Inainte, februarie 1961 (Anul 18, nr. 4958-4981)

1961-02-01 / nr. 4958

Candidatul F.D.P. în mijlocul tovarășilor săi de muncă Real­izâri consacrate mărețului eveniment Printre miile de tineri și tinere din țara noastră care la 5 mar­tie a.c. vor vota pentru prima oară se numără și mulți muncitori de la fabrica de confecții „I. C. Fri­­mu" Craiova. Dintre aceștia fac parte și Maria Barbu, Constan­tin Bădica, Gheorghe Coca, Con­stantin Socalici, Eugen Barcan, Ni­­colae Florea, Nuți Cristescu și Ma­ria Iovănel, care de curînd au îm­plinit vîrsta de­ 18 ani. Ei sînt mîndri de faptul că, devenind ma­jori, se bucură de toate drepturile cetățenești în patria noastră. Cu toții sînt atemiști, fruntași în pro­ducție și așteaptă cu multă bucu­rie și emoție ziua de 5 cînd pentru prima oară își martie vor da votul lor acelora care vor con­duce treburile statului nostru — cei mai buni fii ai poporului mun­citor. Pentru a întimpina acest eveni­ment de seamă din viața poporului nostru cu rezultate deosebite în munca lor de z­ cu zi, acești ti­neri își îngrije­c cu grijă mași­nile­ la care lucrează, reușind să depășească zilnic normele de plan cu­­ 10 la sută, ajutînd totodată și pe tovarășii cu care lucrează s­ă-și ridice calificarea profesio­nală. B. DAVID coresp. Rodnică activitate la Casele alegătorului I­i zilele de­ 26 și 27 ianuarie, la Casele alegătorului din regiunea noas­tră au fost prezentate conferințe a­­vînd ca temă dezvoltarea industriei și agriculturii­ regiunii Oltenia în anii puterii populare, la care au parti­cipat peste 30.000 cetățeni. In raionul Balș, spre exemplu, au fost expuse 21 conferințe la care au participat peste 2.000 cetățeni, iar un număr de­­ 16 conferințe ce s-au ținut la Case­le alegătorului din raionul Vînju Mare au fost audiate de circa 3.200 cetățeni. La un număr de 61 Case ale alegătorului din aceste raioane au fost organizate audiții colective­­ la radio. Exemplu­ în acest sens îl constituie audițiile colective organizate în comunele Bălăciță, Vlădaia, Pun­­ghina, din raionul­­ Vînju Mare și altele ale căror teme bine alese au atras mulți locuitori. De asemenea, la Casele alegătoru­lui au avut loc interesante întîlniri între vîrstnici și tinerii care vor vota pentru prima oară la aceste alegeri, cu care prilej cei dinții au tinerilor despre farsa alegerilor vorbit în regimul burghezo-moșieresc, precum și despre drepturile politice de care se bucură tinerii zilelor noastre, prin­tre care și dreptul de vot. O aseme­nea întîlnire a avut loc în aceste zile la Casa alegătorului nr. 8 din­ satul Negoești, raionul Baia de Aramă, în cadrul căreia bătrînii Ion Stănescu, Petre Țăpîrdea și Iorgu Ploscaru au vorbit tinerilor Elena Raicu, Elena Păunescu, Ion Bratiloveanu, Dumitru Flămîndu și altora despre contrastul dintre alegerile măsluite de altădată la care participau puțini alegători și alegerile de azi, la care participă toți alegătorii cu drept de vot. Paralel cu aceste manifestări, la Casele alegătorului din regiunea noas­tră au fost prezentate frumoase pro­grame artistice de către numeroase echipe și brigăzi, al căror repertoriu este axat pe alegeri. Numai în raio­nul Vînju Mare, la spectacolele pre­zentate în aceste două zile de artiștii amatori din raion au participat peste 9.600 de cetățeni.. .­ Fiind mult apreciat de către colectivul de muncă din cadrul Depoului C.F.R. Craiova și de către cetățenii din cartier pen­tru activitatea pe care o depune, mecanicul de locomotivă Cons­tantin Avram a fost propus candidat al F.D.P. în circum­scripția nr. 148 regională și cir­cumscripția orășenească nr. 133. Iată-1 în clișeul alăturat îm­părtășind unui grup de meca­nici și fochiști din experiența sa de muncă. Au remorcat trenuri cu tonaj sporit Numărul trenurilor remorcate cu tonaj sporit crește de la o zi la alta la Depoul C.F.R. Craiova. Extinzînd această inițiativă, me­canicii și fochiștii depoului au re­morcat de la 1 și pînă la 27 ia­nuarie a.c. 40 trenuri cu 1860 tone în plus față de tonajul prevăzut. Dintre mecanicii care au remor­cat aceste trenuri s-au evidențiat Barbu Gheorghe I., Simion Mîșu și alții. La începutul lunii ianuarie, ce­feriștii din Depoul Craiova s-au angajat ca pînă la data de 15 fe­bruarie, consumul specific de com­bustibil să se reducă cu 6 la sută față de plan, iar timpul de imobi­lizare a locomotivelor în depou cu ocazia reparațiilor la spălare să scadă cu 4 la sută față de nor­mă. Pînă la sfîrșitul lunii ianua­rie, aceste angajamente au și fost îndeplinite. D. GOLOPENȚA­­* , 4 coresp. Două sonde au fost redate producției Comunistul Ilie Șerban este mai­stru brigadier. El conduce brigada nr. 4 de intervenții și reparații sonde care lucrează în Schelet de extracție Bîlteni. cadrul Bri­gada sa a efectuat numeroase lu­crări, redind producției multe son­de, astfel ca producția de țiței să crească necontenit. Nu de mult, sondele 522 și 608 aproape încetaseră să mai dea ți­ței­ Brigada nr. 4 de intervenții și reparații sonde s-a angajat ca în foarte scurt timp să le facă să producă din nou țiței. In numai 24 de ore, cele două sonde au fost redate producției. Comuniștii Popa Vasile și Con­stantin Ghițoran, sondori șefi, îm­preună cu echipele lor au dat dovadă de multă hotărîre în mun­ca desfășurată. V. PROCOPIE coresp. O­o- Acțiuni gospodărești Munca politică de masă și cultural­­educativă continuă să fie subordona­tă îndeplinirii sarcinilor economice, înfrumusețării și mai bunei gospodă­riri a orașelor și comunelor regiunii noastre. In cursul zilelor de 26—27 ianua­rie a.c. țăranii muncitori din comunele Poiana Mare, Apele Vii, Gostavăț, Padea, au transportat prin muncă vo­luntară cantitatea de 540­ m.c. ma­terial pietros în vederea întreținerii drumurilor. In comuna Poiana Mare, raionul Calafat, locuitorii au mai e­­fectuat muncă voluntară pentru trans­portul celor 13 m.c. lemn necesar construcției școlii, iar cei din comu­na Piscu Vechi, au terminat planta­rea în seră a unei suprafețe de 40 m.p. cu răsaduri. Nu poate fi trecut cu vederea fap­tul că în aceste zile, în comuna Ploș­­tina din raionul Baia de Aramă, a fost dat în folosință un magazin u­­niversal la construcția căruia cetățenii au efectuat 2.900 ore de muncă vo­luntară. Asemenea acțiuni de ordin gospo­dăresc sînt întreprinse în fiecare zi de către oamenii muncii din comune și orașe, care sînt hotărîți să întîm­­pine alegerile de deputați cu cît mai însemnate succese în lupta pentru în­florirea regiunii noastre. Se pregătesc pentru lucrările de primăvară din Membrii întovărășirilor agricole comuna Zegujani, raionul Baia de Aramă, s-au convins din proprie experiență că, aplicînd re­gulile agrotehnice înaintate obțin producții sporite chiar de pe tere­nurile mai puțin roditoare. Anul trecut de pildă, ca urmare a apli­cării regulilor agrotehnice, așa du­pă cum i-au învățat agronomii, întovărășiții au obținut în medie la ha. 1360 kg. grîu și 3500 kg. porumb știuleți. Dezvoltînd experiența pozitivă acumulată în anul precedent, înto­vărășiții se preocupă încă de pe acum de asigurarea succesului lu­crărilor agricole de primăvară. Pînă zilele trecute, ei transporta­seră pe terenurile întovărășirii peste 100 tone gunoi de grajd. ION VOINEA — coresp. Au reparat atelajele In dorința de a obține în acest an producții agricole cît mai spo­rite, membrii întovărășirilor agri­cole ,,Valea Hușniței“ și „Gura Motrului“ din Strehaia doresc pu­nerea în stare de funcționare a tuturor atelajelor pe care le vor folosi la însămințări. Pînă zilele trecute în tovărășiții au reparat majoritatea plugurilor, grapelor, carelor și celorlalte unelte mărunte pe care le posedă. I. FLORICA coresp. Printre muncitorii fruntași din cadrul S.­M.T. Bechet se numără și utemistu­l Cos­ti Constantinescu, care ăi zi da glise­da bună castrutei WM ki fSIW ke­­pä lucrâid la string piulițe pentru volatilit, IN INTERIORUL ZIARULUI : — Candidați ai F.D.P. O harnică muncitoare (pag. 2-a). — Medicul­ cetățean (pag. 2-a). — Fruntașul brigăzii (pag. 2-a). — Prețuire îndreptățită (pag. 2-a). — Președintele comitetului executiv al sfatului popular comunal (pag. 2-a). — Sport (pag. 2-a). — Noi magazine mixte și alte u­­nități comerciale cooperatiste date în folosință (pag. 2-a). — Din realizările regimului demo­crat-popular. Cărțile și-au găsit mulți prieteni și la sate (pag. 2-a). — Locuri care își schimbă înfăți­șarea : orașul Tr. Severin (pag. 3-a). — Note externe. „Scandal la Monte Carlo“, „Accidente în muncă“ (pag. 4-a). — Lupta din Laos se va sfirși inevi­tabil cu victoria forțelor democratice și iubitoare de pace (pag. 4-a). — Nu este departe ziua cînd stea­gul libertății va fi înălțat și „în Portu­galia (pag. 4-a). Organizarea temeinică a locului de muncă dă rezultate bune (De la subredacța noastră volun­tară), întrecerea socialistă în cadrul atelierelor mecanice din secția mașini electrice rotative a uzinelor „Electro­­putere“-Craiova capătă, pe zi ce trece un caracter tot mai mobilizator. Mun­citorii de aci au răspuns cu însuflețire chemării tinerilor din sectorul trans­formatori. Rezultatele muncii nu au întîrziat să se arate. La ultima, anali­ză făcută asupra brigăzilor de pro­ducție din atelierele mecanice a reie­șit că brigada care merită steagul de fruntașă, avînd totodată meritul de a fi cîștigat acest titlu ca urmare a unei intense activități pentru realiza­rea și depășirea angajamentelor de plan anual pe secție, este brigada nr. 1 condusă de tov. Antohi Victor și îndrumată de inginerul Vrancea Ni­­colae, întrunind un număr de 259 puncte față de brigada nr. 7 care are 199 puncte, pentru activitatea depusă în luna decembrie 1960 brigada nr. 1 a fost clasată ca cea mai bună din secție. Care sînt factorii care au contribuit, la succesul brigăzii nr. 1? In pri­mul rînd să dăm cîteva amănunte. Brigada este formată din 9 tineri. La baza activității acestui colectiv a stat planul de muncă al brigăzii. Calitatea pieselor realizate o dove­dește faptul că tovarășii din atelierele de montaj sînt mulțumiți, o dove­dește lipsa rebuturilor și remanierilor. Pe luna decembrie a anului 1960 de pildă, rebuturile și remanierile au fost lichidate. In cursul lunii ianua­rie s-a dus aceeași luptă pentru ca­litate. Realizările pe linie de producție ale acestei brigăzi sînt următoarele: față de timpul efectiv lucrat 154 la sută, față de sarcina atelierului — 122 la sută. Lucrul acesta dovedește efortul ti­­nerilor frezori, la care fiecare minut a însemnat mai multe produse, cali­tate mai bună. Brigada de frezori aplică metoda organizării locului de muncă. Această din experiența unei brigăzi fruntașe metodă este foarte bună, deoarece se știe că organizarea locului de muncă este un factor important în lupta pen­tru creșterea productivității muncii. Ce înseamnă această organizare a locului de muncă? Intr-un cuvînt, se poate spune că reprezintă o asemenea ordonare și așezare a semifabricatelor, a pieselor prelucrate, a sculelor așchietoare și ajutătoare — legate de curățenia lo­cului de muncă, încît să conducă la drumul cel mai scurt și la cele mai simple mișcări pentru transformarea semifabricatului în piesă prelucrată (prin aceasta influențînd direct asupra timpului ajutător ce intră în timpul normal). Un singur aspect al problemei va ilustra cele spuse. Să privim cum sînt așezate unele repere, ca de exem­plu suporți arc și axe — față de la electrocar, pe care le prelucrează (fre­zează) tov. Antohi Victor, șeful bri­găzii. Omul stă, cu fața spre mașină, iar piesele sînt așezate în partea dreaptă. Aceasta fiindcă mîna dreaptă execută cele mai iuți mișcări, iar fre­zorului îi este mai ușor să prindă cu dreapta piesa și să o aducă spre ma­șină, decit în cazul cînd ar sta în stînga, deoarece nu i-ar fi de loc la îndemînă. Totodată, așezarea în partea dreaptă micșorează distanța spre a­leea de trecere, unde omul, în mișca­re, va face și el un drum mai scurt. In felul acesta, la fiecare mișcare se economisesc secunde care duc la minute, ore, zile etc. și tot­odată se economisește efortul fizic. In legătură cu munca brigăzii nr. 1 a frezorilor trebuie amintite și rea­­­lizările colectivului din atelierul de presare, care deține steagul de „cel mai bun atelier“ și de maistrul Ște­fan Nebiu, care conduce cu pricepere acest atelier. Tov. Ștefan Nețoiu are meritul de a rezolva cu competență și cu mijloace proprii multe probleme tehnice. De asemenea, trebuie amintit îndrumătorul tehnic al celor două bri­găzi de la atelierul de freze — ingine­rul­ Nicolae Vrapceai, care prin spriji­nul ce le acordă ajută efectiv la ob­ținerea succeselor brigăzii fruntașe și la realizarea sarcinilor de producție. Acestea sînt cîteva probleme legate de activitatea brigăzii de producție fruntașă de la atelierele mecanice din secția de mașini electrice rotative. Ing. ION CIUCA Adunările generale ale G.A.C. din comuna Bîrza Recent, la cele trei gospodării colective din comuna Bîrza, raionul Segarcea, au avut adunările generale loc în cadrul cărora au fost analizate rezultatele ob­ținute de colectiviști în anul precedent. Cu a­­cest prilej a ieșit în e­­vidență faptul că în perioada analizată con­siliile de conducere ale celor trei gospodării co­lective s-au ocupat în mare măsură de tradu­cerea în viață a hotărî­­rilor adunărilor gene­rale. După cum au a­­rătat colectiviștii, me­canizatorii de la S.M.T. Bîrca, ce au lucrat pe terenurile G.A.C. din Bîrza au făcut lucrări de bună calitate. In mod deosebit, co­lectiviștii au subliniat necesitatea­­ extinderii suprafețelor cultivate în sistem irigat. De pe terenurile cultivate în sistem irigat, G.A.C. din Valea Stanciului a obținut anul trecut peste 4500 kg. porumb boabe la ha. G.A.C. din Bîrza a obținut în medie 4500 kg. orez la ha. Un accent deosebit s-a pus în dările de seamă prezentate, ca și în discuțiile purtate de colectiviști, pe dezvol­tarea sectorului zooteh­nic. Dezvoltarea creș­terii animalelor a fost condiționată în mare măsură de extinderea culturii porumbului pen­tru siloz. In anul 1960, gospodăriile colective au cultivat peste 220 ha. cu porumb pentru siloz. Obținerea unor pro­ducții sporite a dat pu­tință gospodăriilor co­lective să-și dezvolte proprietatea obștească și să sporească valoa­rea zilei-muncă. La G.A.C. Valea Stanciu­lui, de pildă, fondul de bază a ajuns la 3 mi­lioane lei. Colectiviștii au primit în anul tre­cut cîte 8 kg. cereale și suma de 10 lei la ziua-muncă, precum și alte însemnate tăți de produse centi­agri­cole. In scopul obținerii unor producții și mai mari în acest an, adu­nările generale ale gos­podăriilor colective au stabilit măsuri concre­te, menite să ducă la o cît mai rațională folo­sire a principalul pămîntului — mijloc de producție în agricultu­ră, la îmbunătățirea a­­plicării regulilor agro­tehnice și zootehnice, la sporirea încărcătu­rii de animale la suta de hectare și mărirea productivității lor. ST. GEORGESCU, coresp. ; i Cel de-al șaselea concurs. Schimb­­ de experiență și comuna Tism­ana din raionul­­ Baia de Aramă, s-a organizat un­­ interesant schimb de experiență la­­ care au participat numeroși acti­­­­­­viști culturali din comunele înve­­­­­cinate, președinți ai sfaturilor popu­-­­­lare și cadre didactice. Cu acest prilej s-au prezentat­­ referate care au expus mijloacelo­r cele mai eficiente folosite in răspin­­­­direa cunoștințelor de cultură gene­­­­rată in rfndul maselor de oameni­­ ai muncii și s-au purtat discuții pe­­ marginea acestora.­­ Acest schimb de experiență a scos­­ la iveală numeroasele ale unităților culturale in posibilități [ vederea ] evoluției lor in cadrul celui de-al X­V­I-lea­ cor,curs pe țară al formațiilor [■ artistice de­ amatori. .4. CRACIUNESCU - coresp. Succesul artiștilor colectiviști —" Am încercat de multe ori să pregătim o piesă de teatru dar n-am izbutit. Abia acum am reu­șit înfăptuirea acestei dorințe. Faptul că însuși președintele gos­podăriei colective a făcut parte din interpreți, a fost de un spri­jin­ real pentru realizarea primu­lui nostru spectacol. Cam in­ felul acesta se desfășura discuția pe care am avut-o cu doi dintre amatorii colțului roșu din G.A.C. „7 Noiembrie" din comuna Ianca Hanui, raionul Balș. Și, cele spuse de Marin Constantin, briga­dier agricol in gospodărie, sînt adevărate. Cu citva timp în urmă, Mihai Mihalcea, președintele acestei gos­podării colective și Marin Constan­tin, brigadierul — au hotărît să in­terpreteze, alături de alți colecti­viști, roluri în piesa „Cei care ră­­mîn­ singuri" — de Lucia Deme­­­­trius. ...Cu bătaia gongului, pregă­tirile au luat sfîrșit. La deschi­derea cortinei, V­lai­cu, adică Ma­­r­rin Constantin și Ana, în interpre­­­­tarea colectivistei Ioana Anghel, au luat primii contactul cu specta­torii. Soacă bine, afirmau cîțiva din culise. Dar tocmai în momen­­­­tul acela aprecierea a fost confir­­­­mată prin aplauze la scenă des­­­­chisă. ► După ultima replică, un val de­­ aplauze.­­ Toți colectiviștii au jucat fiecare respectind îndrumările bine - re­­­­gizorale primite de la învățătoarea­­ Demetra Nicolaescu. Ioana Anghel,­­ în rolul Anei, s-a comportat excep­­­țional. F ■ Pentru cel de-al VI-lea concurs­­ pe țară al formațiilor artistice de l amatori, colțul roșu prezintă, prin­tre alte formații, și o­ echipă de dansuri, care va prezenta dansul cu temă intitulat ,„un cîmp".­­. BUTOI, coresp. | In sprijinul cursurilor agrozootehnice de masă Cultura porumbului pentru siloz Ir» Raportul C.C. al P.M.R. prezen­tat de tovarășul Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej la cel de-al IlI-lea Congres al partidului, se subliniază că: „Po­rumbul pentru siloz recoltat în faza de coacere lapte-ceară trebuie să de­vină furajul principal pentru sporirea producției animale și mai ales de lapte și carne“. Pentru a se asigura în fiecare an o producție susținută de porumb șiloz și o cantitate cît mai mare la uni­tatea de suprafață, oamenii muncii de la sate trebuie să cunoască temeinic tehnica cultivării porumbului pentru siloz. In primul rînd ei trebuie să știem că porumbul pentru siloz este planta care se pretează cel mai bine la în­­silozat, are valoare­ nutritivă mare, dă producții mari și sigure pentru siloz (40—50 tone/ha), se poate cultiva și în regiuni mai răcoroase decît porum­bul pentru boabe, deoarece nu trebuie să ajungă la maturitate deplină. Pentru însilozat, cele mai potrivite soiuri de porumb sînt cele cu tulpina înaltă, cu multe frunze și care au proprietatea de a da cîți mai mulți copiii. In practica actuală, pentru cul­tura porumbului siloz se folosesc atît soiuri romînești, cît și străine, (hibrizi dubii), mergîndu-se pe linia de a se înlocui soiurile locale cu producții mici prin cultivarea unor soiuri de înaltă productivitate, mai rezistente la secetă. In urma observațiilor făcute la diferite stațiuni de cercetare s-a constatat că pentru siloz sînt potri­vite următoarele soiuri de dubli hi­brizi: Pioneer 300, 302, 329, 335, 339. Pentru zonele mai umede și la altitu­dini mai mari, sînt potriviți hibrizii dubli Pioneer 302 și 345, care sînt mai timpurii. Porumbul cultivat pentru însilozat are nevoie pentru germinație de cel puțin 8—9 grade C. De aceea, însă­­mînțarea se face în același timp cu porumbul pentru boab­e sau imediat după acesta. Adîncimea de semănat este de 8—10 cm. Semănatul se poate face în cuiburi sau în rînduri continui, care apoi se răresc la distanța dorită. Este reco­mandabil ca semănatul să se facă la 80—100 cm­ între rînduri, ca să se poată lucra mecanizat, iar pe rînd, la 25—30 cm. In felul acesta asigurăm un număr de circa 41.000 plante la ha. Cantitatea de săm­înță necesară pentru un hectar este de 50—60 kg. După semănat, se recomandă tăvă­­lugitul cu tăvălugi inelari sau stelați care nu netezesc pămîntul, ci îl li­­sează, punînd astfel sămînța mai bine în contact cu pămîntul și favorizînd urcarea apei pînă aproape de sămîn­­ță. Spre a împiedica evaporarea apei, imediat după tăvălug este bine să ur­meze o grapă ușoară, chiar de mă­răcini. După răsărire, cînd porumbul are 3—4 frunze, se poate grapa din nou pentru distrugerea crustei și a buruienilor. O lucrare foarte importantă care se aplică și în cazul porumbului pentru siloz, este prășitul. Este recomandabil a se aplica 2—3 prașile, la fel ca și porumbului pentru boabe. Terenul destinat culturii porumbului pentru siloz trebuie să fie în prealabil bine îngrășat. Dintre substanțele nu­tritive, porumbul consumă în primul rînd azot și fosfor. Gunoiul de gra­d poate fi administrat în cantități mari, deoarece porumbul nu cade. Cantita­tea de gunoi ce se dă la hectar este în funcție de precipitațiile care cad. In zonele umede se pot da 30—40 tone la hectar, iar în cele mai sece­toase 20—30 tone la hectar. Gunoiul de grajd trebuie transportat și îm­prăștiat înaintea arăturii de toamnă, cu care ocazie se încorporează în sol. Dintre îngrășămintele chimice se fo­losește superfosfatul în cantitate de 150—200 kg/ha dar toamna, sau pri­măvara timpuriu. Pe solurile sărace, cum sînt podzolurile și terenurile ni­sipoase, trebuie să se dea 150—200 și ch­iar 300 kg azotat de amoniu la ha. Acest lucru a fost constatat în experiențele de la stațiunea experimen­tală de la Tîmburești, unde varianta cea mai bună a fost aceea care a primit 300 kg azotat de amoniu la hectar. Se recomandă ca îngrășămintele chimice să se dea pe rîndurile de po­rumb o dată cu semănatul. Se mai poate ca jumătate din cantitatea de îngrășăminte să se dea o dată cu semănatul, iar jumătate cînd plantele au 10—15 cm. Pe terenurile nisipoase se poate folosi îngrășămîntul verde (lupin), care se cultivă în miriște i­­mediat după recoltarea păioaselor pre­mergătoare porumbului de siloz. Sînt (Continuare in pag. 2-a)

Next