Inainte, septembrie 1949 (Anul 6, nr. 1444-1469)

1949-09-01 / nr. 1444

>,T­INT W. Când a luat ființă, sindicatul extile și îmbrăcăminte din Cra­­iva a început să ducă munca cu zia 200 muncitori ce se înscri­­­aeră. Prin activitatea dusă zi e zi împotriva patronilor ex­­loatatori, sindicatul a reușit ca u an mai târziu în 1945, să fie un număr de 500 membri trei comitete de întreprindere, ar abia câteva luni mai târziu indicatul a început să progre­­ze cu adevărat, atunci când a­utut avea un comitet sindical urmat din tovarăși ridicați și­tașați luptei clasei muncitoare. O primă măsură luată de 6În­­icat a fost aceea de a duce frncă de lămurire in rândurile numitorilor croitori din micile teliere particulare de a-i face s înțeleagă că locul lor este lături de tovarășii lor de bre­­slă acolo în sindicart, acolo unde trebue să lupte împotriva xploatării capitaliste. Muncitor­i din micile ateliere și-au dat sama de acest lucru și s’au vm­­uns în sindicat cu toți ajun­ând la un număr de 830 sin­­dcaliști cotizanți. Odată înfăptuit marele act al­aționalizării, principalele mij­­lace de producție au fost smul­­s din mâinile capitaliștilor. A­­tunci sindicatul s’a desvoltat și ajuns la un număr de 1200 membri ca astă­zi el să se ri­dice la 1600. Un resort cu o activitate bo­gată in cadrul sindicatului, fost resortul cultural care ducân­­­­du-și munca cu seriozitate a is­­butit să imprime muncitorilor voința de a-și ridic­a necontenit nivelul politic, ideologic și cul­tural. Astfel resortul s-a îngri­jit ca în fiecare întreprindere să existe bibliotecă de unde mun­citorii să ia cărți pe care ci­­tindu-le să-și poată ridica ni­velul cultural și politic, să-și poată desvolta conștiința de cla­să, datorită cunoașterii ideolo­giei marxist-leniniste. Tot acest resort s’a Îngrijit de formarea unui cor și a unei echipe de dansuri populare care au luat parte la toate meetin­­gurile din oraș și județ. Un alt resort care s’a ocupat foarte mult de misiunea sa, a fost resortul economic, care a urmărit în­deaproape producția, inițiind întreceri socialiste în în­treprinderile respective. Astfel resortul economic al sindicatului Textile și îmbrăcăminte s-a o­­cupat intens în ultimul timp, de întrecerile socialiste dintre „Postăvăria Română” din Bucu­rești și fabrica de prestav „Ol­tenia” din Craiova, în care în­trecere, „Oltenia” a fost învin­gătoare. In prezent, sindicatul se străduește să organizeze cât mai bine întrecerea socialistă de la „Oltenia”, care este angre­nată în întreceri cu „Munca Textilă” din București. Și acti­vitatea care se duce îin cadrul acestei întreceri se vede că este coordonată și bine organizată tocmai datorită interesului ce-i vădește sindicatul Textile și îm­brăcăminte. Din munca acestui sindicat ar trebui lichidate câteva lipsuri, și anume lipsa de activitate ce domnește în sânul resoartelor de asigurări sociale și sportiv. Prin activizarea acestora, sindicatul va putea duce și în viitor o muncă rodnică și va ști să se facă sim­țit de muncitori ca un organism viu care îi îndeamnă și mobi­lizează la lupta pentru plan, la luptă pentru construirea socia­lismului. La cinci ani de activitate sindicală* In decurs de cinci ani, sindicatul Textile și îmbrăcăminte din Craiova dus în rândul muncitorilor o temeinică muncă organizatorică și culturală Salariații din sindicatul comerț și cooperație­unt hotărîți să lupte Cu­ îndârjire pentru îmbunătățirea vieții celor ce muncesc și pentru lărgirea sectorului comercial de Stat Când s’a înființat în 1944 pin­­ieatul funcționarilor particulari - acum sindicatul salariaților in comerț și cooperative — nu­­măra deabia câteva zeci de membri. Odată cu fiecare victo­re a clasei muncitoare asupra spitalismului, numărul de vierm­­­i creștea necontenit, ei deve­­ind pe zi ce trece mai con­­tienți de necesitatea luptei de rasă ce trebue s-o ducă pentru -și creia o viață mai fericită. Din prima zi a refacerii sin­­icatului, s-a început o ascuțită îotă cu patronii pentru câștiga­­ea revendicărilor necesare îm­­bnătățirii condițiilor de trai al alariaților. Se lăsau greu patro­­n­ să semneze contractele co­­letive în care erau stipulate ore egalate de serviciu, înființări e­­conomate, aprovizionări cu emne și mărirea salariilor. Grea fost această luptă. Se mai gă­­eau în rândurile sindicaliștilor , diferite cozi de topor care tacu­zau cu patronii punând gre­­utăți în obținerea revendicărilor erite. Deasemeni încetarea empilicității unor salariați ne­­­muriți cu patronii lor specu­­anți a fost una din sarcinile­m­portan­te al­e sindic­atel­or, dar in cauza slabei pregătiri ideo­­ogice a membrilor, această sar­­ină nu a fost îndeplinită de­­at prin înființarea sectorului ocialist, adică înființarea maga­­znelor de Stat și a înființării­­ operativelor. Odată cu înce­­area speculei de mărfuri, s-a esvoltat și o nouă atitudine ață de muncă a salariaților co­­merciali. O avalanșă de cereri pentru trecerea din sectorul par­­icular în sectorul socialist a in­adat sindicatul și datorită pro­­ucției sporită de mărfuri, a­­casta a dat posibilitate deschi­­derii de noui unități comerciale , Stat în care au fost anga­­ați mii de vânzători și func­­ionari. Din cei 2100 membri­i sindicatului, au mai rămas în ectorul comercial particular a­­lia 180. Grija pentru bunul obștesc, stinirea prețurilor și servirea anț­tiincioasă a oamenilor mar­ii, iată obiectivele întrecerilor socialiste organizate de sindicat între salariații comerciali și cei din cooperativă. Activitatea culturală a sindica­tului de la început a fost slabă și lipsită de convingere. Abia în 1946, cu sprijinul Partidului, au fost organizate corul și e­­chipa artistică, care a dus o bo­gată activitate culturală atât în întreprinderile industriale din o­­raș cât și în rândul țăranilor muncitori din județ. Trecerea comerțului în sec­torul socialist a contribuit în mare măsură la ridicarea nive­lului ideologic și cultural, la o mai ridicată conștiință de clasă a sindicaliștilor, prin prelucra­rea regulată a articolelor de fond din îcânteia” și prin prezența permanentă în mijlocul lor a membrilor de Partid, care sunt îndrumătorii și sprijinitorii ce­lorlalți. Astfel a fost posibil ca deja complicitatea cu patronul speculant, salariatul să-și desvol­­te conștiința și să treacă la în­treceri socialiste pentru îndepli­nirea planului de muncă. Sindicatul salariaților din co­merț și cooperație a mai dus și o rodnică activitate pentru des­­voltarea sportului de m­assă în sânul membrilor săi. Astfel la competițiunile sportive cele mai apropiate, CTM și Cupa 23 Au­gust, s-a putut vedea o par­ticipare masivă, ceea ce a dove­dit că munca sindicatului în a­­ceastă privință a fost rodnică. Cu experiența celor cinci ani de muncă sindicală, salariații sindicatului din comerț și coope­rație, întâmpină ziua de 1 Sep­tembrie cu angajamentul de a munci necontenit pentru îmbună­tățirea condițiilor de viață a ce­lor ce muncesc, îndeplinind și depășind chiar, Planul de Stat pe 1949, pentru lărgirea secto­rului socialist în comerț. Colectiva­ profesoarelor și profesorilor din școlile profesionale craiovene sau străduit să dea elemente bine pregătite operei de construire a socialismului în R. P. R. Profesorii și profesoarele de la școlile profesionale de băeți și fete din Craiova odată încadrați în mișcarea sindicală, au înțe­les să ducă o rodnică muncă pentru a-și duce la bun sfârșit sarcinile încredințate. Ei au muncit cu temeinice pentru a face din elevii și elevele cursu­rilor profesionale, adevărați teh­nicieni specializați în diferite ra­muri de producție, care să fie folositori Republicei noastre Populare în mersul ei spre so­cialism. Una din preocupările de sea­mă a fost aceea a educării uce­nicilor și ucenicelor într’un spi­rit de disciplină liber consim­țită, într’un spirit de temeinică învățătură. Pentru ridicarea nivelului cultural al tinerelor vlăstare muncitorești, colectivul profeso­ral a dus pe linie sindicală o acțiune de culturalizare a aces­tora. Și pentru îmbunătățirea condițiilor de trai și de învăță­tură al elevilor, s-a dus o muncă rodnică, astfel încât ei au ajuns să-și aibe hrana și îmbrăcămin­tea îmbunătățită și asigurată, să se bucure de tot confortul necesar, să se bucure de bine­facerile sportului în aer liber, să crească sănătoși și voinici pentru a fi folositori Patriei lor. Deasemeni comitetele sindicale ale școlilor s-au îngrijit de al­cătuirea gazetelor de perete, la scrierea cărora au fost antrenați atât sindicaliștii cât și elevii. La cinci ani de la reorganiza­rea mișcării sindicale din Ro­mânia, profesorii și profesoare­le de la școlile profesionale, în­cadrați în sindicatul de­­ învă­țământ, își reafirmă dorința de a munci cu și mai mare hotărîre pentru a da oameni folositori atât din punct de vedere moral cât și fizic operei de construire a socialismului în Patria noastră dragă. AURELIA POPESCU Coresp. Sindicatul P.T.T. Craiova a devenit o forță vie în lupta salariaților pentru o viață mai buna De la înființarea Sindicatului sa­lariaților PTT, din Craiova membrii acestuia au luat parte cu elan la toate actele revoluționare săvârșite de clasa muncitoare în frunte cu Partidul ei, începând cu reforma agrară. După actul măreț al naționalizării principalelor mijloace de producție, când fosta societate de telefoane SART, a fost smulsă din mâinile capi­taliștilor și unificată cu Poșta formând administrația de Poștă și Tele­comunicații, sindicatul s-a în­tărit simțitor prin venirea noul­­or tovarăși înarmați cu experiența luptei de clasă. Sindicatul PTT, a dus și duce o intensă muncă pentru ridicarea ni­velului cultural al sindicaliștilor prin înființarea de școli de cadre, școli profesionale, prin biblioteci ambu­lante și gazete de perete, prin or­ganizarea citirii ziarelor în colectiv și conferințe educative popularizând realizările Uniunii Sovietice și ță­rilor cu democrație populară. Și pentru alianța clasei munci­toare cu țărănimea muncitoare a dus sindicatul PTT, din Craiova o acti­vitate bogată. Astfel în afară de echipele culturale trimise de fie­care dată în județ, sindicatul a mai trimis în sprijinul direct al țără­nimii muncitoare echipe de reparat unelte, care s-au întors de la sate purtând dragostea înflăcărată a ță­rănimii muncitoare pentru clasa mun­citoare în lupta comună pentru des­ființarea exploatării și pentru cons­truirea socialismului în țara noa­stră. Sindicatul P.T.T., a știut să ducă o rodnică muncă în rândul perso­nalului, antrenându-l la întreceri so­cialiste pentru depășirea planurilor lunare, de muncă, astfel încât s’au văzut rezultate frumoase, înregis­­trându-se depășiri cu sută la sută a normelor de muncă fixate. Pentru sănătatea sindicaliștilor, resortul de asigurări sociale cu spri­jinul organizației de Partid și or­ganelor administrative, a trimis în concedii recreative, la case de o­­dihnă, stațiuni climaterice și bal­neare pe sa­ariaji, iar pe copiii a­­cestora în colpnii de vară. Sindicatul PTT, a întețit lupta de clasă prin demascarea și înlătura­rea tuturor elementelor afaceriste și corupte rămase de pe timpurile bur­­ghezo-moșierilor. Cazul fostului di­riginte de la Afumați, Tomescu Cons­tantin care a defraudat instituția fiind îin legătură cu chiaburii satului și care a fost demascat, vorbește de la sine de vigilența revoluționară a oamenilor m­uncii dela PTT. Toate aceste frumoase rezultate se datoresc faptului că sindicatul a știut să se folosească de îndru­­mările și sprijinul Partidului, astfel încât el a devenit acum o forță vie în lupta tuturor salariaților pen­­­tru o viață mai bună. PARENTREER LUDMILA Coresp. 1 Septembrie 1944—1 Septembrie 1949 (urmare din pag. I-a) al clasei muncitoare. Sindicatele noastre sprijină e­­fectiv Comitetele Provizorii ale Sfaturilor Populare, organe ale puterii locale de Stat în lupta pentru consolidarea democrației populare, pentru trecerea cu un ceas mai devreme la societatea socialistă. Sindicatele din Craiova, mobi­lizate de către Județeană PMR Dolj, în cinstea zilei de 23 August, au dat o bătălie pu­ternică pentru îndeplinirea pro­gramului pe luna August până la data de 23, întrecerea socia­listă, ce a cuprins pe oamenii muncii din orașul și județul nostru, a dovedit că conștiința de clasă a oamenilor muncii e ridicată, iar rezultatele poziti­ve ale acestei întreceri au dove­dit încă odată elanul cu care ei răspund la chemarea Partidului, mobilizați de către sindicate. In lupta pentru transformarea socialistă a agriculturii, sindica­tele de salariați agricoli, conduse de către Partid, stau în fruntea muncii de lămurire a țăranilor săraci și mijlocași pentru întă­rirea alianței între clasa mun­citoare și țărănimea muncitoare, în sprijinul ridicării nivelului de trai al oamenilor muncii dela sate. Făcând bilanțul activității sin­dicale în acești cinci ani, reese clar că sindicatele noastre, în marea lor majoritate, strâns u­­nite în Confederația Generală a Muncii, conduse de către Par­tidul Muncitoresc Român, și în­cadrate în Federația Sindicală Mondială, constituesc un deta­șament puternic în lupta tuturor oamenilor muncii împotriva asu­pririi și exploatării, pentru un trai mai bun, în lupta împo­triva ațâțătorilor la u­n nou răs­­boi, pentru o pace trainică, în lupta pentru consolidarea demo­crației populare în țara noastră și trecerii cu un ceas mai de­vreme la societatea socialistă. Strânși Uniți în jurul Parti­dului, în lagărul păcii și de­mocrației popoarelor în frunte cu Uniunea Sovietică, să facem zid de granit și să privim cu încredere ziua de 1 Septembrie care deschide noui perspective oamenilor muncii din țara noas­tră. Să întreținem necontenit fla­căra întrecerilor socialiste pentru împlinirea și depășirea primului nostru Plan de Stat, să ridicăm necontenit nivelul politic și ideo­logic al oamenilor muncii din țara noastră ! CĂRȚI APĂRUTE L A EDITURA C. G. M. STEPAN C01010CM de VASIU­I GROSMAN un roman de viața minerilor din Donbas, a cărui acțiune se petrece în preajma primei mișcări revoluționare din Rusia* „ATELIER LITERAR“ o culegere a celor mai re­prezentative lucrări ale tine­relor mlădițe din sânul ce­naclului literar „Ion Păun Pincio“* Manifestul și rezoluțiile celui de al doilea Congres al Fe­derației Sindicale Mondiale Milano 29 Iunie și 9 iulie 1949 Roadele muncii sindicale la Teatrul Național din Craiova Se împlinesc 5 ani de când miș­carea sindicalistă reorganizată pe bazele sănătoase ale învățăturii marxist-leninist-staliniste, a pornit la realizări strălucite, fiirdü cureaua de transmisie între Partid și ma­­ssele muncitoare. Și numai prin lup­ta continuă în contra dușmanului de clasă și a cozilor lui de topor, a reușit mișcarea sindicală să crească și să se întărească. La noi în întreprindere am avut de luptat în primul rând cu foștii directori numiți prin vechile obice­iuri politicianiste, pe considerente familiare sau prietenești, care au pus piedici comitetului sindical, ur­mărind numai avantagii pentru ei și prietenii lor, manifestându-se în contra unității sindicale. Lupta noastră a fost însă încunu­nată cu succes prin aruncarea din mijlocul nostru atât a directorilor reacționari cât și a cozilor de topor care făceau jocul dușmanului de clasă. ! i I­I II MI Astăzi însă putem spune că avem în întreprinderea noastră o unitate sindicală pătrunsă de vigilență, strâns unită în fruntea căreia stă comitetul de interior, condus și în­drumat de organizația de bază. Totuși mai avem de luptat cu a­­numite influențe și rămășițe burghe­ze din noi. Insă credincioși Parti­dului Muncitoresc Român și Confe­derației Generale a Muncii, ne luăm angajamentul să ne desbărăm de ele, și să căutăm să ne apropiem de tipul de om nou, revoluționar. MARIA SOCOLESCU coresp. . ,,Vom lupta pentru ca filmul sovietic să pătrundă în massele largi populare. Salariații cinematografelor din Craiova s’au organizat în sindicat la data de 1 iulie 1945, ducând o luptă aprigă cu patronii care pe a­­tunci mai exploatau cinematogra­fele. Ei au dus luptă pentru a-și câștiga drepturile pe care patronii nu înțelegeau să le acorde, ținându-i doar cu bacșișul pe care spectatorul i-l dădea. Salariații, văzând că mișcarea sin­dicală este o forță care le apără drepturile, s-au încadrat cu hotărî­re în ea, și nu au șovăit nicio clipă atunci când au prezentat patroni­lor contractele colective care le asi­gura un salariu. Patronii îi amenințau cu conce­dierea; totuși salariații nu s’au lăsat intimidați de amenințările lor și au luptat mai departe cu și mai multă hotărîre, isbutind să smulgă reven­dicări pe care în timpul trecut nici nu puteau să se gândească la reali­zarea lor. Secția sindicală cinematografe, fi­ind organizată, s’a putut trece la îndrumarea tineretului către UTM și a femeilor îa UFDR, s’a putut realiza ridicarea culturală a salaria­ților prin organizarea orelor de ci­­tit în colectiv. Deasemeni secția a antrenat pe salariați la muncă vo­luntară pe șantierele orașului, i-a antrenat la sport și la citit. Prin­ grija secției sindicale s-au transformat cabinele de proecție ale cinematografelor, venind în ajuto­rul muncitorilor din cabine care înainte erau amenințați cu sufoca­rea lângă aparatele de proecție în­cinse, și s-au mărit holtu­rile ci­nematografelor pentru ca spectatorii să nu mai aștepte în stradă sfâr­șitul filmului. Salariații cinematografelor, prin organizarea cât mai atrăgătoare a spectacolelor duc o muncă neobosită pentru a face ca filmul sovietic, ce reprezintă arta cea mai progresistă din lume, să pătrundă în massele largi populare. TH. LAZAR coresp. R. P. R. MINISTERUL CONSTRUCȚIILOR ÎNTREPRINDEREA DE CONSTRUCȚII Nr. 6 CRAIOVA — STRADA MIHAIL KOGĂLNICEANU Nr. 16 aduce la cunoștința părinților și elevilor, următoarele: 1. Pentru ocuparea celor 120 locuri In anul I-iu (întâi) la școa­la profesională nr. 2 de elevi pentru pregătirea de lucrători ca­lificați, dulgheri, zidari, și fie­rari de beton, ține examen de admitere în ziua de 12 Septem­brie 1949. 2. Se primesc la examenul de admitere candidați care îndepli­nesc următoarele condițiuni: a) Să aibe vârsta de cel puțin 14 ani și cel mult 16 ani împli­niți, la data de 1 Septembrie 1949. b) Să fie apți din punct de vedere al sănătății. c) Să fie absolvent a cel puțin 4 clase primare. Absolvenții a 7 clase elemen­tare, a gimnaziului unic sau a școlilor primare elementare (7 clase) sunt admiși fără concurs. 3. Examenul se va da la urmă­toarele materii: Limba română și matematica, (teză și oral), iar Constituția R. P.R. numai oral. ^ 4. Odată cu cererea de înffiri­­ere la examen, candidații vor prezenta și următoarele acte: a) Extractul de naștere. b) Certificatul de studii. c) Actul de cetățenie. d) Certificatul de starea mate­rială și origina socială (muncitor, țăran, funcționar, etc.). e) Declarația părinților, care se va complecta la prezentarea actelor. 5. înscrierile pentru examenul de admitere se fac până în ziua de 7 Septembrie 1949, la sediul întreprindere­­i Construcții, Cra­iova, str. Gogălniceanu nr. 16, învățământul, întreținerea și internatul, simt complect gratuite, elevii primind și o indemnizație lunară în bani, pe timpul șco­larității. DIRECȚIUNEA CENTRUL MECANIC CRAIOVA ȘCOALA DE MECANICI TRACTORIȘTI Aduce la cunoștință următoa­rele: la data de 10 Septem­­brie 1949 se încep cursurile de specializare a școlii de Me­canici Tractoriști de pe lân­gă Centrul Mecanic Craiova, din str. Calea Bucureștilor nr. 134. Candidații care vor să ocupe locurile trebuie să cu­noască motoarele cu explozie, Diesel și Semi-Diesel, să aibă vârsta intre 16­—17 ani sau cu armata făcută până la 35 ani și să aibă următoarele acte: 1. Act de naștere. 2. Carte de capacitate. 3. Certificat de studii. 4. Certificat de naționalitate. 5. Certificat de stare mate­rială. 6. Cazier judiciar. Examenele de admitere se vor ține pe ziua de 7 Sep­tembrie 1949 în localul școlii din str. Calea Bucureștilor nr. 134. înscrierile se primesc zilnic la școala de Mecanici Tracto­riști la adresa de mai sus. Cei admiși primesc dela școa­lă salariu lunar de lei 3238, plus hrana și cazare gratuită fiind interni in cadrul școlii. Direcțiunea. % V

Next