Inainte, ianuarie 1962 (Anul 19, nr. 5244-5268)

1962-01-03 / nr. 5244

Cuvîntarea rostită Sa tovarășului Georghiu-pej posturile de­­ televiziune cu prilejul Anului nou Uragi tovarăși *1 prieteni, Cetățeni ai Republicii Populare Romîne. Ne mai despart cîteva clipe de Anul Nou. ^ Reuniți în această noapte în mijlocul celor dragi, al familiilor, prietenilor și tovarășilor de muncă, în fața aparatelor de radio sau de televiziune, aștep­tăm sosirea Anului Nou într-o atmosferă sărbăto­rească, plină de veselie și voie bună. Bucuria noastră este pe deplin îndreptățită. Anul pe care-l încheiem a fost un an de mari înfăptuiri, roadele muncii poporului nostru­­ deosebit de bogate. Cunoașteți tabloul impresionantelor realizări în toate domeniile de activitate social-economică, în­fățișat la recenta sesiune a Marii Adunări Națio­nale. Planul producției industriale pe anul 1961 a fost îndeplinit cu 12 zile înainte de termen. Muncitorii, inginerii și tehnicienii pot privi cu satisfacție rezultatele muncii lor pline de abnega­ție. In toate ramurile economiei au fost puse în funcțiune noi capacități de producție. Economia națională a primit mai mult metal, mai multe ma­șini, mai mult petrol, cărbune, minereu, energie electrică, produse ale industriei chimice, bunuri de larg consum. In toate regiunile și orașele țării iscusiții noștri constructori au ridicat noi clădiri industriale, car­­­tiere de locuințe, așezăminte de învățămînt, sănă­tate, cultură. Milioane de țărani, uniți în gospodării colective, au cules rod bogat, se schimbă întreaga înfățișare a satului și felul de trai al țărănimii. Țăranii mun­citori, lucrătorii din gospodăriile de stat și S.M.T.­­uri muncesc cu spor pentru a da patriei un belșug­­ de produse necesare bunului trai al populației. Cașirele noastre didactice din invațamintul de­­ toate gradele, lucrătorii din institutele de cercetări ,științifice, din domeniul culturii și creației artis­tice au muncit cu devotament pentru educarea ti­­­­neretului — schimbul nostru de mîine, pentru pre­­­­gătirea de specialiști, pentru dezvoltarea științei și culturii noastre socialiste. Tuturor celor care prin munca lor însuflețită contribuie la înflorirea patriei, la avîntul economiei și culturii, la făurirea bunăstării poporului le adre­săm calde felicitări, urări de noi realizări și spor la muncă. ] Avem neclintita convingere că eroica noastră clasă muncitoare care își îndeplinește cu cinste misiunea de clasă conducătoare a societății, țără­nimea noastră care a pășit cu hotărîre pe calea agriculturii socialiste, oamenii de cultură care și-au pus cunoștințele și forțele creatoare în slujba po­porului, vor adăuga în anul ce vine noi și noi vic­torii celor obținute pînă acum, încrezător în capacitățile sale creatoare, în viito­rul său însorit, mîndru de succesele obținute, po­porul nostru, sub conducerea partidului, va păși cu elan la înfăptuirea obiectivelor planului de stat în anul 1962, muncind în toate ramurile de activitate cu entuziasmul propriu unui popor liber, stăpîn pe soarta sa și pe roadele muncii sale. Dragi tovarăși. Anul 1961 a fost marcat de un eveniment epocal — Congresul al XXII-lea al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice care a adoptat noul său Program, arătând popoarelor calea spre o societate unde toate resursele materiale, toate cuceririle rațiunii umane sunt puse în slujba omului și a bunăstării lui, calea spre o lume fără războaie, spre triumful socialis­mului și comunismului pe tot globul pămîntesc. Mărețele victorii ale poporului sovietic în con­struirea comunismului, realizările remarcabile ale celorlalte țări ale lagărului socialist, demonstrează cu putere superioritatea socialismului asupra capi­talismului, dau forțe noi luptei oamenilor muncii din țările capitaliste pentru interesele lor vitale, pentru democrație și progres social, însuflețesc po­poarele în lupta pentru lichidarea definitivă a ruși­nosului sistem colonial, pentru dreptul fiecărui po­por de a dispune în mod liber de destinele sale. Năzuința cea mai fierbinte a întregii omeniri este asigurarea unei păci trainice în lume. Faptul că în anul 1961 pacea a fost menținută este o nouă dovadă că forțele păcii sunt astăzi mai puternice ca oricind, cercurile imperialiste agresive tot mai izo­late, politica lor tot mai compromisă în ochii po­poarelor. Marea Uniune Sovietică și alături de ea celelalte țări ale lagărului socialist, țin sus steagul luptei pentru pace, care unește in jurul său mase imense de pe toate continentele. Avem convingerea că prin lupta unită și hotărîtă a popoarelor pacea va triumfa și omenirea va fi ferită de ravagiile pus­tiitoare ale unui nou război mondial, Romînia își va aduce și pe viitor întreaga ei con­tribuție la întărirea păcii, la victoria politicii de coexistență pașnică între toate statele fără deose­bire de sistem social. In același timp avem îndatorirea de a ține trează vigilența, de a întări puterea de apărare a patriei, înconjurînd cu dragoste pe ofițerii și ostașii For­țelor Armate ale Republicii Populare Române, care stau neclintit de strajă independenței patriei și cu­ceririlor revoluționare ale poporului. In pragul Anului Nou adresez, în numele Comi­tetului Central al Partidului Muncitoresc Român, al Consiliului de Stat și al Guvernului Republicii Populare Romîne, calde felicitări oamenilor muncii din patria noastră, urîndu-le sănătate, fericire și noi succese în munca rodnică pe care o desfășoară. , In clipa cînd se vestește începutul noului an, să închinăm paharul pentru patria noastră dragă, pentru prosperitatea harnicului nostru popor, con­structor al socialismului ! La mulți ani, iubiți tovarăși și prieteni ! Revelionul a fost petrecut dr-o atmosferă de puternic entuziasm grup care primește Anul Nou cu optimism și încredere în succesele viitoare. Printre aceștia: mecani­cii de locomotivă Ion Mardare, Marcel B­o­go­vici și alții. ...Douăsprezece bătăi prelungi de orologiu, ultimele clipe pe care bă­­trînul și bogatul an 1961 le nud tră­iește printre noi. Prin posturile de radio și televiziune, crainicul a urat cu glasul cuprins de emoție tradițio­­nalul: „La mulți ani, tovarăși!”. In ciocniri de cupe pline cu rubiniu, în chiote de veselie, în cîntece de slavă închinate partidului, iată primirea de un fel deosebit pe care oamenii mun­cii din Craiova i-au făcut-o noului an 1962. Ei au petrecut revelionul cu bucurie și entuziasm, hotarîți să-și intensifice eforturile în muncă pentru prosperita­tea și înflorirea patriei noastre so­cialiste. (Continuare In pag. o-a). Muncitorii de la „Electroputere t-au prins în hora „perm­ițe”­ In medalion, maistrul Covaci ‘Ale­xandru dansînd un tango după ...miezul nopții. La revelionul de la Direcția re­gională C.F.R. Craiova. Iată un Anul N­ou a ve­nit cu un dar pen­­­tru familiile tova­rășilor Oprea A­­lexandru, mecanic auto la I.R.A. 8 Craiova și lăcătu­șul Gh. Babarad­a de la uzina „7 No­iembrie”. Iată-i pe­­trecînd revelionul apartamentele din noul bloc în care s-au mutat. în paginile II și III: | Din lucrările | Consfătuirii pe sc­­ară a țăranilor | colectiviști I 9» PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI­VA­L IORGAN AL COMITETULUI REGIONAL OLTENIA AL P.M.R. §1 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XVII - NR. 5244­4 PAGINI 20 BA MIERCURI 3 IANUARIE 1962 Consfătuirii pe țară a țăranilor colectiviști Țărani colectiviști și întovărășiți, ță­­rii ce vă mai cultivați singuri bucata pămint, mecanizatori din gospodă­­rie stat și stațiuni de mașini și b­ac­­ire, tehnicieni, ingineri și oameni de viță din agricultură, spre voi toți in­­eplăni această chemare în numele instatuirii pe țară a colectiviștilor. Ne-am adunat aci laolaltă din toate giunile țarii, colectiviști aleși de a­­nările raionale, spre a lua parte la castă Consfătuire, ca unii ce repre­­ntam în țara noastră agricultura so­­­listă. I Știți de bună seamă că timp de cinci e ani dezbătut împreună cu conducă­­rii partidului și statului, cu oameni știință, ingineri agronomi, zocieli­­ști, cu mecanizatori și constructori de asini, activiști de partid și de stat, anume trebuie să facem pentru a în­­eta colectivizarea agriculturii, pentru organiza cu­ mai bine gospodăriile fective, a le întări și a le crește tot ai mult avutul, pentru a spori recol­­te de toate felurile și a înmulți cu­ ai mult animalele și producția lor. La Consfătuire au vorbit mulți dele­­iți, arătînd ce au făcut ei pentru a ț­ine cele mai ridicate recolte. A luat cuvîntul și tovarășul Gh­eorghe Georghiu-Dej, care ne-a dat pdvețe ețioase ca să putem îndeplini și mai­­ spor sarcinile ce stau în fața agri­­ulturii noastre. După cum am spus, noi am fost în însfătuire delegați ai colectiviștilor, și înșine colectiviști. Cei care au vom­­­ cunosc așa­dar bine viața gospodă­­ilor colective și ei au zugrăvit, pe ba­­i de fapte, pe baza a tot ce se întîln­­a cu adevărat în comunele și raioanele­­, viața de azi a țărănimii noastre. S-a văzut astfel că în toate părțile lu­i socialismul a învins, că cea mai are parte a țăranilor de astăzi sînt ilectiviști, că regiunile Dobrogea și­ucurești, două dintre cele mai mari soiuri agricole din țară, sunt colect­­­izate în întregime, iar in regiunile anat și Galați trecerea la colectivizare­­ le aproape încheiată. Dacă treci aș­­izi pe țarinile țării de la un capăt la­­ tul, vezi deoparte și de alta numai mult mari, întinse din zare in zare. retutindeni vezi sate în care se ridi­­c grajdurile, saivanele, magaziile al­­e ale gospodăriilor colective și case oi ca niște începuturi de așezări org­­înești. Noi, colectiviștii, sîrdem astăzi o m­a­­i forță. Însumăm laolaltă peste două milioane de familii și stăpînim­ mai mult­e 5 milioane hectare de pămint. Re­­rezem­ăm­ așa­dar marea mulțime a hrănim­ii, nădejdea cea mare a agricol­­irii din țara nostră, chezășia belșugu­­ii. Ogoarele unite ne dau putința să îvem mai multe culturi, să dăm pă­­mîntului mai multe întrebuințări, să-l abosim mai chibzuit, să-l lucrăm cu rășini, în cea mai mare parte și în luncile cele mai grele, după toate re­giile agrotehnice in așa fel încît de la un an la altul să avem recolte ot mai mari și să creștem tot mai mul­­e animale. Mulți dintre cei care au vorbit la consfătuire, președinți, brigadieri sau ărani colectiviști, au arătat cu îndrep­­ățită mîndrie cura în gospodăriile lor­­ elective au obținut două și trei mii de kg. griu la hectar, trei mii, patru mii și unii chiar opt mii de kg pl­­umb boabe la hectar. Tovarășii din Do­­brogea au arătat cum, după trei ani­le la terminarea colectivizării, produc­­­ț­ia de cereale este de două ori mai raa­­ca înainte. Noi știm cu toții că așa este pretutindeni unde țăranii au in­te­­nțiat gospodării colective. Și mai știm cu toții, și noi și voi, că o iată cu acest belșug, colectiviștii tră­­esc mult mai bine ca înainte, că și-au acut case de cărămidă, acoperite cu ț țglă, ca la oraș, că nimeni nu mai um­­flă desculț, că sînt mai arătos îmbrăcați, că o mare parte sînt atît de înlesniți că îi-au luat radio,televizoare, aragaze, bici­clete și unii dintre ei motociclete Țăranul colectivist se bucură azi de un trai ci­­vlizat, el citește și învață pentru a-și da singur seama ce este lumea și via­­ța, după cum le arată știința și ade­vărul. Așezările — comunele și satele — sunt mai frumoase și mai curate. Parcă ar fi mereu gătite de sărbătoare. Pe uli­țele satelor de colectiviști întîlnești seara, deseori, oameni — tineri și bă­rbii, fete și femei — venind de la bi­­bliotecă cu o carte în mină, că nu-i sat­ără bibliotecă și nu-i bibliotecă fără ure de cititori. In multe sate vezi ferestrele și curți­­i­luminate ca ziua de becuri electrice, azi cîntarea difuzoarelor și, undeva, la căminul cultural, vezi mulțime mare ve­­­nită la cinematograf. Satul de colectiviști se cunoaște de­oparte, după acaretele frumoase ale gospodariei, după cirezile de vite de rasă,după pătulele pline, după­ șirele de paie, după ținuta oamenilor pe care-i întîlnești pe drum, după vorbirea lor. Știți, frați țărani, prea bine toate a­­cestea, că le vedem cu toții. Ele sînt rodul colectivizării care a dat satelor belșug și mare înlesnire. Dragi tovarăși. Noi, țăranii, mai știm că dacă viața noastră s-a schimbat atît de mult, asta o datorăm partidului nostru, îndrumării lui înțelepte, căci grija lui de fiecare ceas e bunăstarea și fericirea întregu­lui popor. Avem un aliat puternic și sigur, e­­roica noastră clasă muncitoare, clasă conducătoare, pe muncitorii din fabrici, din uzine, din mina și de pe șantiere. Statul pe care clasa muncitoare, prin partidul său, îl cîrmuiește, ne ajută mereu cu mașini, cu credite cu tot ce este necesar pentru a întări agricultura noastră socialistă. Industria noastră fa­brică tractoare și mașini tot mai multe și mai bune. In uzinele țării se fabrică ma­rile noastre ajutoare de nădejde. La orice munca am face pe tarlalele gospodării­lor colective, simțim cum ne iau asupra lor, din greul muncii, tractoarele și ma­șinile pe care muncitorii le-au făcut. Aici, în Consfătuire, în numele întregii țărănimi, noi am mulțumit din suflel harnicei noastre clase muncitoare pentru grija și dragostea pe care ne-o poartă. Cele 52.000 de tractoare, 48.000 de se­mănători, peste 23.000 de combine, ca și toate celelalte mașini agricole, de mîi­­nile lor sînt alcătuite, cu trudă, dar cu voie­ bună. Și îngrășămintele acelea, albe ca zăpada, din care se trag recoltele bo­gate, tot în fabrici sînt făcute, prin mun­ca și priceperea lor. Muncitorii, inginerii și tehnicienii din fabricile și uzinele noastre sînt hotarîți să ne sprijine și mai puternic în viitor, să fie dea alte zeci de mii de tractoare și mașini agricole tot mai bune și mai bune, să ne trimită tot mai multe în­grășăminte și alte produse chimice­ ne­cesare agriculturii. Le mulțumim încă o dată, lor, Parti­dului Muncitoresc Român și guvernului, pentru marele ajutor pe care ni-l dau. Pe lângă mașinile ce ne stau la dis­poziție, noi, colectiviștii, mai primim și ajutorul inginerilor, tehnicienilor și specialiștilor în agricultură, care ne în­drumă zi cu zi pentru ca să împlinim toate muncile în cele mai bune condiții și după toate regulile științei. Congresul al III-lea al partidului ne-a dat sarcina de a spori cit mai mult pro­ducția de cereale și îndeosebi de griu și porumb, de a crește cu­ mai multe ani­male pentru a produce tot mai multă carne, lapte, ouă, lină și altele. Țărani colectiviști, meca­nizatori, lucrători din gospo­­dariile de stat. Să depunem toată străduința și price­perea noastră pentru a da viață acestor importante cerințe. Să folosim ci­ mai bine pămîntul, să aplicăm la timp tot ceea ce știința agriculturii ne învață. Să facem arături adînci, căci astăzi cu tractoarele puternice putem brăzda cum niciodată nu se putea face înainte cu animalele de muncă, să dăm pămîntu­­lui îngrășămintele de care are nevoie, să folosim semințe de soi bun și hibrizi care produc mult, să semănăm la timpul cuvenit și cu desimea cea mai potrivită, să facem la vreme și cit se poate de bine toate muncile de­­ îngrijire a semănătu­rilor și să strîngem apoi recoltele la timp și fără pierderi. Să ne fie drept învățătură experiența, munca din gospodăriile care au obținut cele mai bogate recolte. Pilda lor este cel mai bun sfătuitor. Ea ne arată că e cu putință ca în anul 1962 toate gospo­dăriile colective să obțină asemenea re­colte și chiar mai bogate. De ce unele da și altele nu ? Depinde numai de vred­nicia oamenilor și de organizarea muncii. Pornind de la aceste rezultate, mulți dintre vorbitorii la Consfătuire au ară­tat că se poate merge și mai departe, deoarece gospodăriile noastre au tot ce­­le trebuie pentru a putea obține recolte de 5.000 kg porumb boabe la hectar, într-un pămînt neirigat. Pentru aceasta, în fiecare gospodărie să alegem loturile cele mai bune, pe care să le cultivăm după cum ne învață știința și după metodele verificate pe teren de fruntași. Asemenea rezultate, care creează colec­­tiviștilor o viață tot mai îmbelșugată, înseamnă un mare îndemn pentru țăra­nii care au mai rămas la gospodăria individuală, unde nu se pot obține nici pe departe asemenea recolte. De la sat la sat, oamenii află totul prin viu grai și, trecînd pe drumurile ce taie cîmpu­­rile, văd cu ochii deosebirea dintre re­coltele de pe fîșiile răzlețe ale indivi­­dualilor și cete de pe ogoarele întinse ale colectivei. De aceea, an cu an, mii și mii de fa­milii de țărani se unesc, întemeiază gos­podării colective și se poate spune că azi apare vădit că colectivizarea totală se va înfăptui înainte de 1965. Țărani întovărășiți și cu gospodării individuale. Veniți cu toată încrederea alături de noi, de marea mulțime a țărănimii, de țărănimea colectivistă. Muncind, toți laolaltă in gospodării colective, pe tot întinsul țării, vom făuri bunăstarea fericirea pentru toți, pentru noi și fami­și­liile noastre. Să pară în soarele lunii iunie, cînd se coace griul, țara toată polei­­ă in aur. Am suferit împreună în robie la mo­șieri. Să ne bucurăm azi tot împreună de belșug și fericire. Vă chemăm cu inima deschisă, frați ai noștri. Sărbă­toarea intrării, voastre in colectivă va fi cununia cu belșugul. Tovarăși, pe Viața din ce în ce mai îndestulată care o duc colectiviștii, o viață cum nici n-a visat vreodată țărănimea, ne arată fără greș că gospodăria co­lectivă este singura cale spre bunăs­tarea și fericirea ei. Acesta este adevărul pe care ni-l strigă ca un singur glas cele peste două milioane de familii de colecti­viști. Ea este limpede ca lumina zilei. Pămintul însuși parcă ar cere lectivizarea, ca să poată avea și cu­el bucuria roadelor pe care este în stare să le dea adîncurile lui. Ziua încheierii colectivizării agri­culturii va fi ziua uneia din cele mai mari victorii a poporului nostru, va însemna o nouă treaptă în drumul spre cea mai mare prefacere și înnoire a vieții satului, a țărănimii, spre un avînt al agriculturii, spre o viață și mai îmbelșugată a poporului miti­cilor. Dragi tovarăși. Pentru a întări gospodăriile colective prin creșterea veniturilor și a răspunde în același timp intereselor mari ate sta­tului și nevoilor populației, chemăm în­­traga țărănime și pe toți lucrătorii din agricultură să lupte pentru a obține re­colte tot mai mari de floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, cartofi, mazăre, fasole și să cultive cu­ mai multe legume, în­deosebi în jurul orașelor și a centrelor muncitorești, pentru a putea răspunde din belșug nevoilor populației. Să nu uităm apoi, tovarăși, că țara noastră este deosebit de prielnică pen­tru livezi și vii. Sînt la noi multe dea­luri pe care crește doar o iarbă aspră și spini, terenuri nisipoase pe care nu ro­desc cereale și culturi de cîmp. Insă toate acestea sînt bune pentru viță de vie și pomi fructiferi. Să le cultivăm, să le în­cununăm cu coroane înflorite de meri și peri, de caiși și vișini, să le încărcăm cu vița purtătoare de struguri dulci ca mierea. Să plantăm numai soiuri bune pentru ca munca noastră nă­ fie din plin răsplătită. Vom­ crea astfel pentru în­treaga populație bucuria plăcută pe care o dau fructele parfumate și gustoase izvor de sănătate și bogăție de seamă a țării. Colectiviști, crescători de anim­aie din toate gospodar riile colective. Toți știm că de totdeauna regiunile țării noastre sînt minunate pentru creș­terea animalelor, pentru această plăcută îndeletnicire, aducătoare de mari ve­nituri. Să folosim din plin acest dar al na­turii pentru a crește cu­ mai multe ani­male. Să le păstrăm și să le creștem îndeosebi pe cele din prăsilă proprie. Să creăm neapărat in fiecare gospodărie puternice ferme de vaci, crescătorii mari de porci și să căutăm a le înmulți an de an. Să sporim mereu numărul de oi cu lună fină și semifină și să le îngrijim astfel nicit să avem cît mai multă lună de la fiecare oaie. Cum nu există curte de țăran fără păsări, să nu existe în ju­rul orașelor și centrelor muncitorești gospodărie colectivă fără crescătorie de păsări din cele mai bune rase. Să hră­nim și să îngrijim bine animalele și păsările. Știm doar foarte bine dintr-o experiență de sute de ani, din moși-stră­­moși, că numai astfel putem obține o producție mare de lapte, de carne, de lină, de ouă, încredințați, așadar, această muncă celor mai pricepuți și harnici colectiviști, celor care prin firea lor iubesc animale­le și păsările. Ingrijiți-vă din timp de hrana îndestulătoare și bună pentru toate animalele. Ridicați-le adăposturi sănătoase, folosind în mod chibzuit ma­terialele care se găsesc prin partea locului (pămînt lutos, stuf, lemn) pen­tru a le construi cît mai ieftin. Mecanizatori. Ingineri și tehnicieni din stațiunile de mașini și tractoare. Noi, colectiviștii, simțim sprijinul pu­ternic pe care ni-l dați zi de zi pentru a -e ajuta să avm vesuite tot mai belșugate, pentru a ne întări tot mai mult gospodăria. Vă chemăm să ne dați și de aci îna­inte sprijinul vostru, într-o măsură mai mare, pentru ca împreună să pu­și tem înfăptui cu cinste sarcinile care stau în fața agriculturii. Mecanizatori, să vă îmbogățiți tot mai mult cunoștințele îndeletnicirii folosi­toare pe care o aveți, pentru a putea întreține și repara cu­ mai bine mașini­­le ce ne sînt atît de necesare în mun­ca noastră, pentru a asigura recolte bogate. Folosiți din plin, cu chibzu­ință și destoinicie, mașinile și tractoa­rele, spre a obține tot ce ele pot da.. Respectați cu sfințenie obligațiile ce v-ați luat prin contractele încheiate cu gospodăriile noastre și faceți lucrările cu tragere de inimă, la timp și cît mai bine. Ingineri și tehnicieni agro-no ral, zootehnicieni, horti­­ cultori, mecanizatori, medici veterinari, Astăzi pămînturile gospodăriilor co­lective se întind pe milioane de hectare.. Asemenea întinderi deschid posibilități de neînchipuit pentru multe și felurita ramuri de producție agricolă. Aveți totul pentru a desfășura o uriașă muncă, de un uriaș folos. Ni­­­ciodată nu au existat asemenea condi­ții. Niciodată nu s-a putut desfășura munca pe care o duceți cu atît avînt și cu­ atîta măreție. Biruim numai cu ajutorul științei, al tuturor aplicațiilor ci, al cunoștințelor agrotehnice, care-i știința dărniciei pamîntului in care stă belșugul nostru. Prin glasul cel mai înalt, cel mai îndrumător, s-a rostit la Consfătuire apelul ce vi s-a adresat pentru a veni cu noi, toți laolaltă, în mijlocul gospo­dăriilor colective și de stat, unde veți putea aduce și aplica pe scară mare bogăția cunoștințelor voastre și veți putea cunoaște marea bucurie și mul­țumire a roadelor muncii. Munca devotată pe care ați dus-o pînă acum, sprijinul prețios pe care ni l-ați dat, umăr la umăr cu toți lu­­crătorii ogoarelor, pe care ne înfră­țește într-o mare familie un țel comun, este prețuită cu toată căldura de ma­rea mulțime a colectiviștilor. Veniți cu dragoste între noi, în mij­locul colectiviștilor, și învățați-ai cum să ne organizăm mai bine producția, ce trebuie să știm și cum trebuie să aplicăm pe teren tot ce ne prescrie știința. Puneți toată înflăcărarea pe care o «veți pentru tot ce este nou și înain­tat, toată puterea voastră creatoare, in slujba înfloririi agriculturii noastre socialiste și veți binemerita de la fie­­care locuitor al patriei. Oameni de știință din agri­cultură. Indreptați-vă eforturile spre rezol­varea celor mai importante probleme ridicate de practică, desfășurați activi­tatea voastră științifică in strinsă le­gătură cu problemele actuale ale cons­truirii socialismului la sate ! Luptați pentru introducerea și generalizarea In practica agricolă a rezultatelor cercetărilor științifice ! Tovarăși, încredințăm partidul nostru drag, Comitetul său Central, guvernul că, întorși în satele noastre, vom spune tuturor țăranilor și lucrătorilor din a­­gricultură despre cele dezbătute aici și vom găsi în noi darul de a se trans­mite tot entuziasmul și înflăcărarea cu care ne-a înarmat Consfătuirea. Vom fi purtătorii cuvîntului adevă­rului și-l vom sădi în toate­­ inimile pentru ca întreaga țărănime să se pă­­trundă de puterea lui și să vină ală­turi de noi să întregim marele front al colectiviștilor, al noii țărănimi din pa­­tria noastră. Nu vom pregeta să ne continuăm neobosita muncă pentru întărirea gos­­podăriilor noastre colective, a agricul­turii socialiste, pentru obținerea unui belșug de produse agricole, pentru ri­dicarea necontenită a nivelului de trai al oamenilor muncii de la orașe și sate. Trăiască alianța dintre eroica noas­tră clasă muncitoare și harnica țără­nime ! Trăiască Partidul Muncitoresc Ro­mân, conducătorul încercat și iubit al luptei poporului nostru pentru desă­­vîrșirea construcției socialiste, pentru­ înflorirea scumpei noastre patrii, pă­mint al fericirii tuturor celor ce mun­cesc ! Ca o chemare de burium, chemare* noastră să răsune în inimile pline d* ‹vint »i încredere ale întregii ț­ri­­stanit

Next