Inainte, iulie 1961 (Anul 18, nr. 5087-5112)

1961-07-01 / nr. 5087

^ C3 ANUL XVII — Nr. 5087 PROLETARI DIN TOATE TÄRTLE. UNIȚI-VA1 ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL OLTENIA AL P.M.R. §1 AL SFATU POPULAR REGIONAL SÎMBĂTĂ 1 IULIE 1961 Preocupare pentru reducerea consumurilor specifice In ultimul timp, la Uzinele mecanice din Tr. Severin reducerea consumurilor specifice se bucură de o atenție deosebită în special la materialele necesare fabricării dife­ritelor repere ce reprezintă o pondere însemnată în prețul de cost. Astfel, la vag­anele LT­D. de 28 tone, prin aplicarea unei noi tehnologii, tabla a fost înlocuită cu platbandă, conducînd la o economie de opt tone metal. Tot la vagoane, cuzineții trime­­talici au fost înlocuiți cu cuzineți bimetalici. Aceasta a adus o econo­mie de 20 kg. bronz la un singur in .Reproiectarea semisuperțt­­are la vagoane, greutatea sa s-a redus prin înlocuirea de 6 mm. cu tablă de 5 mm. a fi influențată calitatea acției, se obține o economie de kg. tablă per vagon. B. ARISTICA coresp. ­® O ® Tribuna participanților la întrecere ÎMI IUbESC MESERIA Îmi iubesc meseria și de aceea am căutat să mi-o însușesc cît mai bine. M-am preocupat continuu de ridi­carea calificării profesionale, partici­­pînd regulat la cursurile inițiate în acest scop în secția noastră. De ase­menea, am studiat diferite cărți de specialitate. Acum citesc cu ușurință desenele. In general, toată strădania aceasta mi-a adus steagul de „Cel mai bun bobinator". Ca să execuți un lucru bun, după părerea mea, în primul rînd tre­buie să dorești aceasta și, mai ales, să depui suflet în ceea ce faci, tre­buie să lucrezi cu atenție, cu simț de răspundere, să fructifici fiecare minut și să-ți pară rău cînd risipești cea mai mică bucățică de metal. Cînd prin diferite metode înaintate de muncă reușești să-ți îndeplinești și să-ți depășești sarcina de plan, să dai lucru de bună calitate, clasificîn­­du-te printre fruntașii întrecerii socialiste, nu trebuie uitată o datorie de onoare. Ajută-ți tovarășii de muncă să se ridice la nivelul tău. Eu așa mă străduiesc să procedez. M-am ocupat îndeaproape de Golea Nicolae, elev al școlii noastre profe­sionale, care acum dă rezultate bune în producție. In aceeași măsură îmi ajut tovarășii din colectivul în mijlocul căruia muncesc. CIRSTEA EUGEN, bobinator — uzinele „Electroputere" Cu raspunMer­e sporită Răspunzînd cu entuziasm chemării partidului, colectivele de muncitori, in­gineri și tehnicieni din sectorul fores­tier au deschis larg frontul luptei pen­tru îndeplinirea și depășirea planului de stat, pentru o calitate cît mai su­perioară a produselor. Ținînd seama de nevoile mereu spo­rite de material lemnos ale economiei naționale, de folosirea rațională și e­­conomicoasă a lemnului, în perioada care a trecut de la începutul acestui an colectivele de muncă din unitățile subordonate întreprinderii forestiere Caracal, sub îndrumarea organizații­lor de partid, au manifestat o preo­cupare deosebită pentru stabilirea unor măsuri eficace în vederea­­ creșterii indicilor de utilizare și gospodărire mai judicioasă a masei lemnoase, pen­tru introducerea consumurilor speci­fice de materiale în toate sectoarele de activitate. Cu răspundere sporită s-au preocu­pat de îndeplinirea și depășirea planu­lui de stat pe semestrul I a.c. și de folosirea cît mai bună a materialului lemnos, lucrătorii din cadrul ocoalelor silvice Balș, Sadova, Corabia și Ca­racal. Datorită acestui fapt, pînă la 21 iunie 1961, colectivul întreprinderii forestiere Caracal a îndeplinit planul la producția globală în procent de 114,7 la sută, la producția marfă în procent de 130,3 la sută, dînd peste plan însemnate cantități de materiale lemnoase. Astfel, s-au dat 351 m.c. buș­teni diverse esențe: 338 m.c. lemn de mină, 287 m.c. stîlpi T.E., 232 m.c. lobde tanante, 4565 m.c. lemn pentru construcție rurală, produse nenomina­lizate (araci de vie, araci de legume etc.) în valoare de peste 360.000 lei. O contribuție de seamă în îndepli­nirea și depășirea planului de stat pe primul semestru al acestui an și-au a­­dus-o colectivele de muncă din cadrul ocolului silvic Balș, care au produs peste pian 230 m.c. bușteni de stejar, peste 257 m.c. lob dle tanante; ocolul silvic Sadova care a produs peste plan 105 m.c. bușteni de stejar, 300 m.c. lemn de mină etc.; ocolul silvic Co­rabia care a produs peste plan 1673 m.c. construcție rurală, produse neno­minalizate (araci de vie, de legume, ulucă țărănească etc.) în valoare de peste 322.000 lei.­­ După calculele preliminare, pe pe­rioada 1 ianuarie—21 iunie a.c. în urma eforturilor depuse de către colectivele de muncitori, ingineri și tehnicieni din cadrul întreprinderii forestiere Caracal, s-au realizat peste 650.000 lei econo­mii la prețul de cost și peste 700.000 lei beneficii peste prevederile planifi­cate pe primul semestru a.c. Rezultatele pozitive obținute pînă a­­cum dovedesc că în cadrul întreprin­derii forestiere Caracal sînt create toate condițiile ca pe trimestrul III a.c. să se obțină rezultate și mai bune în lupta pentru punerea în valoare a re­zervelor interne ale producției, pen­tru îndeplinirea și depășirea sarcinilor de plan pe anul 1961. Ing. ION NIȚU, coresp. Filatoarea Ioana Cincă de la I­­.S. „Independența" — Craiova este apre­ciată de toți muncitorii din fabrică. Ea își depășește zilnic norma cu 3—4 procente. Perseverență și dragoste de muncă Băieții mei din brigadă au devenit oameni de nădejde, puși pe fapte mari. Zic puși pe fapte mari fiindcă se observă asta în întreaga lor atitu­dine, din voința, perseverența și dra­gostea cu care muncesc zi de zi. Dorința de a deveni brigadă fruntașă ne-a frământat de mai multă vreme. Pentru aceasta insă aveam multe de făcut. Mai iutii de toate am căutat să observăm cum procedează, cum își rezolvă diferite probleme de producție unele colective fruntașe de muncă din secție, din uzină. Apoi, cînd am participat la consfătuirile organizate de comitetul orășenesc. U.T.M. cu brigăzile fruntașe pe oraș, am fost numai „ochi și urechi". A doua zi problemele interesante le-am dezbătut cu tovarășii din brigadă,­­ insisting mai ales asupra celor care se apropiau de specificul nostru de muncă. Am studiat îndeaproape centrală, îndeosebi articolele presa care popularizau experiența înaintată in producție și ne-am hotărît să aplicăm inițiativa tinerilor de la uzinele „Tudor Vladimirescu" din București. Foarte curînd locul nostru de muncă a fost de nerecunoscut prin aspectul căpătat datorită unor măsuri gospo­dărești luate. In același timp și randamentul in muncă a sporit, întrucit organizarea bună a locului de muncă a eliminat o serie de mișcări inutile. Am îmbrățișat și ini­țiativa tinerilor de la uzinele „Stea­gul roșu" din Brașov și ne-am înscris la „Școala înaltei calități". Pînă am ajuns aici am pus însă la punct multe nereguli manifestate în brigadă. In primul rînd a fost necesar să devenim un colectiv strîns unit, omogen, animat de aceeași dorință, să dăm numai produse de bună calitate. Majoritatea eram hotărîți. Cărăvan Florea și Gheorghe Dan nu se împăcau însă cu acest lucru. Am dezbătut pe larg atitu­dinea acestor tovarăși cu toți membrii brigăzii. Le-am arătat a­­cestor doi tineri in mod principial lipsurile, făcîndu-i să înțeleagă că ei trag colectivul înapoi. Am cerut și sprijinul maistrului Ion Brătescu, al tehnologului Biriș Aurel precum și al instructorului tehnic Chiciu Nicolae. S-au lăsat ei convinși, dar numai pe jumătate. Atunci, am încercat să ne apropiem mai mult de ei, să le cu­noaștem gîndurile, preocupările din afara procesului de producție. Ne-am împrietenit din ce în ce mai mult și am reușit să-i influențăm, să-i facem să se simtă bine în mijlocul nostru. Curînd, acest fapt s-a resimțit și în procesul de producție. Florea a înce­put să lucreze cu tragere de inimă iar Dan absenta din ce in ce mai rar, iar mai tîrziu deloc. Treptat, cali­tatea pieselor executate de brigada noastră a devenit mai bună, iar cu timpul rebuturile au scăzut la zero, obținând drapelul de brigadă fruntașă. VILNEI ȘTEFAN responsabilul brigăzii nr. 4 secția mecanică M.R. din cadrul uzinelor „Electroputere" Craiova Graiul unor filme Ca în întreaga țară, și în regiunea noastră s-a creat o rețea destul de mare de cinematografe sătești. Acest fenomen a determinat și înființarea nu de mult la Craiova a unui depo­zit cu filme pentru unitățile cinema­tografice sătești. De aci pleacă pen­tru perioade mai lungi sau mai scurte zeci și sute de filme în toate ra­ioanele regiunii. După un interval de timp, filmele sosesc din nou în depo­zitul de la Craiova pentru a fi verifi­cate și chiar redistribuite în alte sec­toare ale regiunii. Ce-ar fi dacă aceste filme sosite în depozit ar prinde într-o bună zi...glas și ar încinge între ele discuții aprinse ? (Se înțelege că acest lucru nu e po­sibil, să-l­­ admitem totuși ca un ele­ment al fanteziei). Ce-ar fi ? Ar fi ceva foarte interesant. Ar avea ce să-și spună unul altuia... Să luăm de pildă filmele „Floarea soarelui“ și „Insilozarea pe sol“. Am luat pe acestea două, pentru că ele... obișnuiesc să circule în regiune unul după altul, iar în depozit se așează în rastele vecine. Iată ce ar putea spune d­e dacă ar prinde viață : — Am umblat prin toată regiunea. Cînd, am vanlt pentru prima oară în acest depozit, ce-i drept, am fost bine primite. Cei de la depozit ne-au con­­­­trolat calitatea și, fiind mulțumiți, ne-au expediat în regiune. Am călăto­rit aproape zi de zi, cîind cu trenul, cînd cu autobuzele și ne-am minunat peste tot de ce am văzut. Ne-a impre­sionat dezvoltarea pe care o cunoaște (Continuare în pag. 2 a) TOATE LUCRĂRILE AGRICOLE LA TIMP SI DE BUNA CALITATE! H ! mmmmm4mm Au început treierișul Paralel cu terminarea prașilei a IlI-a la cele 560 ha. de porumb, a prașilei a IV-a la cele 185 ha. cu sfeclă de zahăr, siriusul finului etc., membrii gospodăriei colective „2 Martie" din Gostavăț execută la timp secerișul păioaselor. Nu este deci de mirare că g.a.c. „2 Martie” deține drapelul de fruntașă pe raionul Caracal la întreținerea culturilor. Toate brigăzile gospodăriei se întrec în aceste zile la seceriș. Pe­­ngă combina de la S.M.T., colectiviștii folo­sesc din plin secerătorile simple și secerile. Brigăzile a IV-a, a VI-a, a VIII-a conduse de Ion Pirvan, Victor Barbu și Victor Pilea se găsesc în fruntea întrecerii. Pînă în seara zilei de 28 iunie, membrii g.a.c. „2 Martie" reușiseră să recolteze, in afară de cele 33 ha. cu orz de toamnă, și peste 100 ha. cu griu. Avind deja ariile amenajate, colecti­viștii au început și treieratul orzului. Producția se anunță a fi foarte bogată, răsplătind astfel munca harnicilor co­lectiviști. Stringerea la timp și fără pierderi a recoltei de păioase constituie in aceste zile principala preocupare a colectiviștilor din Băbiciu, raionul Caracal. In dorința ca nici un bob sau spic să nu se piardă, ei au recoltat orzul de pe cele 52 ha. în mai puțin de două zile. In clișeu, colectiviștii treierînd ultimii snopi de orz. (Foto: A. FRIGIOIU). őgeaz dr­eo tăbmi. De la Jieni, de-a lungul văii Ol­tului și pînă la Potelu, spre lunca, tarlalele întinse ale gospodăriilor colective cunosc în aceste zile un freamăt deosebit. Zeci de tractoare, combine, secerători, batoze, sute și mii de colectiviști lucrează de cînd se revarsă zorile și pînă se lasă întunericul la strînsul recol­tei de păioase. Intr-una din dimi­nețile acestei veri, am trecut peste tarlalele cu grîu ale gospodăriei colective „23 August“ din comuna Gura Padinii. Sute de colectiviști munceau de zor la strînsul recol­tei. Iulian Ghidura, președintele colectivei, împreună cu doi meca­nizatori, stabileau care dintre tar­lale va trebui recoltată mai întîi cu cele două combine. In după-amiaza aceleiași zile, cînd am trecut din nou peste tar­lalele colectivei, n-am mai putut vedea griul auriu, doldora de spi­ce. El era depozitat în saci și transportat de zor cu camioanele și căruțele. Paiele fuseseră strîn­se din vreme, iar pe locul dimineața erau lanurile cu unde grîu frumos, harnicii tractoriști execu­tau arături adinei de vară. Alții reglau o semănătoare cu care în­cepuseră la semănatul plantelor fu­rajere in miriști. Dar nu numai la Gura Padinii se observă în aceste zile o aseme­nea animație. Cît este ziua de mare, la gospodăria colectivă „Ni­colae Balcescu“ din satul Potelu nu găsești aproape pe nimeni la sediu. Paznicul spune tuturor care îl întreabă despre președinte sau despre alți membri din consiliul de conducere : — In afară de mine, nu-i picior de om aici, la sediul colectivei. Toată lumea este în cîmp la strîn­sul recoltei. Abia seara tîrziu, la sediul colectivei, se adună în fie­care seară tehnicianul agronom Vasile Rusu, Jean Spiridon, pre­ședintele gospodăriei, ceilalți mem­bri ai consiliului și brigadierii. In scurte cuvinte fac analiza lucrului din ziua respectivă și stabilesc sarcini precise pentru a doua zi. In prima zi de recoltat, la co­lectiva din Potelu s-a strîns re­colta de pe mai bine de 10 ha., s-au executat alături de vară și însămînțat cu plante furajere cinci hectare. — Colectiviștii noștri nu cunosc oboseala în aceste zile, — spune cu mîndrie Jean Spiridon. Ei sînt hotărîți să muncească în așa fel încît în cel mult șapte zile să ter­minăm strînsul recoltei de păioa­se. In același timp, cu ajutorul mecanizatorilor de la S.M.T. Be­chet vom executa arături de vară pe 400 ha. — din care 250 ha. le­­ om însămînța in miriști cu plante furajere. Aceeași muncă entuziastă pen­tru executarea la timp a tuturor lucrărilor agricole de vară se poate întîlni în toate cele 41 gospodării colective din raionul Corabia. Oa­menii sînt hotărîți să facă tot ce le stă în putință pentru ca în ur­mătoarele cîteva zile să raporteze partidului că au terminat la timp și fără pierderi strînsul recoltei, și totodată că au îndeplinit și depă­șit planul la arăturile adînci de vară și la însămînțarea plantelor furajere în miriști. ® O MASURI CONCRETE Comitetul comunal de partid Moțăței, raionul Calafat, preocupat de asi­gurarea bunei desfășurări a lucrărilor de recoltat și treierat, a ținut zilele tre­cute o plenară lărgită la care au participat membrii birourilor organizațiilor de bază și ai consiliilor de conducere ale g.a.c. și întovărășirilor agricole, ai comitetului executiv al sfatului popular și condu­cerea cooperativei de con­sum, responsabilii organi­zațiilor de masă. După ce a ascultat o informare pre­zentată de comitetul execu­tiv al sfatului popular co­munal in legătură cu sta­diul pregătirilor pentru re­coltat și cuvintul a nume­roși participanți, comitetul de partid comunal a pre­zentat un plan concret de măsuri organizatorice politice. In el sunt prevă­și­zute sarcini concrete pentru organizațiile de partid și UTAi, pentru sfatul popular și conducerile unităților so­­cialist-cooperatiste în ve­derea mobilizării tuturor forțelor, astfel ca recolta­tul să se termine în cel mult opt zile, iar treierișul să se facă concomitent. Ce se poate spune despre amenajarea ariilor Folosind cu pricepere Forțele proprii precum și mașinile primite de la cele două S.A­.T., colectiviștii din raionul Segarcea desfășoară în aceste zile cu multă intensitate lupta pentru termi­narea campaniei de recoltare într-un timp scurt. Gospodăriile colective din Goicea Mică, Măceșu de Jos și Bîrca, de pildă, sînt pe terminate cu recolta­tul griului, iar cele din Segarcea, Dră­­nic, Cerăt, Bîrza, Gighera și Horezu- Poenari sînt mult avansate. De ase­menea, pentru asigurarea succesului deplin al campaniei de recoltare a păioaselor, consiliile de conducere ale gospodăriilor colective, precum și co­mitetele executive ale sfaturilor popu­lare din comunele raionului Segarcea au acordat o atenție deosebită și pre­gătirii treierișului. In cele ce urmează vom arăta cum s-au organizat ariile de treier în raionul Segarcea. Cu aproape o lună de zile în urmă, la indicația organelor raionale de par­tid și de stat și cu sprijinul comite­telor executive ale sfaturilor populare comunale, consiliile de conducere ale gospodăriilor colective au întocmit pla­nuri operative privind folosirea forței de muncă în­­ gospodării,, în condițiile specifice fiecăreia dintre ele. De ase­menea, încă de atunci s-au stabilit și locurile unde trebuiau organizate a­­riile de treier, iar pentru fiecare arie în parte s-a întocmit o documentație tehnică ce cuprindea atît schema am­plasării ei, cît și modul de organizare a muncii pe timpul treierișului. In­tr-un cuvînt, sau luat toate măsurile în vederea bunei organizări a ariilor de treier. Astăzi, cînd campania de seceriș și treieriș este în toi, îți poți da mai bine seama de modul în care colectiviștii din comunele raionului Se­garcea s-au preocupat de amenajarea ariilor. De pildă, în comunele Goicea Mică, Bîrca, Cerăt, Giurgița și altele, la aici au și fost aduse batozele, au fost sta­biliți delegații de batoze, s-a făcut a­­provizionarea cu carburanți, au fost amenajate pichetele de incendiu și s-au confecționat umbrare în cazurile în care în apropierea ariei de treier nu există umbră. Pînă în prezent în acest raion toate ariile de treier au fost am­plasate conform indicațiilor. Trebuie arătat că multe dintre gos­podăriile colective din acest raion au chuar lăudabila inițiativă de a organiza treierișul și noaptea. In acest scop, au electrificat ariile sau au procurat pe­­tromaxele necesare, in prezent, 25 de arii sunt amenajate pentru a se putea treiera și noaptea. De asemenea, pen­ în raionul Segarcen­ tru a impulsiona treierișul și mai ales pentru a elibera un număr cît mai mare de tractoare spre a fi folosite la executarea arăturilor adînci de vară, conducerile celor două S.M.T. au pre­gătit cupluri de batoze. In total, în actuala campanie de recoltare vor fi fo­losite 15 cupluri de batoze, ele fiind repartizate gospodăriilor colective ce au­ de treierat o mai mare cantitate de grîu, așa cum ar fi cele de la Goicea Mică, Bîrca, Lipov, Gighera, etc. Cunoscînd din timp că le-au grănic fost repartizate cupluri de batoze, consiliile de conducere ale gospodăriilor colecti­ve respective au luat măsuri care să asigure funcționarea continuă a bato­zelor prin pregătirea unui mare număr de mijloace de transport care să tran­sporte snopii la arie, form­înd totodată și echipe din rîndul colectiviștilor care să asigure buna funcționare cu întrea­ga capacitate a cuplului de batoze res­pectiv. Pe arii au fost aduse vînturători, trioare, cîntare și alte utilaje necesare bunei desfășurări a procesului de tre­ieriș. Vorbind despre organizarea ariilor în raionul Segarcea, trebuie să arătăm și hotărârea bună luată de U.R.C.C. privind organizarea la arii a chioșcu­rilor cu răcoritoare și de desfacere a produselor industria­l, și a secției să­nătate a statului popular raional pri­vind amenajarea de posturi de prim a­­jutor la fiecare arie. Ceea ce s-a arătat mai sus au fă­cut ca încă din primele zile de treie­­riș să se obțină rezultate cu mult mai mari decît cele stabilite în planul de măsuri. Astfel, la aria nr. 1. din ca­drul gospodăriei colective „Vasile Roai­­tă“ din comuna Goicea Mică s-a tre­ierat aproape dubiu decît își planifica­seră colectiviștii. Rezultate­­ frumoase s-au obținut și la ariile din comunele Bîrca, Bîrza și altele. O atenție deosebită au acordat co­mitetele executive ale sfaturilor popu­lare din comunele raionului Segar­cea și desfășurării muncii politice la ariile de treier. Astfel, la arii au fost amenajate gazete de perete, unde din două în două zile se schimbă articolele care în cea mai mare parte înfățișea­ză activitatea ce se desfășoară în arie, popularizând succesele obținute de unele echipe și brigăzi, criticînd pe cele cu rezultate mai­ slabe. In locurile vizibile au fost afișate lozinci mobili­zatoare precum și panouri comparative care să scoată în evidență avantajele respectării indicațiilor agrotehnice în ce privește­ obținerea de producții spo­rite. In general, se poate spune că în ra­ionul Segarcea ariile au fost amenajate conform instrucțiunilor. Buna organi­zare a lor a influențat și influențează mult asupra desfășurării procesului de treieriș și­­ în ultimă instanță, asu­pra reducerii timpului de desfă­șurare a campaniei de recoltare. Re­zultatele obținute în această direcție sunt rodul muncii desfășurată de către toți colectiviștii din cadrul gospodării­lor colective din raion sub permanenta îndrumare a organelor locale de par­tid și de stat,­ precum și a consiliilor de conducere ale gospodăriilor colective respective. GH. FEC1ORU ® 0 Primele calcule Pînă aseară, spunea Ion Trănculescu, președintele g.a.c. „1907“ din Măceșul de Sus, raionul Segarcea, am recoltat 365 ha. cu grîu. Astăzi mai recoltăm încă 200. Orzul de pe 50 ha. este recol­tat de mult. Ieri l-am treierat și am livrat statului cele cuvenite (muncile S.M.T.). Recoltatul păioaselor din acest an îl vom face in șapte zile. Afirrațiile făcute de președinte sunt­ confirmate de faptele colectiviștilor. Iată: colectiviștii din brigada șasea, condusă de utemistul Ion Nicu, au termi­nat de recoltat păioasele de pe tot­ terenul ce i-a fost repartizat — 146 ha. Primele calcule arată că producția medie este de peste 3000 kg. orz și mai mult de 2300 kg. griu de pe fiecare hectar cultivat. Producții record au obținut colectiviștii din Măceșul de Sus din­ loturile demonstrative. Soiurile de griu Ponca, Iba — 1821, Wichita, Bezotaia și toate cele 39 de soiuri încer­cate și experimentate in lotul demonstra­tiv au dat producții de peste 4000 kg, la ha. * Secerișul este in toi peste tot prin lunca Dunării. Colectiviștii din Măceșul de Jos, de pildă, au recoltat până aseară aproape 300 ha. cu griu. Mai au 420 ha, de recoltat și gata. Cifre tot așa de grăitoare arată că și aici producțiile de griu obținute depășesc cifra de 2200 kg, la ha. I. H. POPESCU La strînsul recoltei G.A.S. Caracal are de strîns recol­ta de păioase anul acesta de pe 550 ha cu grîu, din care 102 ha din soiul Skorospelka cultivat­­ în sistem irigat, 97 ha — același soi cultivat în sistem neirigat, 57 ha. d­ii soiul Bezovstaia cultivat în sistem irigat, 35 ha. din același soi — cul­­tivat neirigat, 50 ha. din soiul­­ San Pastore cultivat în sistem irigat și 186 ha. din soiul Wichita. Cea mai mare suprafață din cultura de grîu din soiurile de înaltă productivi­tate a fost recunoscută pentru sămînță. De cîteva zile harnicii mecanizatori de la G.A.S. Caracal au început re­coltatul. Ei au strîns orzul de pe 39 ha., obținînd o producție medie de aproape 2500 kg. la ha., au recoltat griul din soiul Wichita de pe 6 ha., obținînd în medie 2427 kg. la ha. La soiul de grîu Skorospelka, culti­vat în sistem irigat, gospodăria obțină peste 3500 kg. la ha. In momentul de față mecanizatorii de la G.A.S. Caracal dau zor cu strîn­sul recoltei și în același timp cu exe­cutarea arăturilor de vară în miriști și însămînțarea plantelor furajere. La grădinița de copii a g.a.c. din comuna Izvoarele. MICILE AMATOARE DE FLORI. O SEARĂ PLĂCUTĂ Zilele trecute în sala Casei prie­teniei romîno-sovietice din Craio­va, a avut loc o interesantă expu­nere : „Maxim Go­­ki, părintele realismului socialist“ prezentată de­ acad. Eusebiu Camilar. Cu stilul său captivant, Eusebiu Camilar ne-a făcut să purcedem la drum și să parcurgem anii de copilărie, adolescență, deplină ma­turitate, întregul complex de eta­pe prin care a trecut marele gîn­­ditor și scriitor Maxim Gorki. De­­pășind amintiri personale, tovară­șul Eusebiu Camilar spunea, adu­­n­cîndu-și aminte de prima lectură romanului „Mama“, opera de căpetenie a lui Maxim Gorki: „Era o primăvară timpurie și frumoasă. Eram copil pe atunci cînd, deodată, s-a deschis ușa și în cadrul ei a apărut unchiul meu, fratele tatei. După cîteva cuvinte schimbate între noi, a scos o carte din care citea despre inima unei femei. Copil eram. Priveam în jur și lucrurile căpătau o altă strălu­cire. Unchiul ne citea despre viața mamei Nilovna. De atunci mă ui­tam în ochii mamei și-i vedeam pe ai Nilovnei. Tata a cerut cartea pentru noi și ne-a lăsat în grijă inima mamei“. Eusebiu Camilar își amintea de cînd citea la umbra unui copac și deschidea paginile fermecate ale cărții care-i răscolea inima. Stînd așa, pare, pe fruntea lui de copil­ simțea mîngîierea mamei Nilovna. Cuvîntul vorbitorului ne-a capti­vat prin adîncul său conținut, prin stilul său original, plin de prospe­țime și înțeles. Am încercat să re­produc cîteva cuvinte ale maestru­lui Camilar, expuse cu prilejul co­memorării lui Maxim Gorki, pă­rintele realismului socialist. Toți care l-am audiat am fost impresionați de sugestiva expu­nere îmbrcată într-o formă aleasă despre viața și activitatea marelui scriitor Maxim Gorki. Nu vom uita seara plăcută pe­trecută în tovărășia academicianu­lui Eusebiu Camilar. Mulțumim pentru caldul său mesaj. M. 10NESCU

Next