Inainte, martie 1960 (Anul 17, nr. 4672-4698)

1960-03-01 / nr. 4672

Colectiviștii și intovărășiții, însămînțează­ ­ in multe comune și sate ale raio­­­­­­nului Craiova pregătirile pentru in­­­­­­sămințărite de primăvară au luat­­ sfirșit. La centrele de reparat unel­­­­te agricole se repară ultimele plu­­­­guri, iar la centrele de încercare a­­ puterii de încolțire a semințelor, co­­l­lectiviștii, intovărășiții și țăranii , muncitori cu gospodării individuale , iau cunoștință cu satisfacție, de­­ calitatea bună a materialului de in­­­­sămințat. Pe alocuri, brazdele ogoa­­r relor de toamnă au înflorit. Sim­­t < semnele începerii activității în cîmp. Acest lucru nu este surprinzător.­­ Timpul tisămînțărilor de primăva­­j­ră a sosit. Despre acest lucru vor­­­­besc faptele, ln cursul săptăminii­­ trecute, membrii gospodăriei colec­­t­­ive ,,8 Martie" din satul Gioroc,­­ comuna Bratovoești, au pornit la­­ insămînțări. Cu propriile atelaje, ei­­ au însămințat numai într-o singură ș­­i o suprafață de trei hectare cu­­­­ mazăre. Același timp prielnic a îndreptă­­t­țit pe membrii întovărășirii agricole­­ „23 Decembrie" din satul Milești,­­ comuna Izvor, să pornească la în­­­­săm­ințat. Avînd terenul pregătit­­ pentru a insămînța această cultură, t țăranii muncitori întovărășiți din­­ satul Milești au însămințat cu floa­­­­rea-soarelui o suprafață de două­­ hectare. Cu multe săptămîni în urmă, co­lectiviștii din comuna Bratovoești au aplicat sistemul de insămînțare a mazărei în ferestrele de iarnă. Timpul prielnic de atunci i-a deter­minat pe membrii G.A.C. „Victoria" să insămințeze cu mazăre o supra­față de patru hectare. In prezent s-au creat toate condi­țiile pentru a se începe însămințatul culturilor din urgența I, epoca I, în majoritatea comunelor din raion. Co­lectiviștii, Intovărășiții și țăranii muncitori cu gospodării individuale , și-au pregătit sămînța și urmăresc zilnic să prindă momentul optim pentru a ieși pe ogoare spre a arun­ca in pămînt sămînța belșugului. I . Colectiviștii din comuna Mirșani, raionul Gura Jiului, au pornit și ei la Insămînțări. Folosind întreaga capacitate de lucru a celor 60 de a­­telaje cu care au ieșit la cîmp, co­­l­lectiviștii din Mîrșani au reușit să­­ insămințeze 26 hectare cu mazăre și­­ 26 hectare cu ovăz. In curind, fo­­­­losind forța mecanizată, colectiviștii Și colectiviștii din Moțăței vor produce legume timpurii Colectiviștii din comuna Moțăței, raionul Calafat, au hotărît în adu­narea generală să sporească mereu ve­niturile bănești ale colectivei. Pentru aceasta ei au propus să extindă cul­tura legumelor și să depună toate eforturile pentru a produce in primul rînd legume timpurii. La propunerea colectiviștilor, consiliul de conducere, a luat măsuri pentru construirea unei sere în care să se producă răsadurile de legume timpurii. Muncind cu elan, colectiviștii din Moțăței au terminat de curind sera de legume, în lungime de 50 m. Legumicultorii din Moțăței au și însămințat în seră primele răsaduri de legume, care ap și răsărit. .C. DIHORl­ coresp. Rebuturile lovesc in buzunar statul­ui, iar ü­ni ai muncitorului In ziarul înainte’,’ nr. 4671 din 28 februarie 1960 a apărut sub semnătura tovarășului Teodor Eustațiu — șef de echipă din turnătoria uzinei constructoare de ma­șini și unelte agricole „7 Noiembrie”-Craiova un articol cu titlul: „REBUTURILE LOVESC IN BUZUNARUL STATULUI, DAR ȘI NU AL MUNCITORULUI”. Pe marginea acestui material, redacția ziarului­ nostru organizează o dezbatere publică. La această dezbatere sunt invitați să participe mun­citori, tehnicieni și ingineri din fabrici și uzine, de pe șan­tiere, activiști de partid și de stat care să-și spună părerea în legătură cu problemele ridicate în materia­lele ce vor fi publicate la această rubrică. Sînt rezerve prin a căror valorificare se poate asigura creșterea calității producției Colectivului nostru de muncă îi re­vin sarcini deosebit de însemnate le­gate de calitatea producției, întrucît de felul cum vom efectua reparațiile la mașinile și uneltele agricole, cum vom realiza piesele de schimb, depinde pro­­­ductivitatea acestora în agricultură. Atît în ceea ce privește calitatea reparațiilor, cît și a pieselor de schimb realizate pentru diverși beneficiari, noi am reușit în multe cazuri să depășim productivitatea muncii planificată și să realizăm economii, așa cum a fost în anul 1959 cînd economiile obținute s-au ridicat la 668.000 lei. Analizată în lumina temei discutate în ziarul „înainte”. „Rebuturile lovesc in buzunarul statului, dar și nu al muncitorului”, calitatea muncii a avut de suferit și la noi. In anul 1958, buc­șele K.D. reperul 39209 le turnam în pămînt. Acest reper ne-a dat mult de lucru, atît din punct de vedere al consumului de metal, cît și din punct de vedere al rebuturilor, care depă­șeau cu cel puțin 5 la sută plafonul admis. Asemenea defecțiuni și rebuturi s-au înregistrat la robineții 50 S.46 și 50 S.26 pentru tractoare K.D., la șaiba antrenor 13 S.02, la carterul ulei 01 S.93 etc. Defecțiunile semnalate au atras a­­tenția muncitorilor, maiștrilor și in­ginerilor, ajungîndu-se la concluzia că avem posibilități și rezerve care va­lorificate să ducă în turnătoria noastră la lichidarea rebuturilor, la creșterea productivității muncii și implicit a cîș­­tigurilor turnătorilor. De pildă, față de anul 1958, în anul 1939 am trecut să turnăm bucșa K.D., la coshUă metalică. Urmările au fost îmbucurato*­re. Con­sumul de metal pe bucată a fost redus cu 200 grame, iar rebuturile au scăzut cu 1 la sută sub plafonul admis. De asemenea și la robineți s-a îmbunătățit calitatea producției prin inovația mais­trului comunist Mihai Iliescu, care a introdus turnarea în ciorchine sub pre­siune cu culee inferioară, față de ve­chiul sistem de turnare cu culee su­perioară. La carterul ulei 01 S.93 la UTCL 26 am reproiectat modelele și cutiile de miezuri, lucru care a dus la reducerea simțitoare a adausului de prelucrare și la micșorarea con­sumului de metal cu cca. 6 kg. pe bucată. In sectorul prelucrare mecanică e­­xistau de asemenea defecțiuni privind calitatea producției. De pildă, prin­derea suporților 32251—32252, se fă­cea defectuos. Prin crearea unui dis­pozitiv de prindere în timpul prelu­crării, rebuturile la acest sortiment s-au eliminat. Totodată, s-a eliminat filetarea manuală prin aplicarea unei inovații care permite filetarea cu ma­șina de găurit, folosindu-se un dispo­zitiv special care duce la economisirea a cca. 65 minute. Unele defecțiuni au fost înregistrate și la reparații. Aci, tovarăși ca Anton Pătrună, Marin Păun și alții n-au a­­cordat atenția cuvenită calității repa­rațiilor, producînd greutăți în activi­tatea întreprinderii. De pildă, tov. An­ton Pătrună a reparat ambreiaje late­rale de proastă calitate de la un trac­tor K.D. Tov. Marin Păun, de ase­menea nu s-a străduit să repare am­­­breiajul principal la un tractor UTOS 26 în cele mai bune condiții de ex­ploatare. In urma constatărilor făcute de controlul tehnic, aceste reparații au fost imputate tovarășilor amintiți. Pentru a asigura calitatea producției în acest sector, conducerea întreprin­derii a luat măsuri tehnico-organizato­­rice corespunzătoare privind controlul interfazic calificat, introducerea unor dispozitive de control pentru măsura­rea elasticității segmenților, înălțimea pistoanelor, verificarea axelor cu came etc. De un real folos în lichidarea lip­surilor semnalate în domeniul calității reparațiilor au fost: aplicarea metodei sovietice de reparații pe ansamble și subansamble, îmbunătățită în condi­țiile noastre și introducerea sistemului de plată în acord global. Toate acestea au făcut ca, față de 8339 lei, costul reparației unui motor pentru tractor K.D. realizat în 1958, să ajungem în anul 1959 la un preț mediu/motor tractor K.D. de 6784 lei. Proasta calitate a producției înregis­trată în cursul anului trecut în unele sectoare, ne-a costat, atît pe noi, cei care am lucrat prost, cît și prețul de cost al întreprinderii care a fost încăr­cat cu cheltuieli provenite din rebu­turi. In structura prețului de cost este inclusă — din valoare rebuturilor în cursul anului 1959 — suma de 3640 lei, sumă suportată de producție, iar la capitolul „diverși”­ — unde sînt incluși cei care au dat rebuturi, chel­tuielile se contabilizează cu suma de 4980 lei. Iată deci cum rebuturile lo­vesc, atît în buzunarul statului, cît și al muncitorului, nevoit să-și răscum­pere singur greșeala în producție. Față de sarcinile noi pe care le pune în fața noastră plenara C.G. al P.M.R. din 3—5 decembrie 1959 pri­vind ridicarea nivelului tehnic al pro­ducției, îmbunătățirea indicilor de uti­lizare a capacităților de producție și în urma chemării la întrecere a colectivu­lui uzinei „Electroputere” Craiova cu obiectivul: „IN FOLOSIREA SUPRA­FEȚELOR DE PRODUCȚIE ȘI A U­­TILAJULUI - INDICI CIT MAI RI­DICAȚI”, noi am hotărît ca în acest sens să adoptăm cele mai corespunză­toare măsuri privind asimilarea asper­sorului cu rază medie de acțiune tip A.S.M. In realizarea acestui produs, am întîmpinat greutăți la corpul in­ferior, diuză și paletă, unde în luna ianuarie a.c. procentul de rebuturi a­­junsese la­­ cca. 30 la sută. Organizația de partid și conducerea întreprinderii — au acționat în toate compartimentele pentru a pune capăt acestor lipsuri. La corpul inferior am trecut de la turnarea în pămînt la tur­narea in­cochilă, reducînd rebuturile cu 1 la sută sub plafonul admis, iar la diuză — prin același sistem de tur­nare — am ajuns la cca. 5 la sută rebuturi. O îmbunătățire apreciabilă s-a realizat și la reperul paletă. GHEORGHE VĂDUVĂ turnător, secretarul organizației de bază P.M.R. și EUGEN GREBANOS șeful serviciului control tehnic și calitate Centrul mecanic-Craiova I vor porni să insămințeze și cultu­­­­rile de sfeclă de zahăr și floarea­­- soarelui, care de asemenea fac parte­­ din prima urgență a epocii l­a. Produse din lemn peste plan portind și debu­ind mai bine buște­, felii, aplicînd metode înaintate de muncă,­ muncitorii sectorului de industrializarea lemnului Filiași au reușit ca in cinstea Conferinței regionale de partid să rea­lizeze planul lunii februarie a.c. in proporție de 109 la sută, la cherestea de stejar și în proporție de 101 la sută la parchete. Pentru sectorul a­­gricol, planul de aradi a fost reali­zat in procent de 269 la sută. O prețioasă inițiativă Membrii brigăzii de intervenții și reparații capitale sonide din schela de producție Țicleni au obținut in ultima vreme realizări remarcabile in Între­cerea socialistă. Preocupați să dezvolte aceste suc­cese, membrii brigăzii conduse de Ni­­colae Gheorghiu, cunoscut fruntaș al întrecerii socialiste, au chemat la În­trecere socialistă toate brigăzile de In­tervenții din regiunea Craiova sub lo­zinca, „NICI UN PROGRAM DE RE­PARAȚII ȘI INTERVENȚII LA SONDE DEPĂȘIT’’. Concurs între biblioteci In cursul zilei de ieri,­ la Sfatul popular regional a avut loc o cons­fătuire, la care au participat inspec­torii metodiști cu problemele muncii culturale din cadrul sfaturilor popu­lare raionale și orășenești, precum și bibliotecari din regiune. Cu acest prilej s-a prelucrat Re­gulamentul pentru organizarea con­cursului bienal „Biblioteca in slujba construcției socialismului”. La acest nou concurs, vor participa bibliotecile regionale,­ raionale,­ comu­nale, sătești, ale colțurilor roșii din G.A.C. și C­ A.P. din întreaga țară. Deschiderea expoziției „Viața colhoznicilor lituanieni" Din inițiativa consiliului raional A.R.L.A.S. Segarcea, în localul Casei raionale de cultură din localitate s-a deschis duminică expoziția „Viața col­hoznicilor lituanieni”. Vizitarea acestei expoziții va da po­sibilitate țăranilor muncitori din co­muna Segarcea și împrejurimi să cu­noască viața și activitatea pe care o desfășoară colhoznicii din R.S.S. Li­tuaniană. Din viața medicală a Craiovei Ieri seară, la Casa medicului și far­macistului din Craiova au avut loc ședințele secțiilor de stomatologie și patologie infecțioasă și epidemiologie ale filialei regionale Craiova a So­cietății Științelor Medicale din R.P.R. In cadrul ambelor ședințe au fost prezentate interesante comunicări în specialitățile respective. In primele două decade In primele 20 zile ale lunii fe­bruarie a.c., muncitorii de la fabrica de produse zaharoase „Cerna” din Tr.­ Severin au îndeplinit sarcinile de plan ce le-au revenit și au realizat în­semnate economii de materie primă și materiale. Cele mai bune rezultate au fost obținute de muncitorii din secția ra­hat, care au depășit planul pe cele două decade cu 12 procente la sută, și de cei din secția caramelaj care au realizat o depășire a planului de 10 la sută. In fruntea întrecerii socialiste s-au situat: Mihai Pîrlea, Atena Mitroi, Jeana Cojocea, Ion Mănescu, Alexan­dru Stănescu, Dumitru Pătruțoiu, Gheorghița Drăgulici și alții. PAUL GHIPA coresp. Lima martie)!—-Itmâ a sfrfngfeTH ffpfttltf! tét§H jO prețioasă inițiativă a brigăzilor utemiste de muncă patriotică din orașul Craiova In acțiunea patriotică de colectare a fierului vechi, tinerii din regiunea Craiova au reușit să obțină realizări apreciabile în cursul anului 1959, ca de altfel și în primele două luni ale acestui an, trimițând oțelăriilor patriei canti­tăți sporite de fier vechi. Numai din orașul Craiova s-au trimis anul trecut 1.589 tone fier vechi. La Tg. Jiu și Țicleni, la Craiova și Tr. Severin, în S.M.T., G.A.S. și sate, peste tot tinerii s-au întrecut prin diverse acțiuni patriotice pentru a da viață chemării par­tidului de a trimite oțelăriilor cantități sporite de fier vechi necesar dezvoltării siderurgiei, realizării mărețe­lor obiective puse de documentele plenarei C. C. al P.M.R. din 3—5 decembrie 1959. In industrie ca și în agricultură, inițiativele și acțiunile întreprinse de tineret privind colectarea fierului vechi, s-au dovedit destul de rodnice. în întîmpinarea celui de-al IlI-lea Congres la Parti­dului Muncitoresc Român, tinerii membri ai brigăzilor atemiste de muncă patriotică din orașul Craiova au ho­­tărît să cinstească acest eveniment deosebit în viața pa­triei noastre dragi prin realizări noi în colectarea fieru­­lui vechi, trimițînd oțelăriilor de la Reșița și Hunedoara cantități sporite de metale feroase și neferoase, in acest scop consfătuirea comandanților brigăzilor atemiste de muncă patriotică din orașul Craiova care a avut loc în, după amiaza zilei de 29 februarie a.c. a analizat toate posi­bilitățile de colectare a fierului vechi,și a declarat luna martie^ — lună a strîngerii fierului vechi. In această lună organizațiile U.T.M. sînt chemate să mobilizeze între­­­gul tineret, pionierii, școlarii, studenții la strîngerea și predarea fierului vechi. Muncind sub lozinca „Fiecare tînăr să stringă și să predea in cursul acestei luni cel puțin 50 kg. fier vechi", participanții la consfătuire s-au angajat să mobilizeze tinerii din orașul Craiova și să raporteze la­­ sfîrșitul lunii martie că au trimis oțelăriilor patriei în­­ cinstea celui de-al III-lea Congres al partidului cel puțin 1520.000 kg. fier vechi. Continuînd obiectivele din chemarea consfătuirii coman­­danților brigăzilor utemiste de muncă patriotică din orașul Craiova adresată cu prilejul celei de-a XH-a aniversări a proclamării R.P.R. către toți tinerii din brigăzile utemiste de muncă patriotică din țară, privind gospodărirea mai bună a metalelor, colectarea fierului vechi, efectuarea unui număr însemnat de ore de muncă patriotică pentru ca tot mai mulți tineri să obțină titlul de brigadier fruntaș,­­ reprezentanții brigăzilor atemiste de muncă patriotică din orașul Craiova s-au angajat să dea o mare amploare ac­țiunii patriotice de colectare a fierului vechi. Din discuțiile purtate de către participanții la consfă­­­tuirea comandanților brigăzilor atemiste de muncă patrio­tică­ din orașul Craiova, consfătuire la care au participat și secretarii organizațiilor U.T.M., , a reieșit că în fiecare sector de activitate există resurse apreciabile privind co­lectarea fierului vechi. Pentru înfăptuirea angajamentului pe care și l-au luat de a colecta și preda oțelăriilor­ patriei în cursul lunii martie cantitatea de cel puțin 520.000 kg. fier vechi, par­ticipanții la consfătuire au adoptat o serie de măsuri printre care : — organizarea întrecerii Intre brigăzile de muncă patriotică pentru titlul de „CEA MAI BUNA BRIGADA IN ACȚIUNEA DE STRINGERE­­ A FIERULUI VECHI" și decernarea steagului de brigadă fruntașă pe oraș, iniție­rea titlului de tinăr fruntaș in acțiunea de colectare a fierului­ vechi etc. Participînd cu entuziasm și elan patriotic la îndeplini­rea angajamentului de a trimite oțelăriilor cel puțin 520.000 kg. fier vechi, care reprezintă metalul necesar pentru cons­trucția a 11 locomotive tip C.F.R., sau a 236 strun­guri tip „Iosif Rangheț“, tinerii din orașul Craiova vor dovedi dragostea și atașamentul lor față de politica par­tidului, vor contribui din plin la dezvoltarea necontenită a economiei naționale și va face un frumos dar celui de-al III-lea Congres al partidului. Fier vechi pentru oțelăriile patriei In după amiaza zilei de 27 fe­bruarie a.c.,­ în stația C.F.R. Craiova. Depoul de locomotive, rampa de în­­­cărcare și în cadrul uzinei „Electro­­putere” era mare animație. Mii de tineri din întreprinderile, fabricile și școlile orașului Craiova veniseră pen­tru a munci voluntar la încărcarea a 280 tone fier vechi, ce urma a fi tri­mis oțelăriilor din Nuncdoara și Reșița. Această cantitate de fier vechi a fost strinsă de tinerii din orașul Craiova și raioanele Balș, Am­a­radia, Oltețu,­ Caracal, Calafat, Corabia, Gura Jiu­lui, Plenița, Băilești, Segarcea și Cra­­iova.­­ Pentru a reda cititorilor noștri o imagine mai vie a muncii entuziasta a acestor tineri,­ fotoreporterul nos­tru a prins in obiectivul său citevai imagini. Iată în primul clișeu pe tinerii din secția mecanic șef a uzinei ț,Electro-i putere” adunind fierul vechi pentru a fi încărcat în vagoane. De la 1 ia­­­nuarie și pînă în prezent ei au colec­­tat circa 20.000 kg. fier vechi, iar­ ti­­­nerii din sectorul transformatori peste 1­­26.000 kg. Adresîndu-ne secretarului organiza­­­­ției de bază U.T.M. de la sectorul nr. 15 transformatori, Frunză Florea, pen­­­tru a ne spune cîteva cuvinte cu­­ privire la munca desfășurată de tineri ,în acțiunea de colectare și predare a ffierului vechi, acesta ne-a declarat: •— Această acțiune patriotică este îmbrățișată cu entuziasm de toți ti­nerii. Noi ne-am angajat ca in cinstea Conferinței regionale de partid să pre­dăm întreaga cantitate de fier vechi strinsă pentru oțelării. .Vom conțină nale, Inzestrind industria și agricul­tura noastră cu mai multe mașini și umelte noi. Convingerea tinărului Frunză Fut*­rea este convingerea tuturor tinerilor din regiunea noastră și ca dovadă sunt uriașele cantități de fier vechi expediate până în prezent către oțelării. Cel de-al doilea clișeu ne înfățișează un aspect din timpul încărcării vagoa­nelor la rampa gării. Și aici domnește același entuziasm tineresc. Sunt tinerii de la școala medie nr. 2, grupul școlar sanitar, școala profesională nr. 5 cons­trucții, școala profesională „7 Noiem­brie” și altele. In cel de-al treilea clișeu pot fi văzuți tinerii de la S.M.T. Băilești. A­­ceștia și-au îndeplinit angajamentul de a stringe cantitatea de 5000 kg. fier vechi. Trebuie amintit și faptul că o ac­țiune simultană s-a petrecut zilele a­­cestea și în orașele Tr. Severin și Tg. Jiu. In aceste două orașe s-a strins și încărcat o cantitate de 95 tone fier vechi prin contribuția tinerilor din raioanele: Vînju Mare, Cujmir, Baia de A­ramă, Gilort, Filiali și S­trehaia,­­ ­ ca și de acum înainte să obținem în a­­­­ceastă acțiune rezultate cit mai buna ! Sunt convins că în felul acesta contri­buim la dezvoltarea economiei națiv­precum și a celor din raioanele și ora­­șele Tr. Severin și Tg. Jiu. Foto: E. TRIFAN TeXT: C. DAVID Din cei șapte oa­meni care se an­trenaseră în discu­ții, unul singur, pe nume Marin Don­­ciu, era președinte de întovărășire. Cei­lalți: Iamandi Sînd­­­u, Ștefan Stoen­scu,­ Ioana Cantea, Pan­telie Niță, Ion Preda și Constantin Bă­­beanu erau membri ai comitetului exe­cutiv al sfatului popular orășenesc Balș. Pe toți ii preocupa aceeași pro­blemă: pregătirea campaniei agricole de primăvară. Fiecare din cei care se an­trenaseră în discuții ținea să arate ne­apărat realizările obținute în această direcție de întovărășirile agricole în care își desfășoară activitatea! In cadrul celor șapte întovărășiri agricole din orașul Balș totul a fost pus la punct. Fiecare întovărășit știe din ce brigadă sau echipă face parte. La întovărășirea agricolă „Voința” din Lunca, munca a fost organizată pe patru brigăzi, care cuprind in total 19 echipe: la întovărășirea „3 Mai”, din Virtina, cele 18 echipe au fost cuprinse în trei brigăzi, iar la întovără­șirea „Holde­aurii” din Romina, munca a fost organizată in trei brigăzi. Dar cum au fost încadrați oamenii pe brigăzi și echipe? In primul rînd s-a ținut cont de suprafața de teren pe care o deține fiecare întovărășit, precum și de vecinătatea pe străzi sau cartiere, astfel ca echipele sau bri­găzile să fie cît mai compacte. Fie­care echipă a fost formată din 15— 18—20 membri întovărășiți. Terenul a fost repartizat de asemenea pe bri­găzi și echipe. Pentru a obține recolte tot mai sporite, intovărășiții din orașul Balș au și încheiat contracte cu S.M.T. O­­lari, pentru a lucra în primăvara a­­cestui an în mod mecanizat Întreaga suprafață de 1099 ha. ce va fi cultivată cu porumb, floarea-soarelui și sfeclă de zahăr. Totodată, membrii celor șapte întovărășiri au reparat in cadrul celor șase centre de reparat unelte agricole întreg utilajul ce va fi folosit în campania agricolă de primăvară. Into­­vărășiții sunt convinși din propria lor experiență că folosirea unei semințe de calitate și din soiurile cu o înaltă productivitate, cum ar fi sămînța de porumb hibrid și dublu hibrid asigură sporuri tot mai mari de recolte. De aceea, în cadrul adunărilor generale ei au hotărît ca și în acest an să strîngă in comun întreaga cantitate de sămînță de porumb hibrid necesară însămîn­țărilor de primăvară, sămînță ce pro­vine din propria lor recoltă de anul trecut. Așa de exemplu, întovărășirea agricolă „8 Mai” din Virtina a strîns cantitatea de 3000 kg. porumb din soiurile hibride; „11 Martie” din Cor­­beni 1200 kg.; „Holde aurii” din ilu­mina 1700 kg.; „Voința”, din Lunca 6000 kg. etc. Pînă de curind cele șapte întovărășiri agricole din orașul Balș au atrins, pentru a insămînța la co­rnița suprafața de 1099 ha. — o can­titate de 15.800 kg. porumb; La propunerea comuniștilor,­ aduna­rea generală a întovărășirii „Voința’’ din Lunca, unde în ultimul timp s-a primit un mare număr de membri a hotărît ca intovărășiții vechi să schim­be sămînța celor noi înscriși, fără a mai fi nevoie a se face apel la lalte unități socialiste. Intovărășiții din orașul Balș S-au preocupat și de verificarea materialu­lui de sămînță. In cadrul celor șapte centre de germinat s-au pus la încolțit probe de porumb,­ obținindu-se un re­zultat al germinației de 98—99 la sută. Dar nu numai sămînța este aceea care concură la asigurarea unei re­colte bogate. La aceasta trebuie să concure mai mulți factori, printre care un rol hotărîtor îl are solul, invățînd la cursurile agrozootehnice de masă despre marea importanță ce o prezintă fertilizarea solului, întovărășiți­ au reușit să transporte la cîmp în iarna aceasta cantitatea de 1800 tone gunoi de grajd ce va fi împrăștiat și incor­porat în sol pe terenurile destinata culturii porumbului. La întovărășirile agricole din orașul Balș problema sporirii fondului de bază a fost și este o sarcină de mare însemnătate: întovărășirile dispun in prezent de un fond de bază în valoare de 29.481 lei, cel mai mare fond de bază în sumă totală de 10.159 lei, po­­sedindu-i întovără­șirea agricolă „Vo­ința’,’ din Lunca. Intovărășiții sunt preocupați in per­manență de a obține producții tot mai sporite in acest an. Dind dovadă de inițiativă, membrii unor întovărășiri cum sînt: ",,11 Martie” și Voința’’ au hotărît să cultive cu porumb în sis­tem irigat o suprafață de 20 ha. In acest scop,­ intovărășiții vor folosi sursa de apă din pîrîurile Gemărtăluiul și Gengea. 16 ha. din această suprafață au și fost amenajate,­ urmind să se amenajeze și restul de patru ha. In puținele zile care au mai rămas pină la începerea muncilor agricole de primăvară, membrii celor șapte întovă­rășiri încadrați în patru cercuri ale invățămintului agrozootehnic de masă audiază ultimele lecții din tematică. Ei au învățat în această iarnă cum să muncească pămîntul mai­­ne și ce lucrări agricole să aplice pentru fie­care cultură în parte. Intr-un cuvânt, ei au pătruns tainele agrotehnicii îna­intate pentru a le putea aplica în prac­tică,­ în vederea obținerii în acest an a cel puțin 1600 kg. griu, 2600 kg. porumb și 1300 kg. semințe de floarea-soarelui la ha. Așadar, înto­­vărășiții din orașul Balș sunt gata pentru a porni la lucru; g. FLOREI întovărășirii © dan Balș în așteptarea primăverii Vie activitale pe ogoare la așteptarea primăverii, oamenii muncii de pe ogoarele regiunii noas­tre intensifică tot mai mult lucrările de pregătire a muncilor agricole. După ce au terminat aproape în întregime verificarea și repararea utilajului a­­gricol, membrii unităților socialist-coo­­peratiste și țăranii muncitori cu gos­podării individuale au pornit să des­fășoare acțiunea de fertilizare a so­lului. Folosind timpul prielnic, ei au transportat la cîmp peste 340.000 tone gunoi de grajd. In raioanele: Novaci, Oltețu, Vînju Mare, Strehaia, Gura Jiului și Cujmii au fost transpor­tate la Cîmp cele mai mari cantități de îngrășăminte organice, cantitatea lor variind între 19.000—37.683 tone. In vederea producerii legumelor tim­purii, legumicultorii au intensificat și ei munca de producere a răsadurilor. Astfel, au fost însám­ințate roșii, ardei, varză și vinete pe o suprafață de 386.555 m.p. de răsadniță, in raioa­nele Corabia, Segarcea și Craiova unde legumele timpurii ocupă mari supra­fețe, au fost însămînțate culturi în răsadnițe în vederea producerii răsa­durilor pentru legumele timpurii pe o suprafață de 4.000—8.860 m.p. In a­­tenția legumicultorilor stă în prezent și obținerea de legume la cultura for­țată, pentru care s-a și însămințat o suprafață de 5.356 m.p. de seră și răsadniță. Și în sectorul pomicol se desfășoară o vie activitate. Pomicultorii din re­giunea noastră au efectuat stropiri de iarnă la un număr de 141.359 bu­căți pomi fructiferi, cel mai mare număr de pomi fiind stropiți in ran­ioanele Oltețu, Tg. Jiu și Novaci,

Next