trei dispensare anti-tuberculoase: unul la Slatina pentru comunele din jurul județului, altul la Greci pentru co­munele din sudul județului și ulti­mul la Drăgoești pentru comunele din nordul județului. Aceste dis­pensare sunt dotate cu cele nece­sare pentru radioscopii și examene de laborator. Pe lângă depistările ce s-au fă­cut în cursul anului trecut, în pla­nul de muncă pe acest an sunt pro­gramate 16.000 intra-dermo-reacții prin tuberculină și 3000 examene radioscopice. Persoanele găsite negative, deci susceptibile de a primi infecțiunea vor fi vaccinate cu vaccinul BCG, care a fost programat un număr de 9000 fiole, deasemenea copiii nou născuți de la 10-40 zile vor fi vac­cinați în mod obligatoriu. Persoanele găsite negative la tu­­berculină vor fi examinate radio­­scopic la cele trei dispensare, iar cei găsiți bolnavi în urma radiosco­­piilor vor fi internați prin centrul de triere Slatina, la diferite sana­torii după gradul leziunii. Bolnavii cu leziuni ușoare și care au posibi­litate de izolare la domiciliu, vor fi tratați de medici dându-li-se me­dicamentele necesare. Medicii vor vizita mai des pe bolnavi, fixându­­le cura h­ igieno-dietetică, lucru deo­sebit de important pentru bolnavii de TBC. Statul celor ce muncesc, prin Mi­nisterul Sănătății, face eforturi de a veni in ajutorul celor bolnavi, tri­mițând materialul necesar depistă­rilor și vaccinărilor cu avionul, pen­tru a ajunge cât mai repede acolo unde se simte nevoia acestora. In acest scop s-a amenajat un aero­drom în orașul Slatina pentru avio­nul care va transporta regulat ma­terialul și instrucțiunile pentru ca a­­­cestea să ajungă la timp util și pen­­tru ca planul de muncă să fie înde­plinit. Dr. FLORIAN DUȘAN Coresp. O casă de citire în com. Bechet-Dolj In ziua de 28 Martie a. c. a luat ființă în comuna Bechetul-Nou o casă de citire, având un număr de 65 cărți care sunt puse la dispozi­ția plugarilor muncitori, în scopul ridicării nivelului lor cultural și po­litic. Această casă de citire a fost i­­naugurată printr-un festival artis­tic dat de elevele școalei elemen­tare nr. 2, luând­ parte la inaugu­rare un mare număr de plugari muncitori. Casa de citire e deschisă in fie­care zi, punând la dispoziția iubito­rilor de cultură un bogat material ca­ conținut ideologic, științific și cultural. MARIUS BUSUIOGE­ANU Cores% RADIO, Vineri 1 Aprilie 1949 Radio România și Radio Bucu­rești­­. 6.00. Deschiderea emisiunii. — Radio jurnal. 6.15. Muzică (discuri). 6.20. Gimnastică. 6.30. Muzică (discuri). 6.50. Re­zumatul Radio jurnalului. 6.55. Bu­letinul de știri în limba rusă. 7.30. Citirea articolului de fond din ziarul „Scânteia’’. 7.40. Muzică (discuri). 8.00. închiderea emisiunii. 8.00—8.09. pe Radio România și Radio București I: Jurnal in limba bulgară. 12.30. Deschiderea emisiunii. — „Din lupta oamenilor muncii”. 13.00. Cotele apelor Dunării. —­ 13.02. Rezumatul programului de a doua zi. 13.07. Orchestra Ștefan Rădulescu. 13.25. Revista presei. — 13.30. Continuarea programului or­chestrei Ștefan Rădulescu. 14.00. — Cronica vieții culturale sovietice. — 14.15. Cântă Patorgnski și Maxa­­cova (discuri). Radio București II. 13.00. Deschiderea emisiunii. —­ Ciclul „Opere alese din școala națio­­­nală rusă’: Simfonia V-a de Ceai­­kovski (discuri). 14.00. Recital co­lectiv: 1. Viorica Mateescu, canto; 2. Petre Mateiciuc, flaut; 3. Savu Rădulescu, canto; 14.30. Radio jurnal. 14.45. Finalul din Concertul în la major pentru vioară și orchestră, de Mozart (discuri). 14.57. Buletin meteorologic. 15.00. Mari interpreți ai lui Chopin (disc). 15.30. Reco­mandări din program. 15.33. închiderea emisiunii. 18.00. Descinderea emisiunii.­­ Recomandări din programul de sea­­ră. Ora copiilor. 18.30. Curs de lim­ba rusă. 19.00. Muzică din filme (discuri). 19.10. Carnet cultural. Cronica fil­mului de Eugen Schileru. 19.25. — Muzică din filme (discuri). 19.30. Ora tineretului. Emisiune pentru studenți. 20.00 Radio jurnal. 20.15. Victoria Costescu-Dini­a­ — canto. 20.35. „Vârtelnița Omfalei”, poem simfonic de Saint-Saens (disc). 20.45. Figuri de artiști muzicieni luptători pentru pace: „Șaporin”, prezentare (magnetofon); Fragmente din Cantata: „Pe câmpia Kulikovo” (Corul și Oreh. simfonică Radio di­ri­j. de Matei So­cor). In pauza I-a: Scriitorii noștri. In pauza II-a: Bu­­­letin sportiv. 22.00. Radio jurnal — Calendar.­­ 22.15. Un disc. 22.25. Buletinul de știri în limba rusă. 22.30. Compozitori români: „Ze­no Vancea”. Lieduri cântate de Ge­­lta Tănăsescu. 22.45. Muzică ușoară (discuri). 23.30. Radio jurnal. 23.35. Din simfoniile lui Haydn (discuri). 23.55. Muzică populară românească (discuri). Conducerea agitației politice ieste o chestiune importantă și responsabilă. Iată de ce la între­prinderi această muncă este în­credințată secretarilor organiza­țiilor de partid. Nimeni altul, decât secretarul e menit să con­ducă munca agitatorică. El e în acelaș timp conducătorul colec­tivului de agitație. La întreprin­deri mari sunt creiate de aseme­­nea și colective de agitație pe a­­teliere. Ele numără de obiceiu de la zece până la treizeci agitatori. Agitatorii se aleg dintre oa­meni cu autoritate, cu pregătire politică, care participă activ la viața întreprinderii și cea socială și care sunt devotați cauzei par­tidului. Fiecare agitator este con­firmat de biroul de partid sau de adunarea de partid și numai după aceasta i se încredințează munca agitatorică. Să ne referim la una din în­treprinderi și să vedem cum lu­crează aci colectivul agitatoric și cum e condus el de organizația de partid. Colectivul agitatorilor al fabri­­cei textilă din Lena numără 146 agitatori. Printre ei se află 104 comuniști și 42 persoane fără de partid. Colectivul de agita­tori este condus de Clavdia Ro­manovna, secretara organizației de partid. Romanovna, întocmește în fie­care lună un plan de muncă a­­gitatorică, care este discutat și aprobat de biroul de partid. In plan se prevede organizare de convorbiri și conferințe asupra chestiunilor importante de poli­tică internă și externă a URSS. Planul prevede deasemenea câte și ce fel de ședințe trebuiesc or­ganizate cu agitatorii. Calitatea agitației politice de­pinde de instructajul și conduce­rea zilnică a muncii agitatorilor. Iată de ce organizația de partid obișnuește să adune, de regulă, pe agitatori în fiecare săptămâ­nă. Cu cei ce nu pot dintr'un motiv sau altul, veni la consfă­tuire, conducătorul colectivului de agitatori stă de vorbă în mod individual. Instruirea agitatorilor nu se face întotdeauna de către însăși conducătorul colectivului de a­­gitatori. Potrivit cu tema la care trebue să fie pregătit colecti­vul de agitatori, sunt invitați propagandiști experimentați, in­gineri, tehnicieni și șefi de în­treprinderi. Când fabrica a pri­mit planul de producție pe anul 1949, Romanovna a invitat la se­minarul agitatorilor pe directo­rul fabricii. Acesta a povestit despre sarcinile care se pun în fața colectivului întreprinderii în legătură cu noul plan de produc­­­ție și ce pot face agitatorii pen­tru a ajuta la rezolvarea lor. A­­gitatorii sunt în mod sistematic informați asupra problemelor po­­litico-economice curente și asu­pra îndeplinirii planurilor de producție. La seminare ei fac schimb de experiență și discută, formele și metodele de agitație­ politică. Cabinetul de partid local or­ganizează periodic pentru agi­tatori consultațiuni asupra ches­tiunilor muncii politice de massă.. Aci se află material demonstra­tiv ca: alb­um­uri, diagrame ,și fotografii, de care se poate fo­losi fiecare agitator pentru în­tocmirea conferințelor sale. La dispoziția fiecărui agitator se află ziarele centrale și cele locale cât și un „Bloc-notes al agitatorului” — o mică revistă de buzunar — în care sunt publi­cate articole, cele mai caracte­ristice date și fapte cât și alte materiale. Biblioteca cabinetului de partid are toate broșurile ca­­­re tratează chestiunile d­e agi­tație politică. Organizația de partid îi ajută pe agitatori să-și îmbogățească cunoștințele politice, și face cu­noștință cu noutățile literare, cu filmele noui și piese de teatre­. Adeseaori se organizează pentru agitatori excursii la muzeele din Moscova. Toate acestea contri­­bue, desigur, la dei­voltarea po­litică și culturală a agitatorilor. Seminarele și consfătuirile ins­tructive constitue forma princi­pală de conducere a muncii a­­gitatorilor. Un seminar organizat cu mi­nuțiozitate și la un nivel ideologic înalt, dă o bună pregătire agita­torilor și-i înarmează cu cunoș­tințe concrete. Tematica semi­narelor este de obicei­ c­oncretă și actuală. La seminarul agita­torilor de la fabrica de cântare din Moscova, care a avut loc în a doua jumătate a anului 19­48 au fost elaborate următoarele te­m­e: „Creșterea forțelor lagăru­lui democratic în lupta pentru pace”, „Rezultatele îndeplinirii planului semestrial și sarcinile agitatorilor”, „Cum trebue dusă convorbirea despre scăderea pre­țurilor pe mărfurile de larg con­sum”, „Să lucrăm in mod ren­tabil”, „Să desfășurăm mai larg întrecerea socialistă in cinstea Revoluției din Octomvrie”, „Să facem economie de materiale”, etc. Toate aceste tem­e au fost pre­gătite pe baza unor exemple și fapte concrete și au furnizat a­­gitatorilor un material foarte bo­gat, înainte de a prelucra la se­minar tema „Să facem econo­mie de materiale” organizația de partid l-a însărcinat pe un grup de comuniști, în frunte cu locții­torul directorului uzinei, să stu­dieze cu atenție munca a două secțiuni de bază ale întreprinde­rii din punctul de vedere al e­conomiilor materiilor prime, me­talului și energiei electrică. Bri­gada a reușit să strângă fapte interesante, care au servit apoi drept material pentru întocmi­rea convorbirilor la secțiuni. Cu agitatorii, care nu au des­tulă practică și deprindere meto­dică, este dusă o muncă spe­cială. Ei simt adunați aparte pen­tru a-i deprinde cu practica a­­gitației politice. La o serie de întreprinderi din Moscova func­ționează așa zisele „școli pentru agitatorii tineri”. In aceste școli învățământul se face după ter­minarea lucrului iar profesorii care predau aci simt propagan­diști și agitatori experimentați, însăși conducătorii colectivelor de agitatori primesc ajutor și directive din partea comitetelor de partid orășenești și raionale. Astfel, de exemplu, comitetul de partid al raionului Stalin din o­­rașul Moscova organizează în mod periodic pentru conducăto­rii colectivelor de agitatori con­ferințe și referate asupra ches­tiunilor politice, economice, cul­turale și practice ale muncii de agitație. Pe lângă comitetul ra­ional de partid a fost creiat un seminar, pentru agitatorii orga­nizațiilor cu puțini membri. Se­minarul numără 33 agitatori de­­la 20 întreprinderi mici ale ra­ionului, învățământul va dura 5 luni și se va învăța câte 4 ore de două ori pe lună. Programul seminarului­­ este următorul: har­ta politică a lumii, Lenin și Sta­lin despre atitudinea comunistă față d­e muncă. Sarcinile princi­pale ale celui de-al patrulea an al cincinalului postebelic. Intr’un alt raion al Moscovei — comitetul de partid al raio­nului Moscverețk organizează săptămânal convorbiri cu agita­torii și consultații la hartă. Pen­tru astfel de ședințe sunt invi­tați profesorii școlilor superioa­re și secundare. Adeseori se fac conferințe asupra evenimentelor curente din țările străine. Funcționarii comitetului de partid al raionului Vâborg din Leningrad, secretarii, șefii de secțiuni și instructorii se depla­sează, de regulă, la întreprin­deri și asistă la convorbirile din secțiuni, iar la seminare ajută colectivele de agitatori să facă analiza convorbirilor. In uriașa lor muncă de con­ducere a agitației politice orga­nizațiile de partid ce conduc du­pă directivele Comitetului Cen­tral al P. C. (b) al U. S. despre necesitatea acordării unui aju­tor permanent numeroasei ar­mate de agitatori în marea și onorifica lor muncă de educație comunistă a maseelor largi de oameni ai muncii. REALITĂȚI DIN U.R.S.S. Agitația politică la Întreprinderea sovietică Conducerea muncii agitatorilor de T. Ceseley

Next