Inainte, martie 1960 (Anul 17, nr. 4672-4698)
1960-03-01 / nr. 4672
Colectiviștii și intovărășiții, însămînțează in multe comune și sate ale raionului Craiova pregătirile pentru insămințărite de primăvară au luat sfirșit. La centrele de reparat unelte agricole se repară ultimele pluguri, iar la centrele de încercare a puterii de încolțire a semințelor, collectiviștii, intovărășiții și țăranii , muncitori cu gospodării individuale , iau cunoștință cu satisfacție, de calitatea bună a materialului de insămințat. Pe alocuri, brazdele ogoar relor de toamnă au înflorit. Simt < semnele începerii activității în cîmp. Acest lucru nu este surprinzător. Timpul tisămînțărilor de primăvajră a sosit. Despre acest lucru vorbesc faptele, ln cursul săptăminii trecute, membrii gospodăriei colective ,,8 Martie" din satul Gioroc, comuna Bratovoești, au pornit la insămînțări. Cu propriile atelaje, ei au însămințat numai într-o singură și o suprafață de trei hectare cu mazăre. Același timp prielnic a îndreptătțit pe membrii întovărășirii agricole „23 Decembrie" din satul Milești, comuna Izvor, să pornească la însămințat. Avînd terenul pregătit pentru a insămînța această cultură, t țăranii muncitori întovărășiți din satul Milești au însămințat cu floarea-soarelui o suprafață de două hectare. Cu multe săptămîni în urmă, colectiviștii din comuna Bratovoești au aplicat sistemul de insămînțare a mazărei în ferestrele de iarnă. Timpul prielnic de atunci i-a determinat pe membrii G.A.C. „Victoria" să insămințeze cu mazăre o suprafață de patru hectare. In prezent s-au creat toate condițiile pentru a se începe însămințatul culturilor din urgența I, epoca I, în majoritatea comunelor din raion. Colectiviștii, Intovărășiții și țăranii muncitori cu gospodării individuale , și-au pregătit sămînța și urmăresc zilnic să prindă momentul optim pentru a ieși pe ogoare spre a arunca in pămînt sămînța belșugului. I . Colectiviștii din comuna Mirșani, raionul Gura Jiului, au pornit și ei la Insămînțări. Folosind întreaga capacitate de lucru a celor 60 de atelaje cu care au ieșit la cîmp, collectiviștii din Mîrșani au reușit să insămințeze 26 hectare cu mazăre și 26 hectare cu ovăz. In curind, folosind forța mecanizată, colectiviștii Și colectiviștii din Moțăței vor produce legume timpurii Colectiviștii din comuna Moțăței, raionul Calafat, au hotărît în adunarea generală să sporească mereu veniturile bănești ale colectivei. Pentru aceasta ei au propus să extindă cultura legumelor și să depună toate eforturile pentru a produce in primul rînd legume timpurii. La propunerea colectiviștilor, consiliul de conducere, a luat măsuri pentru construirea unei sere în care să se producă răsadurile de legume timpurii. Muncind cu elan, colectiviștii din Moțăței au terminat de curind sera de legume, în lungime de 50 m. Legumicultorii din Moțăței au și însămințat în seră primele răsaduri de legume, care ap și răsărit. .C. DIHORl coresp. Rebuturile lovesc in buzunar statului, iar üni ai muncitorului In ziarul înainte’,’ nr. 4671 din 28 februarie 1960 a apărut sub semnătura tovarășului Teodor Eustațiu — șef de echipă din turnătoria uzinei constructoare de mașini și unelte agricole „7 Noiembrie”-Craiova un articol cu titlul: „REBUTURILE LOVESC IN BUZUNARUL STATULUI, DAR ȘI NU AL MUNCITORULUI”. Pe marginea acestui material, redacția ziarului nostru organizează o dezbatere publică. La această dezbatere sunt invitați să participe muncitori, tehnicieni și ingineri din fabrici și uzine, de pe șantiere, activiști de partid și de stat care să-și spună părerea în legătură cu problemele ridicate în materialele ce vor fi publicate la această rubrică. Sînt rezerve prin a căror valorificare se poate asigura creșterea calității producției Colectivului nostru de muncă îi revin sarcini deosebit de însemnate legate de calitatea producției, întrucît de felul cum vom efectua reparațiile la mașinile și uneltele agricole, cum vom realiza piesele de schimb, depinde productivitatea acestora în agricultură. Atît în ceea ce privește calitatea reparațiilor, cît și a pieselor de schimb realizate pentru diverși beneficiari, noi am reușit în multe cazuri să depășim productivitatea muncii planificată și să realizăm economii, așa cum a fost în anul 1959 cînd economiile obținute s-au ridicat la 668.000 lei. Analizată în lumina temei discutate în ziarul „înainte”. „Rebuturile lovesc in buzunarul statului, dar și nu al muncitorului”, calitatea muncii a avut de suferit și la noi. In anul 1958, bucșele K.D. reperul 39209 le turnam în pămînt. Acest reper ne-a dat mult de lucru, atît din punct de vedere al consumului de metal, cît și din punct de vedere al rebuturilor, care depășeau cu cel puțin 5 la sută plafonul admis. Asemenea defecțiuni și rebuturi s-au înregistrat la robineții 50 S.46 și 50 S.26 pentru tractoare K.D., la șaiba antrenor 13 S.02, la carterul ulei 01 S.93 etc. Defecțiunile semnalate au atras atenția muncitorilor, maiștrilor și inginerilor, ajungîndu-se la concluzia că avem posibilități și rezerve care valorificate să ducă în turnătoria noastră la lichidarea rebuturilor, la creșterea productivității muncii și implicit a cîștigurilor turnătorilor. De pildă, față de anul 1958, în anul 1939 am trecut să turnăm bucșa K.D., la coshUă metalică. Urmările au fost îmbucurato*re. Consumul de metal pe bucată a fost redus cu 200 grame, iar rebuturile au scăzut cu 1 la sută sub plafonul admis. De asemenea și la robineți s-a îmbunătățit calitatea producției prin inovația maistrului comunist Mihai Iliescu, care a introdus turnarea în ciorchine sub presiune cu culee inferioară, față de vechiul sistem de turnare cu culee superioară. La carterul ulei 01 S.93 la UTCL 26 am reproiectat modelele și cutiile de miezuri, lucru care a dus la reducerea simțitoare a adausului de prelucrare și la micșorarea consumului de metal cu cca. 6 kg. pe bucată. In sectorul prelucrare mecanică existau de asemenea defecțiuni privind calitatea producției. De pildă, prinderea suporților 32251—32252, se făcea defectuos. Prin crearea unui dispozitiv de prindere în timpul prelucrării, rebuturile la acest sortiment s-au eliminat. Totodată, s-a eliminat filetarea manuală prin aplicarea unei inovații care permite filetarea cu mașina de găurit, folosindu-se un dispozitiv special care duce la economisirea a cca. 65 minute. Unele defecțiuni au fost înregistrate și la reparații. Aci, tovarăși ca Anton Pătrună, Marin Păun și alții n-au acordat atenția cuvenită calității reparațiilor, producînd greutăți în activitatea întreprinderii. De pildă, tov. Anton Pătrună a reparat ambreiaje laterale de proastă calitate de la un tractor K.D. Tov. Marin Păun, de asemenea nu s-a străduit să repare ambreiajul principal la un tractor UTOS 26 în cele mai bune condiții de exploatare. In urma constatărilor făcute de controlul tehnic, aceste reparații au fost imputate tovarășilor amintiți. Pentru a asigura calitatea producției în acest sector, conducerea întreprinderii a luat măsuri tehnico-organizatorice corespunzătoare privind controlul interfazic calificat, introducerea unor dispozitive de control pentru măsurarea elasticității segmenților, înălțimea pistoanelor, verificarea axelor cu came etc. De un real folos în lichidarea lipsurilor semnalate în domeniul calității reparațiilor au fost: aplicarea metodei sovietice de reparații pe ansamble și subansamble, îmbunătățită în condițiile noastre și introducerea sistemului de plată în acord global. Toate acestea au făcut ca, față de 8339 lei, costul reparației unui motor pentru tractor K.D. realizat în 1958, să ajungem în anul 1959 la un preț mediu/motor tractor K.D. de 6784 lei. Proasta calitate a producției înregistrată în cursul anului trecut în unele sectoare, ne-a costat, atît pe noi, cei care am lucrat prost, cît și prețul de cost al întreprinderii care a fost încărcat cu cheltuieli provenite din rebuturi. In structura prețului de cost este inclusă — din valoare rebuturilor în cursul anului 1959 — suma de 3640 lei, sumă suportată de producție, iar la capitolul „diverși” — unde sînt incluși cei care au dat rebuturi, cheltuielile se contabilizează cu suma de 4980 lei. Iată deci cum rebuturile lovesc, atît în buzunarul statului, cît și al muncitorului, nevoit să-și răscumpere singur greșeala în producție. Față de sarcinile noi pe care le pune în fața noastră plenara C.G. al P.M.R. din 3—5 decembrie 1959 privind ridicarea nivelului tehnic al producției, îmbunătățirea indicilor de utilizare a capacităților de producție și în urma chemării la întrecere a colectivului uzinei „Electroputere” Craiova cu obiectivul: „IN FOLOSIREA SUPRAFEȚELOR DE PRODUCȚIE ȘI A UTILAJULUI - INDICI CIT MAI RIDICAȚI”, noi am hotărît ca în acest sens să adoptăm cele mai corespunzătoare măsuri privind asimilarea aspersorului cu rază medie de acțiune tip A.S.M. In realizarea acestui produs, am întîmpinat greutăți la corpul inferior, diuză și paletă, unde în luna ianuarie a.c. procentul de rebuturi ajunsese la cca. 30 la sută. Organizația de partid și conducerea întreprinderii — au acționat în toate compartimentele pentru a pune capăt acestor lipsuri. La corpul inferior am trecut de la turnarea în pămînt la turnarea incochilă, reducînd rebuturile cu 1 la sută sub plafonul admis, iar la diuză — prin același sistem de turnare — am ajuns la cca. 5 la sută rebuturi. O îmbunătățire apreciabilă s-a realizat și la reperul paletă. GHEORGHE VĂDUVĂ turnător, secretarul organizației de bază P.M.R. și EUGEN GREBANOS șeful serviciului control tehnic și calitate Centrul mecanic-Craiova I vor porni să insămințeze și culturile de sfeclă de zahăr și floarea- soarelui, care de asemenea fac parte din prima urgență a epocii la. Produse din lemn peste plan portind și debuind mai bine buște, felii, aplicînd metode înaintate de muncă, muncitorii sectorului de industrializarea lemnului Filiași au reușit ca in cinstea Conferinței regionale de partid să realizeze planul lunii februarie a.c. in proporție de 109 la sută, la cherestea de stejar și în proporție de 101 la sută la parchete. Pentru sectorul agricol, planul de aradi a fost realizat in procent de 269 la sută. O prețioasă inițiativă Membrii brigăzii de intervenții și reparații capitale sonide din schela de producție Țicleni au obținut in ultima vreme realizări remarcabile in Întrecerea socialistă. Preocupați să dezvolte aceste succese, membrii brigăzii conduse de Nicolae Gheorghiu, cunoscut fruntaș al întrecerii socialiste, au chemat la Întrecere socialistă toate brigăzile de Intervenții din regiunea Craiova sub lozinca, „NICI UN PROGRAM DE REPARAȚII ȘI INTERVENȚII LA SONDE DEPĂȘIT’’. Concurs între biblioteci In cursul zilei de ieri, la Sfatul popular regional a avut loc o consfătuire, la care au participat inspectorii metodiști cu problemele muncii culturale din cadrul sfaturilor populare raionale și orășenești, precum și bibliotecari din regiune. Cu acest prilej s-a prelucrat Regulamentul pentru organizarea concursului bienal „Biblioteca in slujba construcției socialismului”. La acest nou concurs, vor participa bibliotecile regionale, raionale, comunale, sătești, ale colțurilor roșii din G.A.C. și C A.P. din întreaga țară. Deschiderea expoziției „Viața colhoznicilor lituanieni" Din inițiativa consiliului raional A.R.L.A.S. Segarcea, în localul Casei raionale de cultură din localitate s-a deschis duminică expoziția „Viața colhoznicilor lituanieni”. Vizitarea acestei expoziții va da posibilitate țăranilor muncitori din comuna Segarcea și împrejurimi să cunoască viața și activitatea pe care o desfășoară colhoznicii din R.S.S. Lituaniană. Din viața medicală a Craiovei Ieri seară, la Casa medicului și farmacistului din Craiova au avut loc ședințele secțiilor de stomatologie și patologie infecțioasă și epidemiologie ale filialei regionale Craiova a Societății Științelor Medicale din R.P.R. In cadrul ambelor ședințe au fost prezentate interesante comunicări în specialitățile respective. In primele două decade In primele 20 zile ale lunii februarie a.c., muncitorii de la fabrica de produse zaharoase „Cerna” din Tr. Severin au îndeplinit sarcinile de plan ce le-au revenit și au realizat însemnate economii de materie primă și materiale. Cele mai bune rezultate au fost obținute de muncitorii din secția rahat, care au depășit planul pe cele două decade cu 12 procente la sută, și de cei din secția caramelaj care au realizat o depășire a planului de 10 la sută. In fruntea întrecerii socialiste s-au situat: Mihai Pîrlea, Atena Mitroi, Jeana Cojocea, Ion Mănescu, Alexandru Stănescu, Dumitru Pătruțoiu, Gheorghița Drăgulici și alții. PAUL GHIPA coresp. Lima martie)!—-Itmâ a sfrfngfeTH ffpfttltf! tét§H jO prețioasă inițiativă a brigăzilor utemiste de muncă patriotică din orașul Craiova In acțiunea patriotică de colectare a fierului vechi, tinerii din regiunea Craiova au reușit să obțină realizări apreciabile în cursul anului 1959, ca de altfel și în primele două luni ale acestui an, trimițând oțelăriilor patriei cantități sporite de fier vechi. Numai din orașul Craiova s-au trimis anul trecut 1.589 tone fier vechi. La Tg. Jiu și Țicleni, la Craiova și Tr. Severin, în S.M.T., G.A.S. și sate, peste tot tinerii s-au întrecut prin diverse acțiuni patriotice pentru a da viață chemării partidului de a trimite oțelăriilor cantități sporite de fier vechi necesar dezvoltării siderurgiei, realizării mărețelor obiective puse de documentele plenarei C. C. al P.M.R. din 3—5 decembrie 1959. In industrie ca și în agricultură, inițiativele și acțiunile întreprinse de tineret privind colectarea fierului vechi, s-au dovedit destul de rodnice. în întîmpinarea celui de-al IlI-lea Congres la Partidului Muncitoresc Român, tinerii membri ai brigăzilor atemiste de muncă patriotică din orașul Craiova au hotărît să cinstească acest eveniment deosebit în viața patriei noastre dragi prin realizări noi în colectarea fierului vechi, trimițînd oțelăriilor de la Reșița și Hunedoara cantități sporite de metale feroase și neferoase, in acest scop consfătuirea comandanților brigăzilor atemiste de muncă patriotică din orașul Craiova care a avut loc în, după amiaza zilei de 29 februarie a.c. a analizat toate posibilitățile de colectare a fierului vechi,și a declarat luna martie^ — lună a strîngerii fierului vechi. In această lună organizațiile U.T.M. sînt chemate să mobilizeze întregul tineret, pionierii, școlarii, studenții la strîngerea și predarea fierului vechi. Muncind sub lozinca „Fiecare tînăr să stringă și să predea in cursul acestei luni cel puțin 50 kg. fier vechi", participanții la consfătuire s-au angajat să mobilizeze tinerii din orașul Craiova și să raporteze la sfîrșitul lunii martie că au trimis oțelăriilor patriei în cinstea celui de-al III-lea Congres al partidului cel puțin 1520.000 kg. fier vechi. Continuînd obiectivele din chemarea consfătuirii comandanților brigăzilor utemiste de muncă patriotică din orașul Craiova adresată cu prilejul celei de-a XH-a aniversări a proclamării R.P.R. către toți tinerii din brigăzile utemiste de muncă patriotică din țară, privind gospodărirea mai bună a metalelor, colectarea fierului vechi, efectuarea unui număr însemnat de ore de muncă patriotică pentru ca tot mai mulți tineri să obțină titlul de brigadier fruntaș, reprezentanții brigăzilor atemiste de muncă patriotică din orașul Craiova s-au angajat să dea o mare amploare acțiunii patriotice de colectare a fierului vechi. Din discuțiile purtate de către participanții la consfătuirea comandanților brigăzilor atemiste de muncă patriotică din orașul Craiova, consfătuire la care au participat și secretarii organizațiilor U.T.M., , a reieșit că în fiecare sector de activitate există resurse apreciabile privind colectarea fierului vechi. Pentru înfăptuirea angajamentului pe care și l-au luat de a colecta și preda oțelăriilor patriei în cursul lunii martie cantitatea de cel puțin 520.000 kg. fier vechi, participanții la consfătuire au adoptat o serie de măsuri printre care : — organizarea întrecerii Intre brigăzile de muncă patriotică pentru titlul de „CEA MAI BUNA BRIGADA IN ACȚIUNEA DE STRINGERE A FIERULUI VECHI" și decernarea steagului de brigadă fruntașă pe oraș, inițierea titlului de tinăr fruntaș in acțiunea de colectare a fierului vechi etc. Participînd cu entuziasm și elan patriotic la îndeplinirea angajamentului de a trimite oțelăriilor cel puțin 520.000 kg. fier vechi, care reprezintă metalul necesar pentru construcția a 11 locomotive tip C.F.R., sau a 236 strunguri tip „Iosif Rangheț“, tinerii din orașul Craiova vor dovedi dragostea și atașamentul lor față de politica partidului, vor contribui din plin la dezvoltarea necontenită a economiei naționale și va face un frumos dar celui de-al III-lea Congres al partidului. Fier vechi pentru oțelăriile patriei In după amiaza zilei de 27 februarie a.c., în stația C.F.R. Craiova. Depoul de locomotive, rampa de încărcare și în cadrul uzinei „Electroputere” era mare animație. Mii de tineri din întreprinderile, fabricile și școlile orașului Craiova veniseră pentru a munci voluntar la încărcarea a 280 tone fier vechi, ce urma a fi trimis oțelăriilor din Nuncdoara și Reșița. Această cantitate de fier vechi a fost strinsă de tinerii din orașul Craiova și raioanele Balș, Amaradia, Oltețu, Caracal, Calafat, Corabia, Gura Jiului, Plenița, Băilești, Segarcea și Craiova. Pentru a reda cititorilor noștri o imagine mai vie a muncii entuziasta a acestor tineri, fotoreporterul nostru a prins in obiectivul său citevai imagini. Iată în primul clișeu pe tinerii din secția mecanic șef a uzinei ț,Electro-i putere” adunind fierul vechi pentru a fi încărcat în vagoane. De la 1 ianuarie și pînă în prezent ei au colectat circa 20.000 kg. fier vechi, iar tinerii din sectorul transformatori peste 126.000 kg. Adresîndu-ne secretarului organizației de bază U.T.M. de la sectorul nr. 15 transformatori, Frunză Florea, pentru a ne spune cîteva cuvinte cu privire la munca desfășurată de tineri ,în acțiunea de colectare și predare a ffierului vechi, acesta ne-a declarat: •— Această acțiune patriotică este îmbrățișată cu entuziasm de toți tinerii. Noi ne-am angajat ca in cinstea Conferinței regionale de partid să predăm întreaga cantitate de fier vechi strinsă pentru oțelării. .Vom conțină nale, Inzestrind industria și agricultura noastră cu mai multe mașini și umelte noi. Convingerea tinărului Frunză Fut*rea este convingerea tuturor tinerilor din regiunea noastră și ca dovadă sunt uriașele cantități de fier vechi expediate până în prezent către oțelării. Cel de-al doilea clișeu ne înfățișează un aspect din timpul încărcării vagoanelor la rampa gării. Și aici domnește același entuziasm tineresc. Sunt tinerii de la școala medie nr. 2, grupul școlar sanitar, școala profesională nr. 5 construcții, școala profesională „7 Noiembrie” și altele. In cel de-al treilea clișeu pot fi văzuți tinerii de la S.M.T. Băilești. Aceștia și-au îndeplinit angajamentul de a stringe cantitatea de 5000 kg. fier vechi. Trebuie amintit și faptul că o acțiune simultană s-a petrecut zilele acestea și în orașele Tr. Severin și Tg. Jiu. In aceste două orașe s-a strins și încărcat o cantitate de 95 tone fier vechi prin contribuția tinerilor din raioanele: Vînju Mare, Cujmir, Baia de Aramă, Gilort, Filiali și Strehaia, ca și de acum înainte să obținem în această acțiune rezultate cit mai buna ! Sunt convins că în felul acesta contribuim la dezvoltarea economiei națivprecum și a celor din raioanele și orașele Tr. Severin și Tg. Jiu. Foto: E. TRIFAN TeXT: C. DAVID Din cei șapte oameni care se antrenaseră în discuții, unul singur, pe nume Marin Donciu, era președinte de întovărășire. Ceilalți: Iamandi Sîndu, Ștefan Stoenscu, Ioana Cantea, Pantelie Niță, Ion Preda și Constantin Băbeanu erau membri ai comitetului executiv al sfatului popular orășenesc Balș. Pe toți ii preocupa aceeași problemă: pregătirea campaniei agricole de primăvară. Fiecare din cei care se antrenaseră în discuții ținea să arate neapărat realizările obținute în această direcție de întovărășirile agricole în care își desfășoară activitatea! In cadrul celor șapte întovărășiri agricole din orașul Balș totul a fost pus la punct. Fiecare întovărășit știe din ce brigadă sau echipă face parte. La întovărășirea agricolă „Voința” din Lunca, munca a fost organizată pe patru brigăzi, care cuprind in total 19 echipe: la întovărășirea „3 Mai”, din Virtina, cele 18 echipe au fost cuprinse în trei brigăzi, iar la întovărășirea „Holdeaurii” din Romina, munca a fost organizată in trei brigăzi. Dar cum au fost încadrați oamenii pe brigăzi și echipe? In primul rînd s-a ținut cont de suprafața de teren pe care o deține fiecare întovărășit, precum și de vecinătatea pe străzi sau cartiere, astfel ca echipele sau brigăzile să fie cît mai compacte. Fiecare echipă a fost formată din 15— 18—20 membri întovărășiți. Terenul a fost repartizat de asemenea pe brigăzi și echipe. Pentru a obține recolte tot mai sporite, intovărășiții din orașul Balș au și încheiat contracte cu S.M.T. Olari, pentru a lucra în primăvara acestui an în mod mecanizat Întreaga suprafață de 1099 ha. ce va fi cultivată cu porumb, floarea-soarelui și sfeclă de zahăr. Totodată, membrii celor șapte întovărășiri au reparat in cadrul celor șase centre de reparat unelte agricole întreg utilajul ce va fi folosit în campania agricolă de primăvară. Intovărășiții sunt convinși din propria lor experiență că folosirea unei semințe de calitate și din soiurile cu o înaltă productivitate, cum ar fi sămînța de porumb hibrid și dublu hibrid asigură sporuri tot mai mari de recolte. De aceea, în cadrul adunărilor generale ei au hotărît ca și în acest an să strîngă in comun întreaga cantitate de sămînță de porumb hibrid necesară însămînțărilor de primăvară, sămînță ce provine din propria lor recoltă de anul trecut. Așa de exemplu, întovărășirea agricolă „8 Mai” din Virtina a strîns cantitatea de 3000 kg. porumb din soiurile hibride; „11 Martie” din Corbeni 1200 kg.; „Holde aurii” din ilumina 1700 kg.; „Voința”, din Lunca 6000 kg. etc. Pînă de curind cele șapte întovărășiri agricole din orașul Balș au atrins, pentru a insămînța la cornița suprafața de 1099 ha. — o cantitate de 15.800 kg. porumb; La propunerea comuniștilor, adunarea generală a întovărășirii „Voința’’ din Lunca, unde în ultimul timp s-a primit un mare număr de membri a hotărît ca intovărășiții vechi să schimbe sămînța celor noi înscriși, fără a mai fi nevoie a se face apel la lalte unități socialiste. Intovărășiții din orașul Balș S-au preocupat și de verificarea materialului de sămînță. In cadrul celor șapte centre de germinat s-au pus la încolțit probe de porumb, obținindu-se un rezultat al germinației de 98—99 la sută. Dar nu numai sămînța este aceea care concură la asigurarea unei recolte bogate. La aceasta trebuie să concure mai mulți factori, printre care un rol hotărîtor îl are solul, invățînd la cursurile agrozootehnice de masă despre marea importanță ce o prezintă fertilizarea solului, întovărășiți au reușit să transporte la cîmp în iarna aceasta cantitatea de 1800 tone gunoi de grajd ce va fi împrăștiat și incorporat în sol pe terenurile destinata culturii porumbului. La întovărășirile agricole din orașul Balș problema sporirii fondului de bază a fost și este o sarcină de mare însemnătate: întovărășirile dispun in prezent de un fond de bază în valoare de 29.481 lei, cel mai mare fond de bază în sumă totală de 10.159 lei, posedindu-i întovărășirea agricolă „Voința’,’ din Lunca. Intovărășiții sunt preocupați in permanență de a obține producții tot mai sporite in acest an. Dind dovadă de inițiativă, membrii unor întovărășiri cum sînt: ",,11 Martie” și Voința’’ au hotărît să cultive cu porumb în sistem irigat o suprafață de 20 ha. In acest scop, intovărășiții vor folosi sursa de apă din pîrîurile Gemărtăluiul și Gengea. 16 ha. din această suprafață au și fost amenajate, urmind să se amenajeze și restul de patru ha. In puținele zile care au mai rămas pină la începerea muncilor agricole de primăvară, membrii celor șapte întovărășiri încadrați în patru cercuri ale invățămintului agrozootehnic de masă audiază ultimele lecții din tematică. Ei au învățat în această iarnă cum să muncească pămîntul maine și ce lucrări agricole să aplice pentru fiecare cultură în parte. Intr-un cuvânt, ei au pătruns tainele agrotehnicii înaintate pentru a le putea aplica în practică, în vederea obținerii în acest an a cel puțin 1600 kg. griu, 2600 kg. porumb și 1300 kg. semințe de floarea-soarelui la ha. Așadar, întovărășiții din orașul Balș sunt gata pentru a porni la lucru; g. FLOREI întovărășirii © dan Balș în așteptarea primăverii Vie activitale pe ogoare la așteptarea primăverii, oamenii muncii de pe ogoarele regiunii noastre intensifică tot mai mult lucrările de pregătire a muncilor agricole. După ce au terminat aproape în întregime verificarea și repararea utilajului agricol, membrii unităților socialist-cooperatiste și țăranii muncitori cu gospodării individuale au pornit să desfășoare acțiunea de fertilizare a solului. Folosind timpul prielnic, ei au transportat la cîmp peste 340.000 tone gunoi de grajd. In raioanele: Novaci, Oltețu, Vînju Mare, Strehaia, Gura Jiului și Cujmii au fost transportate la Cîmp cele mai mari cantități de îngrășăminte organice, cantitatea lor variind între 19.000—37.683 tone. In vederea producerii legumelor timpurii, legumicultorii au intensificat și ei munca de producere a răsadurilor. Astfel, au fost însámințate roșii, ardei, varză și vinete pe o suprafață de 386.555 m.p. de răsadniță, in raioanele Corabia, Segarcea și Craiova unde legumele timpurii ocupă mari suprafețe, au fost însămînțate culturi în răsadnițe în vederea producerii răsadurilor pentru legumele timpurii pe o suprafață de 4.000—8.860 m.p. In atenția legumicultorilor stă în prezent și obținerea de legume la cultura forțată, pentru care s-a și însămințat o suprafață de 5.356 m.p. de seră și răsadniță. Și în sectorul pomicol se desfășoară o vie activitate. Pomicultorii din regiunea noastră au efectuat stropiri de iarnă la un număr de 141.359 bucăți pomi fructiferi, cel mai mare număr de pomi fiind stropiți in ranioanele Oltețu, Tg. Jiu și Novaci,