Inainte, noiembrie 1960 (Anul 17, nr. 4880-4905)

1960-11-01 / nr. 4880

ANUL XVI — Nr. 4880 4 PAGINI 20 BANI MARTI 1 NOIEMBRIE 1960 Arături adin ei — pe toate suprafețele destinate însămînțărilor de primăvară Potrivit ultimelor situații primite din regiune, planul însămînțărilor de toam­nă a fost deja realizat. Multe unități a­­gricole socialiste de stat și cooperatiste au înnsămînțat și peste planul stabilit. Astfel știu oamenii muncii de pe o­­goarele regiunii noastre să-și a­­ducă contribuția la continua spo­rire a producției agricole, răs­­punzînd prin fapte indicațiilor date de partid. De fapt, la striusul cul­turilor din această toamnă s-a putut­­ vedea că acolo unde s-a muncit cu răspundere și s-au aplicat metode agro­­­ tehnice înaintate s-au obținut recolte bogate. Ca urmare s-au obținut în a­­ceastă toamnă mari cantități de po­rumb, sfeclă de zahăr și floarea-soare­­lui, lucru ce permite să se îndepli­nească și chiar să se depășească sarcina trasată de partid în ceea ce privește sporirea producției agricole. Este sem­nificativ faptul că în acest an s-au pro­dus mari cantități de sfeclă de zahăr și floarea-soarelui, așa că se poate ra­porta partidului că la realizarea sarcinii trasate în ceea ce privește satisfacerea consumului intern de zahăr și ulei din producție proprie, oamenii muncii din regiunea noastră își aduc o însemnată contribuție. In aplicarea agrotehnicii la­­ aceste plante s-au făcut fii și însemnați înainte. De curînd, ziarul nostru a pu­blicat știrea că gospodăria colectivă din comuna Negoi, raionul Băilești a ob­ținut în acest an o producție medie de 22.000 kg. sfeclă de zahăr la hectar și că de pe o parcelă de 20 hectare pro­ducția medie a fost de peste 28.000 kg. la hectar. Cultivată în sistem iri­gat, sfecla de zahăr a produs la gospo­dăria colectivă „Grigore Preoteasa” din comuna Gighera, raionul Gura Jiului peste 31.000 kg. la hectar. Este o re­coltă bună care dovedește imensele rezerve de care dispune agricultura re­­­­iunii noastre pentru sporirea produc­ției. Recolte­­ de 11.300 kg. porumb știuleți la ha. a obținut gospodăria de stat Horezu Poenari de pe suprafața de 15 hectare. Producția medie de porumb obținută de pe suprafața de 200 hectare este însă de 7.000 kg. stic­­leți la hectar. Și exemple de unități agricole socialiste de stat și coopera­tiste care au obținut producții mari de porumb, sfeclă de zahăr, floarea-soa­­relui și altele sunt multe. Se poate spune că la baza acestor recolte stau în primul rînd arăturile actinei făcute din vară sau din toamnă și folosirea unor cantități mari de în­grășăminte naturale și chimice. Anul acesta s-au obținut creșteri importante de recoltă datorită faptului că anul trecut s-au executat alături adin ei pe suprafețe mari, aproape pe întreaga suprafață de teren destinată în­sămîn­­țărilor de primăvară. Așadar, in fața oamenilor muncii din agricultură, a organelor și organizațiilor de partid, în fața sfaturilor populare comunale și raionale, se pune sarcina ca începînd cu aceste zile să se continue efectuarea arăturilor adinei de toamnă pe toate terenurile destinate însămințărilor de primăvară. Se cere acest lu­c­ i pentru că agricultura regiunii noastre trebuie să-și aducă contribuția la continua sporire a producției agricole la hec­tar, așa cum au indicat hotărîrile ce­lui de-al III-lea Congres al partidu­lui. Continua sporire a producției agri­cole se realizează cel mai bine dacă, încă de pe acum se vor efectua ară­turi acinei de toamnă pe suprafețe cît mai mari și se vor căra la cîmp toate îngrășămintele naturale care se află în gospodării, cît și cele ce se mai gă­sesc la marginea unor sate din raioa­nele Băilești, Plenița, Vînju Mare și pitele. Pe baza înzestrării agriculturii cu tot m­ai multe tractoare și mașini agri­cole, a folosirii mai chibzuite a ate­lajelor existente, este posibil să se facă arături adînici pe toată suprafața des­tinată însămînțărilor de primăvară. Ex­periența a arătat că arătura adîncă face să sporească cu mult producția la hectar. Această lucrare ajută ca în pămînt să se stringă o cantitate mai m­are de apă provenită din ploi și din topirea zăpezilor, iar rădăcinile plan­telor pot pătrunde mai adinc în pă­­mînt rezistînd mai bine la secetă. Tot­odată, arătura adîncă favorizează acti­vitatea microorganismelor care ajută la formarea hranei pentru plante. Prin urmare, pentru a fi eficace, arătura trebuie făcută la adîncime cît mai mare, de cel puțin 28—30 cm. Ea poate fi realizată cel mai bine folo­­sindu-se plugurile cu tracțiune meca­nic­ă cu antetrupilă. Făcîndu-se arături adinei pe mari suprafețe, este necesar totodată să se țină seama de particularitățile terenu­lui. Pe podzoluri, care au un strat a­­rabil mai subțire, arătura va trebui a­­dîncită cu 2—3 cm, față de cea prac­ticată pînă acum, folosindu-se după plug și scormonitoarele care afinează pămîntul în adîncime. Nu trebuie a»­rate terenurile aflate în pante mari și nici cele nisipoase, deoarece acestea sunt supuse degradării prin eroziune. Muncitorii din numeroase gospodă­rii de stat, membrii multor gospodării colective și întovărășiri agricole, con­vinși de foloasele arti&tsi lucrări au făcut alături adinei pe suprafețe în­semnate. Printr-o bună organizare a muncii, prin folosirea întregii capaci­tăți a tractoarelor și mașinilor agri­cole, la gospodăria de stat Cetate se­mănatul a fost terminat la timp și au fost făcute arături adinei pe aproape întreaga suprafață destinată însămință­­rilor­ de primăvară. Succese demne de toată lauda s-au obținut în numeroase gospodării de stat, gospodării colective și întovărășiri agricole. Este demn de remarcat faptul că cele mai mari su­prafețe de teren arate pînă acum pen­tru însămînțările de primăvară s-au efectuat în raionul Calafat. In acest raion, planul arăturilor adînci pentru insura în țările de primăvară a fost rea­lizat în procent de 90 la suta. Astfel de succese au mai fost obținute și de către colectiviștii din raionul Gura Jiului, care împreună cu mecanizatorii de la S.M.T. Bechet au dat și dau bă­tălia realizării în întregime a planului de arături adinei pentru însămînțările de primăvară. Executarea arăturilor adînci nu este privită însă peste tot cu răspunderea cuvenită. Cum își închipuie consiliul de conducere al gospodăriei colective din comuna Verbița, raionul Plenița că va obține recolte bogate în anul viitor de vreme ce nu dă atenție a­­cestei lucrări? De fapt o răspundere față de soarta recoltei din anul viitor are și S.M.T. Plopșor, care a contrac­tat să efectueze arături adinei la această unitate dar, în aceste zile abia se gândește să înceapă lucrarea. Astfel de lipsuri se manifestă și în raioanele Băilești, Balș, Corabia, Craiova și Filiași. Mult prea încet se desfășoară arăturile adînci de toamnă în raionul Streh­aia. In acest raion însămînțările de toamnă au luat sfirșit încă de acum aproape o săptă­mână. Și cu aceasta inginerii și tehni­cienii agronomi de la secția agricolă a sfatului popular raional și cei de la comune consideră că, în sfîrșit, și-au făcut datoria în aceasta toamnă. Dacă privim însă situația efectuării arătu­rilor adinei vedem că planul la această lucrare a fost realizat în procent de nu­mai 47 la sută. In decurs de o săptă­mână, în acest Taion nu s-a tras­­ nici­­ o brazdă la arăturile adînci, cu toate că — așa cum am spus —însămînțările au fost terminate încă de acum o săptă­­mînă. Pentru toți oamenii muncii din a­­gricultură, pentru organele de partid și sfaturile populare, terminarea grab­nică a însămînțărilor de toamnă și îndeplinirea planului la arături sunt sarcini de mare însemnătate. In acest scop, paralel cu munca politică con­tinuă de lămurire a țăranilor muncitori de a păși pe calea agriculturii so­cialiste, este neclar să se dea atenția cuvenită efectuării la timp a lucrărilor menite să asigure recolte bogate la toate culturile în anul viitor îndeosebi, în fața gospodăriilor de stat se pun sarcini de mare răspun­dere. Ele au ajuns să furnizeze mari cantități de grîu la fondul central al statului. De aceea vor trebui să dea o producție mai mare de porumb, can­tități sporite de floarea-soarelui, sfeclă de zahăr și alte produse agricole. A­­cestea sunt sarcini permanente ale gos­podăriilor de stat și astfel de indicații sunt valabile și pentru gospodăriile co­lective și întovărășirile agricole. De fapt, acestea sunt sarcini ale tuturor oamenilor muncii din agricultură. Or, nu este deloc mulțumitor faptul că în unele gospodării de stat nu s-au făcut alături adinei decit pe suprafețe mici față de posibilitățile existente. In a­­ceste unități este necesar să se lucreze și noaptea la arat, organizîndu-Se mun­ca în două schimburi. In gospodăriile colective și în înto­vărășirile agricole executarea arăturilor adinei pe unan suprafețe de teren este hotărîtă în bună parte de ajutorul ce trebuie să-l dea stațiunile de mașini și tractoare. Trebuie combătută cu ho­tărâre atitudinea unor conduceri de S.M.T. care retrag din lucru un număr de tractoare pe motivul că ele și-au realizat planul și că trebuie să intre în reparații. Or, de vreme ce tractoa­rele funcționează în bune condițiuni și nu afectează gradul de uzură accen­tuată, ele pot fi folosite pînă cînd într-adevăr cer reparație. Aceasta întă bu scutește deloc conducerile S.M.T. să continue efectuarea arături­lor adînci de toamnă pe tarlalele gospodăriilor colective și întovăcuș­ri­­lor pînă la realizarea planului. Pentru a se realiza în întregime planul arăturilor actinei, sarcini de mare răspundere revin organelor raio­nale de partid și sfaturilor populare. In acest scop se cere o muncă politică și organizatorică concretă. Conducerea fiecărei unități agricole socialiste, fie­care activist ia parte, în sectorul său să cunoască în orice moment situația arăturilor actinei. Printr-o intensă muncă politică, organele și organiza­țiile de partid să lămurească pe toți colectiviștii, întovărășită și pe țăranii muncitori cu gospodării individuale de avantajele arăturilor adînci. Este o datorie a tuturor oamenilor muncii din agricultură să folosească din plin timpul prielnic executării arătu­rilor adînci pentru însămînțările de primăvară. Citiți în pag. 4-a. — Poporul cuban va birui. Cuvîn­­tarea lui Fidel Castro în fața primei promoții de ofițeri ai armatei revoluțio­nare cubane. — Partidul Congresul Național In­dian se pronunță pentru dezarmarea generală și completă. — O.N.U. trebuie să devină un in­strument al luptei pentru pace și de­zarmare. — Scrisoarea adresată de V. A. Zo­rin președintelui celei de-a XV-a sesiuni a Adunării Generale. ÎN REGIUNEA NOASTRĂ Planul însămînțărilor de toamnă a fost îndeplinit După ultimele situații primite din regiune, reiese că planul însămînțări­lor de toamnă a fost îndeplinit. Prin­tre cei care au raportat primii termi­națiá însămînțărilor de toamnă au fost oamenii muncii de pe ogoarele raioanelor Gura Jiului, Strehaia, Fi­liași, Segarcea, Gilort­ și alții. Se poate spune așadar că mecanizatorii din G.A.S. și S.M.T., colectiviștii, întovărășiții și țăranii muncitori cu gospodării individuale care au termi­nat însămînțările pînă la această da­tă, au înregistrat un nou succes. Dar producții din ce în ce mai mari vor trebui să se obțină în anul viitor și de la culturile plantelor prășitoare. De aceea este necesar ca de-acum înainte să se continue cu și mai mare intensitate efectuarea arăturilor adînci de toamnă. O dată cu arăturile a­­dînci este absolut necesar să se încor­poreze în sol și îngrășăminte natura­le. Convinși fiind că arăturile adînci de toamnă contribuie la sporirea producției de porumb, sfeclă de zahăr, floarea-soarelui și alte culturi, colec­tiviștii și întovărășiții din raionul Ca­lafat au efectuat ogoare adînci de toamnă, paralel cu însămînțările, pe o suprafață de peste 16.100 ha., reali­zed planul stabilit în procent de 90 la sută. La această lucrare, succese de seamă au înregistrat și colecti­viștii din raionul Gura Jiului, care pînă la 31 octombrie a.c. au realizat planul în procent de 88 la sută, iar oamenii muncii de pe ogoarele raio­nului Segarcea au efectuat arături a­­dinci de toamnă pe o suprafață de 19.563 ha., din cele 23.300 ha plani­ficate. Acestea sunt succese de necon­testat înregistrate de către mulți oa­meni ai muncii din agricultură. In unele raioane însă, se constată că a­­răturile adînci de toamnă se desfă­șoară într-un ritm neîngăduit de încet. In raionul Strehaia, de pildă, unde însămînțările au fost terminate de multă vreme, arăturile adînci de toamnă continuă să fie tărăgănate. Este necesar așadar, ca în aceste zile, peste tot să fie intensificate a­­răturile adînci de toamnă, deoarece de succesul acestor lucrări depinde sporirea producției la culturile prăsi­toare în anul viitor. •ce o Recepționarea însămînțărilor să se facă cu mult simț de răspundere! însămînțările de toamnă au sfirșit în gospodăriile colective suat din regiunea noastră. Pe multe tarlale în­­sămînțate încă de acum 2—3 săptămîni, griul a răsărit uniform și pare o pa­jiște înverzită. La succesul lucrărilor de arat și semănat o contribuție de preț au adus și mecanizatorii din cele 18 stațiuni de mașini și trac­toare, care au muncit zi și noapte ală­turi de harnicii colectiviști pentru rea­lizarea planului însă­mînțărilor de toamne. In acest an, mai mult ca în anii precedenți, gospodăriile colective din regiunea noastră au cultivat mari su­prafețe cu gria din soiurile cu o înaltă productivitate. Potrivit recoman­dărilor consfătuirilor pe țară și pe regiune cu privire la cultura griului,­ colectiviștii și mecanizatorii trebuiau să­ asigure aplicarea unei agrotehnici corespunzătoare. Printre cele mai prin­cipale reguli erau arătura adîncă la 28—30 cm. și chiar mai mult, însă­­mînțarea la o adîncime corespunză­toare, de 4—6 cm. în zonele umede cu soluri grele și de 6—8 cm.­­în cele­lalte zone, și asigurarea unei densi­tăți optime de plante la unitatea de suprafață, potrivit fiecărui soi în parte. Acum este timpul cînd colectiviștii și mecanizatorii pot să se convingă dacă intr-adevăr au respectat cu strictețe toate recomandările consfătuirilor cu privire la cultura griului. Conducerile stațiunilor de mașini și tractoare îm­preună cu consiliile gospodăriilor co­lective și cu comitetele de conducere din întovărășirile agricole, au prilejul să constate practic dacă grîul a încol­țit și răsărit și dacă sămiînța pusă în pămînt asigură densitatea normală de plante la hectar. Așadar, este indicat să facă un amănunțit control al se­­mănături­or, propriu-zis, recepția aces­tor lucrări. La recepția pe care o fac cele două părți, pe de o parte executorul lucrării și pe de altă parte beneficiarul, tre­buie să se aibă în mod deosebit în ve­dere felul cum s-au respectat regulile agrotehnice la arat și semănat. Să se vadă dacă s-a aplicat norma de să­­mință la hectar, stabilind­u-se densi­tatea plantelor pe metru pătrat, să se controleze ad­încimea de îngropare a semințelor și să se constate unifor­mitatea însămînțărilor. Pe baza celor constatate, conducerile S.M.T. și con­ducerile unităților agricole socialist-coo­­peratiste vor trebui să facă procese­­verbale de recepție în care să se sta­bilească de pe acum dacă semănăturile respective asigură producția planificată. Acolo unde au fost executate lucrări de proastă calitate trebuie să se tragă învățăminte ca pe viitor conducerile S.M.T. și îndeosebi inginerii, tehni­cienii agronomi și mecanizatori să facă o temeinică instruire a tractoriștilor a­­tunci cînd aceștia pornesc în cam­panie. Cu prilejul recepțîonării lucrărilor de semănat, conducerile S.M.T. și con­ducerile unităților agricole socialist­­cooperatiste pot constata și stadiul de vegetație a culturilor. Acolo unde se constată pericolul apariției dăunători­lor și îndeosebi pericolul de atac al gîndacului ghebos, să se ia cele mai eficace măsuri pentru combaterea lui. S.M.T. dispun de mașini de prăfuit pe care în asemenea cazuri trebuie să le pună de urgență la dispoziția G.A.C. și întovărășirilor agricole pen­tru combaterea dăunătorilor. Același lucru îl pot face și consiliile G.A.S., mai ales că retribuția meca­nizatorilor din aceste unități se face în raport de calitatea semănăturilor și după ce întreaga suprafață a răsărit. Fiind cît se poate de exigente la re­­cepționarea semănăturilor, conducerile S.M.T., G.A.S. și ale unităților agricole socialist-cooperatiste pot învăța din lip­suri, iar în viitor vor avea putința să depună toate eforturile pentru înlă­turarea neajunsurilor ce se ivesc în campania însămînțărilor de toamnă și să contribuie efectiv la asigurarea unei producții sporite de grîu. Ing. agr. FLOREA STAICU COMUNICAT In ziua de 31 octombrie a. c., în sala de ședințe a Marii Adunări Naționale, au început lucrările plenarei lărgite a Comitetului Central al Partidului Mun­citoresc Român. La plenară iau parte, în afara mem­brilor și membrilor supleanți ai Comite­tului Central, primii secretari și secre­tari ai comitetelor regionale și ai unor comitete orășenești și raionale de partid, președinții comitetelor executive ale sfaturilor populare regionale și ale u­nor sfaturi populare orășenești și raio­nale, miniștri, miniștri adjuncți și se­cretari generali ai ministerelor, șefi ai secțiilor C.C. al P.M.R., conducerile centrale ale sindicatelor, U.T.M.-ului și ale altor organizații de masă, președin­ții consiliilor regionale ale sindicatelor, directori și secretari de partid din ma­rile întreprinderi, academicieni, oameni de știință, directori ai institutelor de cercetări științifice și de proiectări, re­­­dactori responsabili de ziare și publica­ții, precum și alți activiști de partid,, de stat și din economie. Plenara a ascultat expunerea tovarăș­șului Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim­­secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, asupra proiectului planului de dezvoltare a economiei naționale pe anul 1961. Lucrările plenarei continuă. închiderea lucrărilor celui de-al IV lea Congres al Sindicatelor din R. P. Romînă Ședința plenară a C. C. S. Sîmbătă dimineața a avut loc prima ședință plenară a Consiliului Central al Sindicatelor ales de cel de-al IV-lea Congres al Sindicatelor. Plenara a ales Prezidiul și Secreta­riatul Comisiului Central. Prezidiul C. C. S. In prezidiu au fost aleși în unanimi­tate de voturi ca membri următorii tovarăși: Alecu Costică, Apostol Gheorghe,­ Ardeleanu Aurel, Cotor Ioan, Dobre Gheorghe, Eftimie Constantin, Premia Constantin, Grecu Alexandru, Ionescu Gheorghe, Lascu Elena, Mihai Marin, Moraru Nicolae, Moraru Ștefan, Mu­șat Vasile, Nistor Ioan, Stoia Elena, Stoianovici Anton, Tudor Constantin, Vernescu Alexandru. Membrii supleanți ai Prezidiului C. C. S. Membri supleanți au fost aleși în unanimitate tovarășii: Alexandru Ion, Dumitru Ana, Hor­vath Andrei, Pascu Ion, Preoteasa Ion, Sandu Ion, Tuiu Gheorghe. Secretariatul C. C. S. In secretariatul Consiliului Central al Sindicatelor au fost aleși în unani­mitate următorii tovarăși: Președinte al Consiliului Central al Sindicatelor, tovarășu­l Gheorghe A­­postol. Vicepreședinți ai C.C.S.,­ tovarășii Elena Lascu și Vasile Mușat.­ Secretari ai C.C.S., tovarășii: Cos­­tiefi Alecu, Aurel Ardeleanu, lon Cotoț și Mihai Marin. ★ Tot sîmbătă a avut loc prima șe­dință a Comisiei Centrale de cenzori,­ care a ales în unanimitate de voturi ca președinte pe tovarășul Anton E­ Cuvântul de închidere rostit de tovarășul Gheorghe Apostol Tovarăși. Am ajuns la sfîrșitul lucrărilor Con­gresului nostru. Dezbaterile sale, la care au participat un mare număr de de­­legați, sindica la reprezentanți ai organizațiilor din toate ramurile econo­miei și culturii din toate regiunile țării, s-au caracterizat printr-o atmosferă vie, de muncă rodnică, creatoare, prin­­tr-un puternic spirit constructiv. Lucră­rile Congresului nostru au arătat lim­pede că sindicatele din Republica Popu­lară Romînă sînt conștiente de rolul lor crescînd în viața societății noastre socialista, de sarcinile mari și impor­tante ca sa revin în mobilizarea celor ce muncesc la înfăptuirea vastului pro­gram al construcției economice și so­­cial-culturale adoptat de Congresul al III-lea al Partidului Muncitoresc Ro­mân. Tovarășii care au luat cuvîntul aici au exprimat însuflețirea și entuzias­mul cu care oamenii muncii au pri­mit acest măreț program și hotărîrea lor de a-și consacra întreaga putere de muncă, inițiativă și spirit gospodăresc pentru realizarea lui. Aceleași gînduri însuflețite de înalt patriotism sînt exprimate și în sutele de telegrame și scrisori trimise Con­gresului nostru de către colectivele de muncă din întreprinderi și instituții de pe întreg cuprinsul țării. Tuturor celor care au trimis salu­turi și urări de succes lucrărilor Con­gresului nostru le mulțumim și le urăm, la rîndu-ne, din inimă noi și noi izbînzi în munca și lupta lor de harnici constructori ai socialismului în patria noastră. Tovarăși. La Congresul nostru au participat numeroși oaspeți de peste hotare, au luat cuvîntul reprezentantul Federa­ției Sindicale Mondiale, delegați ai sin­dicatelor din U.R.S.S. și celelalte țări socialiste, precum și din alte țări ale lumii, s-au primit mesaje de salut din partea unor organizații sindicale din diferite țări.­­ Toate acestea ne-au produs o mare bucurie; ele constituie o manifestare convingătoare a relațiilor tot mai strînse ale sindicatelor noastre cu sin­dicatele din alte țări, o expresie a unității și solidarității mișcării mun­citorești intercazionale. Ingă lui i-mi, dragi tovarăși delegați și invitați, ca în numele dv. și al tuturor membrilor de sindicat să ex­prim încă odată mulțumirile noastre cele mai calde pentru cuvintele de sa­lut și aprecieri e date activității sindi­catelor noastre. De la tribuna Congresului nostru ne exprimăm hotărîrea de a lupta necon­tenit în rîndurile Federației Sindicale Mondiale — cea mai puternică orga­nizație sindicată internațională — pen­tru făurirea și întărirea unității și so­lidarității oamenilor muncii din lumea întreagă în lupta pentru o viață mai bună, pentru libertate și democrație, pentru pace și progres social. Transmitem un fierbinte și tovă­rășesc salut sindicatelor sovietice, oa­menilor muncii sovietici, făuritori glo­rioși ai comunismului, sindicatelor și oamenilor muncii din țările socialiste frățești, urîndu-le din toată inima noi succese în activitatea lor pusă în slujba întăririi necontenite a unității și coezi­unii de nezdruncinat a lagărului socia­list, a dezvoltării continue a puterii sale economice și politice, pentru noi succese în opera de construire a socia­lismului și comunismului. Urăm fierbinte sindicatelor și oame­nilor muncii din țările capitaliste suc­ces în lupta pentru condiții mai bune de muncă și de viață, pentru drepturi și libertăți democratice. Dorim șineitatelor și oamenilor mun­cii din țările care și-au cucerit de cu­­rînd independența noi izbînzi în efor­turile lor pentru întărirea și consoli­darea independenței naționale, pentru dezvoltarea continuă a economiei, pen­tru creșterea nivelului de trai mate­rial și cultural al celor ce muncesc. Suntem­ cu tot sufletul alături și ne exprimăm solidaritatea noastră cu lupta grea, plină de jertfe, a oamenilor muncii și popoarelor din colonii și le urăm grabnică victorie în lupta lor dreaptă pentru lichidarea completă și definitivă a odiosului sistem colonial. Ne exprimăm, dragi tovarăși, con­vingerea noastră fermă că clasa mun­citoare, clasa cea mai înaintată a socie­tății, întărind necontenit unitatea rîn­­durilor sale și atrăgînd în lupta pen­tru pace cele mai largi pături popu­lare, va fi o pavăză puternică în a­­părarea și conso­idarea păcii în lumea întreagă, zădărnicind uneltirile cercu­rilor imperialiste agresive în frunte cu cele din S.U.A. Tovarăși delegați. Ne întoarcem la locurile noastre de muncă. Să ducem fiecare în organiza­ția sindicală din care­­ facem parte,­ în rîndurile oamenilor muncii, cuvin­tele calde, însuflețitoare ale salutului adresat Congresului nostru de Comi­tetul Central al partidului, să punem la temelia întregii activități viitoare a sindicatelor îndemnurile și îndrumările prețioase date de partid, să facem bine cunoscute celor care ne-au trimis aici hotărîrile luate de Congresul nostru,­ menite să dezvolte elanul și avîntul patriotic al clasei muncitoare, al tu­turor oamenilor muncii din întreprin­deri și instituții, în lupta pentru în­deplinirea planului pe 6 ani — etapă hotărîtoare în opera de desăvîrșire a construcției socialiste în țara noastră. Vă mulțumim din toată inima pen­tru încrederea ce ne-ați acordat-o ale­­gîn­du-ne în Consiliul Central al Sin­dicatelor și vă asigurăm că vom pune întreaga noastră putere de muncă în slujba aplicării cu perseverență a ho­­tărîrilor Congresului nostru. Trăiască și înflorească scumpa noa­stră patrie, Republica Populară Ro­mînă! Trăiască Partidul Muncitoresc Român și Comitetul său Central în frunte cu tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej! Să se întărească necontenit unitatea și solidaritatea celor ce muncesc din toate țările în lupta pentru progres social, pentru pace trainică în lumea întreagă! Trăiască Federația Sindicală Mon­dială! Declar închise lucrările celui de-al IV-lea Congres al Sindicatelor din Re­publica Populară Romînă. Vă dorim, dragi tovarăși, sănătate și spor la muncă! Efectuind reparații de bună calit­ate la triplele valve de la vagoane, muncitorii din cadrul Atelierelor de z­onă C.F.R. Craiova contribuie efec­tiv la o cea mai bună circulație a tre­nurilor. Iată în clișeul nostru pe șeful ate­lierului triple­ valve, Constantin Du­mitru, explicind lăcătușului Constanti­n Stroe circuitul aerului prin ser­tarul ventilului de distribuție de la va­goane. Rodnic bilanț i activitatea ceferiștilor Printr-o preocupare susținută a fiecărui lucrător cir. stațiile C.F.R. și din serviciul mișcării, din cadrul direcției regionale, feroviarii au reu­șit ca d­e la începutul anului și pînă in prezent să transporte 2.570 tre­nuri marș rute — cu 637 mai multe, față de cele programate. Prin aceas­ta au contribuit la micșorarea timpu­lui de staționare pentru prelucrarea în stațiile tehnice intermediare, mărirea vitezei comerciale și reduce­ra­rea rulajului vagoanelor de marfă. In același timp, prin­ aplicarea me­todei feroviarului sovietic Blinov, au remorcat 1.535 trenuri cu supratonaj, transportînd astfel fără cheltuieli 205.967 fcre dibrite mărfuri. Activitatea depusă în vederea re­­morcarii tenurilor cu tonaj sporit, precum și dorința fiecărui mecanic și fochist de locomotivă de a obține un volum sporit de economii, au făcut ca șe la începutul anului sa se reali­zeze un volum de economii de com­bustibil, cu care se pot remorca 2.345 trenuri cu încărcătură normală pe distanța Craiova—București și retur. Aplicarea metodelor sovietice de muncă în trimestrul III a.c. a a­­tras după sine reducerea timpului de imobilizare a vagoanelor, în timpul parcursului cu 8,94 la sută, ca urmare a reducerii cursei goale a va­gonului de marfă cu 7,14 la sută și a sporirii vitezei comerciale de secție cu 1,94 la suta. Preocuparea ferovia­rilor craioveni pentru reducerea sta­ționării vagoanelor la încărcare-des­­cărcare, în vederea căreia s-a folosit rațional locomotiva la dispoziția ope­ratorului în mișcarea vagoanelor și a sporit numărul de operațiuni executate în stații, s-a concretizat duble în faptul că a fost redus timpul de imobilizare a vagoanelor la încărcare­­descărcare cu 7,71 la sută față de cel planificat. Reducerea staționării vagoanelor în tranzit fără manevră, prin marșruti­­zarea unui număr tot mai mare de trenuri a adus după sine reducerea timpului de imobilizare a vagoanelor în tranzit cu 15 la sută față de cel planificat. nea Este suficient să arătăm de aseme­ni numai datorită reducerii rulajului vagonului de marfă sub ci­fra planificată s-a reușit ca zilnic să se lucreze cu un parc cu 242 vagoane mai mic, față de parcul necesar și a dus la crește­rea unui volum de încărcări cu 14,75 la sută mai mare față de prevederile planului. Rezultatele bune obținute in activi­tatea feroviarilor craioveni, preocupa­rea lor pentru îndeplinirea sarcinilor de plan la toți indicii, au făcut ca angajamentul luat pe întregul an de 4.765.000 lei economii să fie depă­șit — realizindu-se 6.406.000 lei eco­nomii peste cele planificate. In a­­cest fel ei contribuie la îndeplinirea sarcinilor trasate de cel de-al III-lea Congres al P. M. R., la creșterea volumului de acumulări socialiste și la ridicarea nivelului de trai al po­porului muncitor. C. MARIN Ștafeta prieteniei romîno-sovietice a ajuns la Craiova Duminică după amiază, în aplauzele a peste 4.000 de spectatori prezenți în tribunele hipodromului din Parcul po­porului unde se desfășura concursul re­publican de călărie, și-au făcut apari­ția purtatorii ștafetei „Prieteniei romî­no-sovietice“, care timp de 20 de zile au străbătut, satele, comunele și orașele regiunii Craiova, ducînd mesajul de sa­lut al tineretului și oamenilor muncii, consacrat sărbătoririi prieteniei romî­no-sovietice. Ștafeta a fost adusă în orașul Cra­iova de sportivii orașului Tr. Severin, ai raioanelor Caracal și Tg. Jiu, care la rîndul lor au primit-o într-un entu­ziasm sărbătoresc de la reprezentanții celorlalte raioane din regiunea noastră. In mesajul de salut consacrat sărbă­toririi prieteniei romîno-sovietice, oa­menii muncii și tineretul din regiu­nea Craiova au raportat cu dragoste realizările la care a ajuns sportul din regiunea noastră. După aceea, mesajul de salut a fost înmînat unui grup de sportivi fruntași din orașul Craiova, care îl vor duce mai departe tineretului și oamenilor muncii din regiunea Pitești. S. ROMICA coreso.

Next