Inainte, octombrie 1961 (Anul 18, nr. 5165-5190)

1961-10-01 / nr. 5165

Efectuînd reparații la timp și de bună calitate, colectivul de munci­tori de la atelierele de reparații urgente și revizie a utilajelor petro­liere din cadrul întreprinderii de fo­raj Craiova își aduce o însemnată contribuție la îndeplinirea cu succes a sarcinilor de plan. In clișeu , echipele de mecanici conduse de Constantin Stanciu și Vasile Abraham, fruntași în muncă, executînd ultimele revizii la un lot de motoare „23 August“ înainte de trimiterea în exploatare la sonde. Inovații și economii In lupta pentru îndeplinirea sarcini­lor de plan și a angajamentelor luate, muncitorii, tehnicienii și inginerii de la uzinele „Electroputere” Craiova dau dovadă de mult spirit creator și inițiativă. Comuniștii Gavrilă­mescu, maistru la secția aparataj Avra­­și Ion Mitrăchescu, de exemplu, au fă­cut recent o inovație care aduce în­semnate economii de materiale și contribuie la îmbunătățirea ca­lității produselor. Inovația constă într-un dispozitiv pentru executat co­nexiuni la produsele D.S. 1. 2 și D.P. 1. Prin aplicarea acestei inova­ții consumul de sîrmă de cupru i­­zolată cu tub P.V.C. la conexiuni se reduce cu 5 m. la produsul D.S. 1. 2 și cu 9 m. la produsul D.P. 1. Fă­­cînd un calcul al economiilor obți­nute, reiese că pe această cale se economisesc anual 7150 m. sîrmă care înseamnă o economie bănească de 9795,50 lei. Inovația contribuie și la îmbunătă­țirea calității produselor. Dacă înain­te operația se executa manual, în prezent ea se execută mecanic, asi­­gurînd o calitate mai bună și o pro­ductivitate sporită. Comunistul Gavrilă Avramescu și Nicolae Voica lucrează în prezent la un alt dispozitiv pentru presarea re­­soartelor la produsele D.R.I., prin care presarea se va face mecanic fiind astfel înlăturată munca manuală. PETRE IORDACHE, coresp. <5­O Exemplu demn de urmat îndrum­ați­ î­n­deapr­o­ape de către organizația de partid și sprijiniți de co­mitetul sindicatului, mun­citorii, tehnicienii și in­ginerii Centrului meca­nic Craiova desfășoară cu avînt sporit întrecerea so­cialistă pentru traducerea în viață a grandioaselor sarcini reieșite din Direc­tivele celui de al III-lea Congres al partidului. Cu­­noscînd dinainte sarcinile de plan ce le au de înde­plinit în fiecare lună, ei luptă necontenit pentru descoperirea de noi re­zerve interne nevalori­ficate, pentru îmbunătă­țirea continuă a calității reparațiilor la tractoare și reducerea prețului de cost. Printre muncitorii care-și aduc un aport deosebit la îndeplinirea acestor obiective se situ­ează și fruntașul întrecerii socialiste Gheorghe Trăz­­nea din secția reparații. Tovarășul Trăznea sau „Nea Gică“, cum îi spun deseori băieții din a­­ceastă secție, este mult apreciat de către întregul colectiv pentru spiritul său organizatoric de care dă dovadă și, mai ales, pentru numeroasele pro­puneri de inovații pe ca­re le concepe în scopul automatizării procesului de producție. In ultima vreme el reușit să realizeze un dis­c­pozitiv pentru reglarea mașinii de prelucrare a cuzineților și bucșelor de bielă. Prin confecționarea acestui dispozitiv s-a în­lăturat vechea metodă care era incorectă — de a tăia din pistoane spre a se putea ajunge la to­leranțele admise. In multe cazuri pistoanele se dezechilibrau înainte de termenul de garanție. Cu ajutorul noului dispo­zitiv calitatea s-a îmbu­nătățit în sensul că pistoa­­­­nele nu se mai dezechili­brează, iar timpul de a­­samblare al acestora s-a redus simțitor. O altă ino­vație pe care a realizat-o recent este și­ dispozitivul de recondiționat conducte de înaltă presiune, ce du­ce la realizarea unei eco­nomii­ anuale antecalcu­­late în valoare de 18.019 lei. Pentru buna sa pregă­tire și pentru activitatea conștiincioasă ce o des­fășoară pe linia îmbună­tățirii calității produse­lor, conducerea întreprin­derii a numit recent pe tov. Gheorghe Trăznea in funcția de controlor teh­nic de calitate în atelie­rul de reparații. Exemplul­ personal al tov. Gheorghe Trăznea este demn de urmat de că­tre toți muncitorii de la Centrul mecanic Craiova. MIHAIL MIN­AI, coresp. cin­ i­ ii zile mai dev­reme. Dacă atunci o privire generală a­­supra minei la zi de la Rovinari, fără să vrei, privirea ți se oprește asupra șirului de benzi transportoare care lea­gă ultimul punct din carieră cu silo­zul de încărcare a lignitului în va­goane C.F.R., de unde ia apoi dru­mul spre centrele industriale ale pa­triei. Dar nu despre aceasta vreau să vorbesc, ci despre munca plină de en­tuziasm a unei brigăzi de a cărei mun­că și hărnicie depinde în mare măsură buna funcționare a întregului șir de benzi, și totodată îndeplinirea și depă­șirea planului de producție. Trebuie arătat că nu toate benzile din acest întreg sistem de transport au o poziție fixă. Unele din ele își schimbă locul de lucru pe măsură ce frontul de excavație înaintează. Aceste benzi trebuie mișcate, și acest lucru nu este ch­iar așa de ușor. Zilele trecute, s-a ivit t­­ i caz cu to­tul aparte. Trebuiau reparate două benzi în aceeași zi: banda 5 și 6. Deci, planul era periclitat. Cei din brigada care răspund de această muncă sunt oameni de nădejde, comuniști ca Du­mitru Fălcuț, Vasile Pastea și Gheor­ghe Negrea precum și tovarășii lor Ișt­­van Constantin, Nicolae Mihăiescu și alții, care nu precupețesc nici unn efort atunci cînd e vorba ca planul de pro­ducție să fie îndeplinit. Hotărîrea lor a fost ca să reducă timpii morți cauzați de riparea celor două benzi. Pentru aceasta au discutat și au stabilit cum trebuie rezolvată problema, pregătind materialul necesar și utilajul corespunzător. întreaga bri­gadă lucra cu un efort sporit și, nu­mai după cîteva ore de lucru în schimbul doi, totul era pus la punct. Benzile vărsau din nou bulgări de lig­nit cu trei zile mai devreme. E. BOCANCIOS, maistru Rezultate bune In trecerea socialistă ce se desfășoară in sectorul minier Baia de Fier a cu­prins majoritatea muncitorilor, tehni­cienilor și inginerilor. Ca urmare, har­nicul colectiv a reușit să depășească sarcinile de plan în fiecare lună. In cursul celei de a treia decade a lunii septembrie, minerii au raportat înde­plinirea înainte de termen a planului lunar. La grafitul brut de exemplu, planul a fost realizat în proporție de 125,3 la sută, iar la grafitul selecționat în proporție de 122,8 la sută. Cea mai mare depășire de plan s-a înregistrat la grafitul concentrat unde procentul de realizare a planului arăta 353,5 la sută. Important este faptul că, odată cu îndeplinirea planului de producție, s-au obținut peste plan însemnate can­tități de grafit. N. GITAN, coresp. O victorie internațională de prestigiu a voleibaliștilor craioveni Campioana Italiei, formația mas­culină de volei Clam­pilla­d Oro Modena, a susținut vineri seara în sala sporturilor U.C.F.S. din Cra­­iova ultimul său joc din cadrul turneului întreprins în țara noas­tră, avînd ca partener echipa lo­cală C.S. Craiova. Cu acest prilej, un public nume­ros a urmărit un joc plăcut ca aspect, presărat cu numeroase faze spectaculoase. Cu un lot mai omogen și mai bine pregătit sub aspect tehnic și tactic, craiovenii au cîștigat de­tașat cu 3—0 (la 8, 14, 8). De remarcat că în setul 11, oas­peții au condus cu 14—8, însă forța de atac a localnicilor a schimbat foarte repede situația. In decursul partidei condusă co­rect de arbitrul craiovean I. Amă­­rășteanu, ajutat de italianul Tan­­gerini Corado, cei mai buni ju­cători ai lotului craiovean au fost: Mitran, Săndulescu, Cojocaru, Crivăț. De la oaspeți au ieșit în evidență : Bartola Mașini și Ba­rone Antonio. La C.S. Craiova au mai jucat : Dodu, Natea, Zamfires­­cu, Marinescu, Cîrciumărescu, Bo­toșanii, M SĂNDULESCU, coresp. De la Universitatea serală de marxism leninism Se aduce la cunoștința denților Universității serale sau­de marxism-leninism, că deschide­rea cursurilor va avea loc luni 2 octombrie a.c., orele 17, la sediul Cabinetului regional de partid str. N. Ostrovski nr. 10 Craiova. aMIMMIMMJIWWJMIUMN e­i»iieu­*u«iieu*ii› c­o­o ÎN INTERIORUL ZIARULUI: — La Uzinele mecanice Tr. Severin. De la prima piesă — un control rigu­ros. (pag. 2-a). — Săpînd cu turbina, sporim vite­zele de lucru. (pag. 2-a). — Seara la clubul „1 Mai“ din Cra­iova. (pag.2-a). — Preocuparea noastră pentru îm­bunătățirea calității mobilei. (pag. 3-a). — Actualități din țările socialiste.. (pag. 3-a). •— In fața hărții: Ruanda—Urundi. (pag. 3-a). — Trebuie să se încheie Tratatul de pace cu Germania. (pag. 4-a). — Declarația lui Maurice Thorez. (pag. 4-a). — Statele Unite pierd Întrecerea cu Uniunea Sovietică. Recunoașteri sem­nificative ale presei am­ericane. (pag. 4-a). — Proclamarea R. P. Chineze — cea mai mare sărbătoare a poporului chinez, (pag. 4-a). — Revista „Economist” s-a pronun­țat pentru recunoașterea R.D. Ger­mane. (pag. 4-a). Consfătuire cu cititorii revistei „Analele Institutului de Istorie a Partidului de pe lângă C. C. al P.A4.R.** La Craiova a avut loc recent o con­sfătuire organizată de Institutul de Is­torie a Partidului Muncitoresc Român, cu sprijinul biroului Comitetului regio­nal de partid Oltenia, cu o parte din cititorii revistei „Analele Institutului de Istorie a Partidului de pe lingă C.C. al P.M.R.“. Au luat parte tov. Petre Golea, secretar al Comitetului regional de partid, Nicolae Petrovici, redactor șef, Florea Dragne, șef de sector și Vasile Petrișor, redactor­­ la revista „Analele Institutului de Is­torie a Partidului de pe lângă C.C. al P.M.R." precum și un mare număr de cititori ai revistei — activiști de partid ce muncesc în domeniul ideologic, se­cretari ai organizațiilor de partid din întreprinderi și instituții, propagan­diști, profesori și alți intelectuali. In cuvîntul lor, participanții la dis­cuții au subliniat înaltul nivel ideolo­gic și științific al revistei, au relevat contribuția de seamă pe care o aduce în educarea membrilor și candidaților de partid, în cunoașterea de către oa­menii muncii a istoriei partidului și mișcării muncitorești din țara noastră, au făcut observații, și propuneri pri­vind lărgirea și îmbogățirea tematicii, nivelul și operativitatea publicării u­­nor materiale, îmbunătățirea formei grafice de apariție a revistei, mărirea numărului de abonamente, necesitatea prezenței ei în fiecare bibliotecă etc. — noa : Tovarășului MAO TZE-DUN Președintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Tovarășului L1U LAO-ȚI Președintele Republicii Populare Chineze Tovarășului C1U DE Președintele Comitetului permanent al Adunării Reprezentanților Populari din întreaga Chină Tovarășului CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze P­EKM­ Cu prilejul celei de-a 12-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze, în numele Comitetului Central al Partidului Munci­­toresc Romín, al Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, al Consiliului de Miniștri și al întregului popor român vă transmitem dumneavoastră și prin dumneavoastră poporului chinez un salut fră­țesc și călduroase felicitări. Marele și harnicul popor chinez a înfăptuit, sub conducerea Partidului Comunist Chinez, profunde transformări revoluționare și a obținut succese de seamă în opera de construire a socialismului. Pe plan internațional Republica Populară Chineză reprezintă un factor important al luptei împotriva politicii imperialiste agresive, pentru pace și colaborare între popoare. Poporul român se bucură din toată inima de realizările Republicii Populare Chineze și este convins că poporul chinez va dobîndi noi și mari victorii în dezvoltarea continuă, economică și culturală a patriei sale. Prietenia și colaborarea frățească romîno-chineză, izvorîte din comunitatea țelurilor de construire a socialismului, din apartenența la marea familie unită a țărilor lagărului socialist, se dezvoltă ne­contenit pe baza principiilor manism-Sert­nismului și ale internaționa­lismului proletar, spre binele popoarelor noastre și al cauzei păcii în lume. De ziua marii sale sărbători naționale, urăm poporu­lui frate chi­nez succese tot mai strălucite în făurirea vieții sale noi, socialiste. TRAIASCA IN VECI PRIETENIA FRATEASCA DINTRE POPOARELE ROMAN ȘI CHINEZ. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, Președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romíne ION GHEORGHE MAURER Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romíne PE OGOARELE G.A.S. BREASTA Deși se știa de cu seară ce lucrări se vor efectua a doua zi, membrii con­siliului gospodăriei de stat Breasta s-au întîlnit din nou dimineața pentru a rezolva celelalte probleme care se mai iviseră pe parcurs. De pildă, seara nu aflaseră că avionul pentru împrăștiat îngrășăminte terminase lucrul pe supra­fața ce-i fusese repartizată la Valea Raznicului și trebuia neapărat să i se repartizeze o altă tarla pentru ziua următoare. Avionul acesta le dă de cîteva zile mult de lucru tovarășilor de la gos­podărie. N-a trecut decît o săptămînă de cînd a venit să împrăștie îngrășă­minte pe suprafața care a fost arată de tractoriști și i-a și ajuns din urmă. Intr-o zi sau două vor fi terminate de arat toate cele 407 ha care au fost cultivate cu porumb și se pregătesc de zor pentru în­sămînțările de toamnă. — Da, are dreptate pilotul avionului — le spunea directorul gospodăriei ce­lor prezenți. Pămîntul neîngrășat odată cu arătura nu mai dă roade așa de bo­gate... După ce au recapitulat treburile ce se cereau făcute fără întîrziere, fiecare membru al consiliului gospodăriei a pornit spre brigada de care răspunde. Dacă în aceste zile vei merge la toate brigăzile gospodăriei, vei putea afla cu satisfacție că pregătirea și exe­cutarea la timp și la un înalt nivel agrotehnic a însămînțărilor de toamnă constituie preocuparea de căpetenie a tuturor lucrătorilor gospodăriei. Con­siliul gospodăriei s-a îngrijit din timp de amplasarea culturii griului pe te­renurile cu cele mai bune premergă­toare. Fiecare tarla destinată culturii griului a fost dată în răspunderea brigadierului și a unui membru din consiliu pentru a se putea efectua un control eficient asupra lucrărilor pregătitoare în vederea însămînțărilor. Din cele 850 ha planificate a se semăna cu grîu în toamna aceasta, 170 ha au fost repartizate* brigăzii d­­e la Seaești, 250 ha brigăzii de la Valea Raznicului, 100 h­a în sistem irigat și 25 ha în sistem neirigat brigăzii de la Mihăița, pentru formarea unui cîmp experimental. Și tot așa, restul de su­prafață a fost repartizat celorlalte bri­găzi ale gospodăriei. Imediat după repartizarea terenului cu cele 35 de tractoare s-a pornit la executarea discuitului suprafețelor eli­berate de culturi de toamnă în vederea mărunțirii resturilor vegetale. A urmat apoi efectuarea de arături la adîncimea de 23—25 cm. Pentru ca toate trac­toarele să funcționeze neîntrerupt s-a format și schimbul de noapte. Acum, în atelierul mecanic al gospodăriei vei găsi doar cîțiva oameni. Majoritatea mecanicilor au cerut să lucreze în schimbul de noapte pe tractoare, con­știenți fiind că timpul optim de în­­sămînțat este scurt. Deși terenul este tare și la arat ies bolovani, tractoriștii Constantin Ciu­cea și Marin Toma se străduiesc să facă lucrări de bună calitate. De dimi­neață pînă seara, de seara pînă a doua zi dimineața, harnicii mecanizatori de la G.A.S. Breasta lucrează de zor la arat, dornici ca în anul viitor să ob­țină roade cît mai bogate. După ce toată suprafața arată a fost îngrășată cu ajutorul avionului, se efectuează din nou o discuție în sco­pul formării unui pat germinativ ci­ mai bun. După ce s-a terminat și această lucrare, se schimbă discurile de la spatele tractoarelor și semănă­­torile, gata pregătite la capătul tar­lalelor, trec la însămînțatul secarei pen­tru masă­ verd­e sau al orzului și bor­ceagului de toamnă. Toată sămîn­a necesară celor 850 ha ce se vor însămînța cu grîu a fost condiționată și i s-a încercat puterea de germinație. Findcă în acest an gos­podăria va însămînța mai multe soiuri de grîu de mare productivitate, mun­citorii, tehnicienii și inginerii țin sea­ma de epoca optimă a fiecărui soi în parte, precum și de densitatea de plante corespunzătoare soiului respec­tiv la hectar. Toate aceste lucrări care se efectu­ează la timp și bine pentru ca pro­ducția anului viitor să sporească mai mult dovedesc că muncitorii, inginerii și tehnicienii gospodăriei de stat Breas­ta sunt hotăriți să facă tot ce le stă în putință pentru a obține în anul vii­tor producții de cereale la nivelul sar­cinilor ce se revin din Documentele Plenarei C.C. al P.M.R. din iunie-iulie a.c. Au mai rămas puține suprafețe nearate la G.A.S. Breasta. De aceea, tractoriștii Constantin Ciucea și Tom­a Marin ară de zor. Cu ajutorul avionului, îngra­șamintele chimice se împrăștie uni­form și cu mai multa repeziciune. Directivele Con­gresului al III-lea al partidului pun în fața constructorilor din țara noastră ș­i sarcini mărețe, lega­te de activitatea de construcții, de cea mai bu­nă calitate a acestor lucrări, de scurtarea timpului de execuție și reducerea prețului de cost. In perioa­da 1960—1965, constructorii trebuie să dea în folosință mii de obiective in­dustriale și social-culturale. Totodată, se prevede reducerea prețului de cost al construcțiilor și a duratei de execu­ție a unui bloc de locuit cu volum me­diu la 4—5 luni. Aceleași sarcini pre­văd ca o fabrică să intre în producție în termen de 24 luni de la semnarea contractului. Alături de industrializarea lucrărilor de construcții, calea care asigură în­deplinirea la timp și în bune condiții a acestor sarcini este mecanizarea tu­turor operațiunilor care participă la același proces tehnologic, cum ar fi de pildă prepararea și punerea în operă a betonului, începînd de la extragerea a­­gregatelor pînă la vibrarea mecanizată a betonului în cofraje. In lumină sarcinilor trasate de partid, încă din perioada întocmirii proiectului de organizare, Întreprinde­rea noastră a prevăzut o serie de uti­laje menite să înlăture munca manua­lă și să ridice productivitatea muncii la înălțimea cerințelor pe care le im­pune promovarea științei și tehnicii noi. Astfel pentru ridicarea pe verti­­cală a materialelor, au fost prevăzute macarale turn, boburi cu b­olți meca­nice, macarale de fereastră, macarale pionier, macarale pe șenile. In scopul îmbunătățirii transportului pe orizontal s-a stabilit program pentru acționa­rea benzilor transportoare, lopeților mecanice, tractoarelor și mașinilor etc. La prepararea betoanelor și mortarelor s-au luat măsuri eficiente in ce pri­vește funcționarea bateriilor de ma­­laxoare și betoniere. Aceste măsuri au făcut ca în întreprinderea noastră gra­dul de mecanizare a principalelor lu­crări să ajungă — la prepararea de­ —­­. ». .» «« tonului la 100 la sută, la săpături și umpluturi în lucră­rile de construcții industriale la 60—70 la sută, la ma­nipulări de diferite materiale cu ridi­carea pe verticală la 90 la sută etc. Experiența noastră în realizarea lu­crărilor industriale și sociale ne-a pus la îndemînă largi posibilități pentru a­­tragerea continuă a muncitorilor la or­ganizarea și conducerea producției, la descoperirea însemnatelor rezerve in­terne existente în fiecare punct de lucru al șantierelor noastre. Așa stînd lucrurile, pe baza indicațiilor date de către organizațiile de partid, comite­tele de sindicat și conducerile tehnice au acordat o atenție sporită propu­nerilor făcute de muncitori în cons­fătuirile de producție. Cu prilejul unei consfătuiri care a avut loc la începutul acestui an, mun­citorii au făcut propuneri prețioase în vederea unei mai bune utilizări a in­stalațiilor de mecanizare. Așa de e­­xemplu, s­a promis ca în șantierul de locuințe de la Craiova să se înființeze o stație centrală­ de betoane și morta­­­re, staFe care să deservească toate punctele de lucru. Propunerea a fost însușită de către conducerea întreprin­derii. Rezultatele ei au fost dintre cele mai bune. Din cele șase betoniere care lucrau pe­­ șantier la prep >r­ireu i­ eter­nelor, au rămas numai două betonie­re montate într-o centrală. Explicația acestui randament constă în faptul că, în primul caz, de­­••*- —• ♦*• -* - tonierele nu erau specificului lucrări­lor din construcțiile de locuințe. Pe lingă faptul că se realizează un randament ridicat in folosirea acestor dona betoniere, datorită posibilităților de supraveghere a activității intr-un . Dacă în condițiile activității de pro­cese mecanizate volumul de 360 tone segregate se realizează cu un munci­, ,tol mecanic și ult ajutor care deser­spațiu restrîns, s-au înregistrat bune re­zultate calitative. Au sporit rezisten­ța betoanelor, pro­ductivitatea muncii echipelor de betoniști și s-au realizat importante economii la agregatele fo­losite și ciment. Economiile nu s-au realizat însă în detrimentul rezisten­ței Ele au rezultat din reducerea pier­derilor admisibile la manipularea a­­gregatului și cimentului. înzestrarea ritmică cu mijloace me­canizate a punctelor noastre de lucru a dat posibilitate constructorilor să realizeze cu efective minime producti­vități destul de ridicate. Pentru a ilustra aportul mecanizării în preocuparea pentru realizarea­ de e­­c­onomii, iată un exemplu întîlnit foarte frecvent în construcții și în special la lucrările mari: extragerea și încărca­rea balastului,­vesc draglina, la activitatea manuală sînt necesari 40 de muncitori. Numai din acest prim aspect rezultă o econo­mie la manoperă de 294 lei/zi și unu .Continuare în pag. 3-a) JEccicutizare,urm, eficienței Actualitatea economică “V" Mijloace MECANIZAT MANUAL : Forte Dragtină E-65I cu o producție Muncitor cu o producție­­ de 36 tone/oră de 0,9 tone—őra b. Cheltuieli Chirie to­are X 51 lei = Săpat balast și încărcat 510 lei/zi auto = 2,62 lei/tonă Combustibil — motorină 14 X 10 X 0,4 = 56 lei — ulei 10 X 7,4 X1 =74 lei — benzină 10 X 0,3 X 1,5 = 4,5 lei — valvolină, vaselină=5 lei Total 649,5 lei 360 tone X 2,62 = 943,2 lei la în aceste zile g.a.c. din Izbi­ce­ni Membrii gospodăriei colective „Ște­fan Gheorghiu“ din comuna Izbiceni, raionul Corabia, au de executat un vo­lum mare și felurit de lucrări agricole: recoltatul orezului și al celorlalte cul­turi tîrzii de toamnă, pregătirea tere­nului destinat însămînțărilor de toam­nă, executarea însămînțărilor, termi­narea grabnică a construcțiilor zooteh­nice. Antrenați în întrecerea socialistă, pînă zilele trecute ei au reușit să re­colteze orezul de pe 50 ha. Datorită calității bune a orezului recoltat, 20 de vagoane din această cultură, au fost oprite pentru sămință. Totodată, colec­tiviștii dau zor cu recoltatul porumbu­lui. Concomitent cu recoltatul, tăiatul și transportatul cocenilor, harnicii meca­nizatori de la SMT Corabia din bri­­­gada condusă de Jean Gabriș, execută alături­­ de însămînțări. Pentru obținerea­­ unor producții mari, pe o suprafață de 100 ha, au fost transportate și incorporate în sol, in­dată cu arătura, mari cantități de gu­noi de grajd. De curînd, s-a terminat și însămîn­­țatul secarei furajere pe o suprafață de 100 ha. In momentul de față, colectiviștii din Izbiceni dau zor cu însămințatul griului, lucrare pe care sunt hotăriți s-o termine în următoarele 7—8 zile. LINCA CHELU, coresp.

Next