Inainte, ianuarie 1962 (Anul 19, nr. 5244-5268)
1962-01-03 / nr. 5244
Cuvîntarea rostită Sa tovarășului Georghiu-pej posturile de televiziune cu prilejul Anului nou Uragi tovarăși *1 prieteni, Cetățeni ai Republicii Populare Romîne. Ne mai despart cîteva clipe de Anul Nou. ^ Reuniți în această noapte în mijlocul celor dragi, al familiilor, prietenilor și tovarășilor de muncă, în fața aparatelor de radio sau de televiziune, așteptăm sosirea Anului Nou într-o atmosferă sărbătorească, plină de veselie și voie bună. Bucuria noastră este pe deplin îndreptățită. Anul pe care-l încheiem a fost un an de mari înfăptuiri, roadele muncii poporului nostru deosebit de bogate. Cunoașteți tabloul impresionantelor realizări în toate domeniile de activitate social-economică, înfățișat la recenta sesiune a Marii Adunări Naționale. Planul producției industriale pe anul 1961 a fost îndeplinit cu 12 zile înainte de termen. Muncitorii, inginerii și tehnicienii pot privi cu satisfacție rezultatele muncii lor pline de abnegație. In toate ramurile economiei au fost puse în funcțiune noi capacități de producție. Economia națională a primit mai mult metal, mai multe mașini, mai mult petrol, cărbune, minereu, energie electrică, produse ale industriei chimice, bunuri de larg consum. In toate regiunile și orașele țării iscusiții noștri constructori au ridicat noi clădiri industriale, cartiere de locuințe, așezăminte de învățămînt, sănătate, cultură. Milioane de țărani, uniți în gospodării colective, au cules rod bogat, se schimbă întreaga înfățișare a satului și felul de trai al țărănimii. Țăranii muncitori, lucrătorii din gospodăriile de stat și S.M.T.uri muncesc cu spor pentru a da patriei un belșug de produse necesare bunului trai al populației. Cașirele noastre didactice din invațamintul de toate gradele, lucrătorii din institutele de cercetări ,științifice, din domeniul culturii și creației artistice au muncit cu devotament pentru educarea tineretului — schimbul nostru de mîine, pentru pregătirea de specialiști, pentru dezvoltarea științei și culturii noastre socialiste. Tuturor celor care prin munca lor însuflețită contribuie la înflorirea patriei, la avîntul economiei și culturii, la făurirea bunăstării poporului le adresăm calde felicitări, urări de noi realizări și spor la muncă. ] Avem neclintita convingere că eroica noastră clasă muncitoare care își îndeplinește cu cinste misiunea de clasă conducătoare a societății, țărănimea noastră care a pășit cu hotărîre pe calea agriculturii socialiste, oamenii de cultură care și-au pus cunoștințele și forțele creatoare în slujba poporului, vor adăuga în anul ce vine noi și noi victorii celor obținute pînă acum, încrezător în capacitățile sale creatoare, în viitorul său însorit, mîndru de succesele obținute, poporul nostru, sub conducerea partidului, va păși cu elan la înfăptuirea obiectivelor planului de stat în anul 1962, muncind în toate ramurile de activitate cu entuziasmul propriu unui popor liber, stăpîn pe soarta sa și pe roadele muncii sale. Dragi tovarăși. Anul 1961 a fost marcat de un eveniment epocal — Congresul al XXII-lea al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice care a adoptat noul său Program, arătând popoarelor calea spre o societate unde toate resursele materiale, toate cuceririle rațiunii umane sunt puse în slujba omului și a bunăstării lui, calea spre o lume fără războaie, spre triumful socialismului și comunismului pe tot globul pămîntesc. Mărețele victorii ale poporului sovietic în construirea comunismului, realizările remarcabile ale celorlalte țări ale lagărului socialist, demonstrează cu putere superioritatea socialismului asupra capitalismului, dau forțe noi luptei oamenilor muncii din țările capitaliste pentru interesele lor vitale, pentru democrație și progres social, însuflețesc popoarele în lupta pentru lichidarea definitivă a rușinosului sistem colonial, pentru dreptul fiecărui popor de a dispune în mod liber de destinele sale. Năzuința cea mai fierbinte a întregii omeniri este asigurarea unei păci trainice în lume. Faptul că în anul 1961 pacea a fost menținută este o nouă dovadă că forțele păcii sunt astăzi mai puternice ca oricind, cercurile imperialiste agresive tot mai izolate, politica lor tot mai compromisă în ochii popoarelor. Marea Uniune Sovietică și alături de ea celelalte țări ale lagărului socialist, țin sus steagul luptei pentru pace, care unește in jurul său mase imense de pe toate continentele. Avem convingerea că prin lupta unită și hotărîtă a popoarelor pacea va triumfa și omenirea va fi ferită de ravagiile pustiitoare ale unui nou război mondial, Romînia își va aduce și pe viitor întreaga ei contribuție la întărirea păcii, la victoria politicii de coexistență pașnică între toate statele fără deosebire de sistem social. In același timp avem îndatorirea de a ține trează vigilența, de a întări puterea de apărare a patriei, înconjurînd cu dragoste pe ofițerii și ostașii Forțelor Armate ale Republicii Populare Române, care stau neclintit de strajă independenței patriei și cuceririlor revoluționare ale poporului. In pragul Anului Nou adresez, în numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, al Consiliului de Stat și al Guvernului Republicii Populare Romîne, calde felicitări oamenilor muncii din patria noastră, urîndu-le sănătate, fericire și noi succese în munca rodnică pe care o desfășoară. , In clipa cînd se vestește începutul noului an, să închinăm paharul pentru patria noastră dragă, pentru prosperitatea harnicului nostru popor, constructor al socialismului ! La mulți ani, iubiți tovarăși și prieteni ! Revelionul a fost petrecut dr-o atmosferă de puternic entuziasm grup care primește Anul Nou cu optimism și încredere în succesele viitoare. Printre aceștia: mecanicii de locomotivă Ion Mardare, Marcel Bogovici și alții. ...Douăsprezece bătăi prelungi de orologiu, ultimele clipe pe care bătrînul și bogatul an 1961 le nud trăiește printre noi. Prin posturile de radio și televiziune, crainicul a urat cu glasul cuprins de emoție tradiționalul: „La mulți ani, tovarăși!”. In ciocniri de cupe pline cu rubiniu, în chiote de veselie, în cîntece de slavă închinate partidului, iată primirea de un fel deosebit pe care oamenii muncii din Craiova i-au făcut-o noului an 1962. Ei au petrecut revelionul cu bucurie și entuziasm, hotarîți să-și intensifice eforturile în muncă pentru prosperitatea și înflorirea patriei noastre socialiste. (Continuare In pag. o-a). Muncitorii de la „Electroputere t-au prins în hora „permițe” In medalion, maistrul Covaci ‘Alexandru dansînd un tango după ...miezul nopții. La revelionul de la Direcția regională C.F.R. Craiova. Iată un Anul Nou a venit cu un dar pentru familiile tovarășilor Oprea Alexandru, mecanic auto la I.R.A. 8 Craiova și lăcătușul Gh. Babarada de la uzina „7 Noiembrie”. Iată-i petrecînd revelionul apartamentele din noul bloc în care s-au mutat. în paginile II și III: | Din lucrările | Consfătuirii pe scară a țăranilor | colectiviști I 9» PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITIVAL IORGAN AL COMITETULUI REGIONAL OLTENIA AL P.M.R. §1 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XVII - NR. 52444 PAGINI 20 BA MIERCURI 3 IANUARIE 1962 Consfătuirii pe țară a țăranilor colectiviști Țărani colectiviști și întovărășiți, țării ce vă mai cultivați singuri bucata pămint, mecanizatori din gospodărie stat și stațiuni de mașini și bacire, tehnicieni, ingineri și oameni de viță din agricultură, spre voi toți ineplăni această chemare în numele instatuirii pe țară a colectiviștilor. Ne-am adunat aci laolaltă din toate giunile țarii, colectiviști aleși de anările raionale, spre a lua parte la castă Consfătuire, ca unii ce reprentam în țara noastră agricultura solistă. I Știți de bună seamă că timp de cinci e ani dezbătut împreună cu conducării partidului și statului, cu oameni știință, ingineri agronomi, zocieliști, cu mecanizatori și constructori de asini, activiști de partid și de stat, anume trebuie să facem pentru a îneta colectivizarea agriculturii, pentru organiza cu mai bine gospodăriile fective, a le întări și a le crește tot ai mult avutul, pentru a spori recolte de toate felurile și a înmulți cu ai mult animalele și producția lor. La Consfătuire au vorbit mulți deleiți, arătînd ce au făcut ei pentru a ține cele mai ridicate recolte. A luat cuvîntul și tovarășul Gheorghe Georghiu-Dej, care ne-a dat pdvețe ețioase ca să putem îndeplini și mai spor sarcinile ce stau în fața agriulturii noastre. După cum am spus, noi am fost în însfătuire delegați ai colectiviștilor, și înșine colectiviști. Cei care au vom cunosc așadar bine viața gospodăilor colective și ei au zugrăvit, pe bai de fapte, pe baza a tot ce se întîlna cu adevărat în comunele și raioanele, viața de azi a țărănimii noastre. S-a văzut astfel că în toate părțile lui socialismul a învins, că cea mai are parte a țăranilor de astăzi sînt ilectiviști, că regiunile Dobrogea șiucurești, două dintre cele mai mari soiuri agricole din țară, sunt colectizate în întregime, iar in regiunile anat și Galați trecerea la colectivizare le aproape încheiată. Dacă treci așizi pe țarinile țării de la un capăt la tul, vezi deoparte și de alta numai mult mari, întinse din zare in zare. retutindeni vezi sate în care se ridic grajdurile, saivanele, magaziile ale ale gospodăriilor colective și case oi ca niște începuturi de așezări orgînești. Noi, colectiviștii, sîrdem astăzi o mai forță. Însumăm laolaltă peste două milioane de familii și stăpînim mai multe 5 milioane hectare de pămint. Rerezemăm așadar marea mulțime a hrănimii, nădejdea cea mare a agricolirii din țara nostră, chezășia belșuguii. Ogoarele unite ne dau putința să îvem mai multe culturi, să dăm pămîntului mai multe întrebuințări, să-l abosim mai chibzuit, să-l lucrăm cu rășini, în cea mai mare parte și în luncile cele mai grele, după toate regiile agrotehnice in așa fel încît de la un an la altul să avem recolte ot mai mari și să creștem tot mai mule animale. Mulți dintre cei care au vorbit la consfătuire, președinți, brigadieri sau ărani colectiviști, au arătat cu îndrepățită mîndrie cura în gospodăriile lor elective au obținut două și trei mii de kg. griu la hectar, trei mii, patru mii și unii chiar opt mii de kg plumb boabe la hectar. Tovarășii din Dobrogea au arătat cum, după trei anile la terminarea colectivizării, producția de cereale este de două ori mai raaca înainte. Noi știm cu toții că așa este pretutindeni unde țăranii au intențiat gospodării colective. Și mai știm cu toții, și noi și voi, că o iată cu acest belșug, colectiviștii trăesc mult mai bine ca înainte, că și-au acut case de cărămidă, acoperite cu ț țglă, ca la oraș, că nimeni nu mai umflă desculț, că sînt mai arătos îmbrăcați, că o mare parte sînt atît de înlesniți că îi-au luat radio,televizoare, aragaze, biciclete și unii dintre ei motociclete Țăranul colectivist se bucură azi de un trai civlizat, el citește și învață pentru a-și da singur seama ce este lumea și viața, după cum le arată știința și adevărul. Așezările — comunele și satele — sunt mai frumoase și mai curate. Parcă ar fi mereu gătite de sărbătoare. Pe ulițele satelor de colectiviști întîlnești seara, deseori, oameni — tineri și bărbii, fete și femei — venind de la bibliotecă cu o carte în mină, că nu-i satără bibliotecă și nu-i bibliotecă fără ure de cititori. In multe sate vezi ferestrele și curțiiluminate ca ziua de becuri electrice, azi cîntarea difuzoarelor și, undeva, la căminul cultural, vezi mulțime mare venită la cinematograf. Satul de colectiviști se cunoaște deoparte, după acaretele frumoase ale gospodariei, după cirezile de vite de rasă,după pătulele pline, după șirele de paie, după ținuta oamenilor pe care-i întîlnești pe drum, după vorbirea lor. Știți, frați țărani, prea bine toate acestea, că le vedem cu toții. Ele sînt rodul colectivizării care a dat satelor belșug și mare înlesnire. Dragi tovarăși. Noi, țăranii, mai știm că dacă viața noastră s-a schimbat atît de mult, asta o datorăm partidului nostru, îndrumării lui înțelepte, căci grija lui de fiecare ceas e bunăstarea și fericirea întregului popor. Avem un aliat puternic și sigur, eroica noastră clasă muncitoare, clasă conducătoare, pe muncitorii din fabrici, din uzine, din mina și de pe șantiere. Statul pe care clasa muncitoare, prin partidul său, îl cîrmuiește, ne ajută mereu cu mașini, cu credite cu tot ce este necesar pentru a întări agricultura noastră socialistă. Industria noastră fabrică tractoare și mașini tot mai multe și mai bune. In uzinele țării se fabrică marile noastre ajutoare de nădejde. La orice munca am face pe tarlalele gospodăriilor colective, simțim cum ne iau asupra lor, din greul muncii, tractoarele și mașinile pe care muncitorii le-au făcut. Aici, în Consfătuire, în numele întregii țărănimi, noi am mulțumit din suflel harnicei noastre clase muncitoare pentru grija și dragostea pe care ne-o poartă. Cele 52.000 de tractoare, 48.000 de semănători, peste 23.000 de combine, ca și toate celelalte mașini agricole, de mîinile lor sînt alcătuite, cu trudă, dar cu voie bună. Și îngrășămintele acelea, albe ca zăpada, din care se trag recoltele bogate, tot în fabrici sînt făcute, prin munca și priceperea lor. Muncitorii, inginerii și tehnicienii din fabricile și uzinele noastre sînt hotarîți să ne sprijine și mai puternic în viitor, să fie dea alte zeci de mii de tractoare și mașini agricole tot mai bune și mai bune, să ne trimită tot mai multe îngrășăminte și alte produse chimice necesare agriculturii. Le mulțumim încă o dată, lor, Partidului Muncitoresc Român și guvernului, pentru marele ajutor pe care ni-l dau. Pe lângă mașinile ce ne stau la dispoziție, noi, colectiviștii, mai primim și ajutorul inginerilor, tehnicienilor și specialiștilor în agricultură, care ne îndrumă zi cu zi pentru ca să împlinim toate muncile în cele mai bune condiții și după toate regulile științei. Congresul al III-lea al partidului ne-a dat sarcina de a spori cit mai mult producția de cereale și îndeosebi de griu și porumb, de a crește cu mai multe animale pentru a produce tot mai multă carne, lapte, ouă, lină și altele. Țărani colectiviști, mecanizatori, lucrători din gospodariile de stat. Să depunem toată străduința și priceperea noastră pentru a da viață acestor importante cerințe. Să folosim ci mai bine pămîntul, să aplicăm la timp tot ceea ce știința agriculturii ne învață. Să facem arături adînci, căci astăzi cu tractoarele puternice putem brăzda cum niciodată nu se putea face înainte cu animalele de muncă, să dăm pămîntului îngrășămintele de care are nevoie, să folosim semințe de soi bun și hibrizi care produc mult, să semănăm la timpul cuvenit și cu desimea cea mai potrivită, să facem la vreme și cit se poate de bine toate muncile de îngrijire a semănăturilor și să strîngem apoi recoltele la timp și fără pierderi. Să ne fie drept învățătură experiența, munca din gospodăriile care au obținut cele mai bogate recolte. Pilda lor este cel mai bun sfătuitor. Ea ne arată că e cu putință ca în anul 1962 toate gospodăriile colective să obțină asemenea recolte și chiar mai bogate. De ce unele da și altele nu ? Depinde numai de vrednicia oamenilor și de organizarea muncii. Pornind de la aceste rezultate, mulți dintre vorbitorii la Consfătuire au arătat că se poate merge și mai departe, deoarece gospodăriile noastre au tot cele trebuie pentru a putea obține recolte de 5.000 kg porumb boabe la hectar, într-un pămînt neirigat. Pentru aceasta, în fiecare gospodărie să alegem loturile cele mai bune, pe care să le cultivăm după cum ne învață știința și după metodele verificate pe teren de fruntași. Asemenea rezultate, care creează colectiviștilor o viață tot mai îmbelșugată, înseamnă un mare îndemn pentru țăranii care au mai rămas la gospodăria individuală, unde nu se pot obține nici pe departe asemenea recolte. De la sat la sat, oamenii află totul prin viu grai și, trecînd pe drumurile ce taie cîmpurile, văd cu ochii deosebirea dintre recoltele de pe fîșiile răzlețe ale individualilor și cete de pe ogoarele întinse ale colectivei. De aceea, an cu an, mii și mii de familii de țărani se unesc, întemeiază gospodării colective și se poate spune că azi apare vădit că colectivizarea totală se va înfăptui înainte de 1965. Țărani întovărășiți și cu gospodării individuale. Veniți cu toată încrederea alături de noi, de marea mulțime a țărănimii, de țărănimea colectivistă. Muncind, toți laolaltă in gospodării colective, pe tot întinsul țării, vom făuri bunăstarea fericirea pentru toți, pentru noi și famișiliile noastre. Să pară în soarele lunii iunie, cînd se coace griul, țara toată poleiă in aur. Am suferit împreună în robie la moșieri. Să ne bucurăm azi tot împreună de belșug și fericire. Vă chemăm cu inima deschisă, frați ai noștri. Sărbătoarea intrării, voastre in colectivă va fi cununia cu belșugul. Tovarăși, pe Viața din ce în ce mai îndestulată care o duc colectiviștii, o viață cum nici n-a visat vreodată țărănimea, ne arată fără greș că gospodăria colectivă este singura cale spre bunăstarea și fericirea ei. Acesta este adevărul pe care ni-l strigă ca un singur glas cele peste două milioane de familii de colectiviști. Ea este limpede ca lumina zilei. Pămintul însuși parcă ar cere lectivizarea, ca să poată avea și cuel bucuria roadelor pe care este în stare să le dea adîncurile lui. Ziua încheierii colectivizării agriculturii va fi ziua uneia din cele mai mari victorii a poporului nostru, va însemna o nouă treaptă în drumul spre cea mai mare prefacere și înnoire a vieții satului, a țărănimii, spre un avînt al agriculturii, spre o viață și mai îmbelșugată a poporului miticilor. Dragi tovarăși. Pentru a întări gospodăriile colective prin creșterea veniturilor și a răspunde în același timp intereselor mari ate statului și nevoilor populației, chemăm întraga țărănime și pe toți lucrătorii din agricultură să lupte pentru a obține recolte tot mai mari de floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, cartofi, mazăre, fasole și să cultive cu mai multe legume, îndeosebi în jurul orașelor și a centrelor muncitorești, pentru a putea răspunde din belșug nevoilor populației. Să nu uităm apoi, tovarăși, că țara noastră este deosebit de prielnică pentru livezi și vii. Sînt la noi multe dealuri pe care crește doar o iarbă aspră și spini, terenuri nisipoase pe care nu rodesc cereale și culturi de cîmp. Insă toate acestea sînt bune pentru viță de vie și pomi fructiferi. Să le cultivăm, să le încununăm cu coroane înflorite de meri și peri, de caiși și vișini, să le încărcăm cu vița purtătoare de struguri dulci ca mierea. Să plantăm numai soiuri bune pentru ca munca noastră nă fie din plin răsplătită. Vom crea astfel pentru întreaga populație bucuria plăcută pe care o dau fructele parfumate și gustoase izvor de sănătate și bogăție de seamă a țării. Colectiviști, crescători de animaie din toate gospodar riile colective. Toți știm că de totdeauna regiunile țării noastre sînt minunate pentru creșterea animalelor, pentru această plăcută îndeletnicire, aducătoare de mari venituri. Să folosim din plin acest dar al naturii pentru a crește cu mai multe animale. Să le păstrăm și să le creștem îndeosebi pe cele din prăsilă proprie. Să creăm neapărat in fiecare gospodărie puternice ferme de vaci, crescătorii mari de porci și să căutăm a le înmulți an de an. Să sporim mereu numărul de oi cu lună fină și semifină și să le îngrijim astfel nicit să avem cît mai multă lună de la fiecare oaie. Cum nu există curte de țăran fără păsări, să nu existe în jurul orașelor și centrelor muncitorești gospodărie colectivă fără crescătorie de păsări din cele mai bune rase. Să hrănim și să îngrijim bine animalele și păsările. Știm doar foarte bine dintr-o experiență de sute de ani, din moși-strămoși, că numai astfel putem obține o producție mare de lapte, de carne, de lină, de ouă, încredințați, așadar, această muncă celor mai pricepuți și harnici colectiviști, celor care prin firea lor iubesc animalele și păsările. Ingrijiți-vă din timp de hrana îndestulătoare și bună pentru toate animalele. Ridicați-le adăposturi sănătoase, folosind în mod chibzuit materialele care se găsesc prin partea locului (pămînt lutos, stuf, lemn) pentru a le construi cît mai ieftin. Mecanizatori. Ingineri și tehnicieni din stațiunile de mașini și tractoare. Noi, colectiviștii, simțim sprijinul puternic pe care ni-l dați zi de zi pentru a -e ajuta să avm vesuite tot mai belșugate, pentru a ne întări tot mai mult gospodăria. Vă chemăm să ne dați și de aci înainte sprijinul vostru, într-o măsură mai mare, pentru ca împreună să puși tem înfăptui cu cinste sarcinile care stau în fața agriculturii. Mecanizatori, să vă îmbogățiți tot mai mult cunoștințele îndeletnicirii folositoare pe care o aveți, pentru a putea întreține și repara cu mai bine mașinile ce ne sînt atît de necesare în munca noastră, pentru a asigura recolte bogate. Folosiți din plin, cu chibzuință și destoinicie, mașinile și tractoarele, spre a obține tot ce ele pot da.. Respectați cu sfințenie obligațiile ce v-ați luat prin contractele încheiate cu gospodăriile noastre și faceți lucrările cu tragere de inimă, la timp și cît mai bine. Ingineri și tehnicieni agro-no ral, zootehnicieni, horti cultori, mecanizatori, medici veterinari, Astăzi pămînturile gospodăriilor colective se întind pe milioane de hectare.. Asemenea întinderi deschid posibilități de neînchipuit pentru multe și felurita ramuri de producție agricolă. Aveți totul pentru a desfășura o uriașă muncă, de un uriaș folos. Niciodată nu au existat asemenea condiții. Niciodată nu s-a putut desfășura munca pe care o duceți cu atît avînt și cu atîta măreție. Biruim numai cu ajutorul științei, al tuturor aplicațiilor ci, al cunoștințelor agrotehnice, care-i știința dărniciei pamîntului in care stă belșugul nostru. Prin glasul cel mai înalt, cel mai îndrumător, s-a rostit la Consfătuire apelul ce vi s-a adresat pentru a veni cu noi, toți laolaltă, în mijlocul gospodăriilor colective și de stat, unde veți putea aduce și aplica pe scară mare bogăția cunoștințelor voastre și veți putea cunoaște marea bucurie și mulțumire a roadelor muncii. Munca devotată pe care ați dus-o pînă acum, sprijinul prețios pe care ni l-ați dat, umăr la umăr cu toți lucrătorii ogoarelor, pe care ne înfrățește într-o mare familie un țel comun, este prețuită cu toată căldura de marea mulțime a colectiviștilor. Veniți cu dragoste între noi, în mijlocul colectiviștilor, și învățați-ai cum să ne organizăm mai bine producția, ce trebuie să știm și cum trebuie să aplicăm pe teren tot ce ne prescrie știința. Puneți toată înflăcărarea pe care o «veți pentru tot ce este nou și înaintat, toată puterea voastră creatoare, in slujba înfloririi agriculturii noastre socialiste și veți binemerita de la fiecare locuitor al patriei. Oameni de știință din agricultură. Indreptați-vă eforturile spre rezolvarea celor mai importante probleme ridicate de practică, desfășurați activitatea voastră științifică in strinsă legătură cu problemele actuale ale construirii socialismului la sate ! Luptați pentru introducerea și generalizarea In practica agricolă a rezultatelor cercetărilor științifice ! Tovarăși, încredințăm partidul nostru drag, Comitetul său Central, guvernul că, întorși în satele noastre, vom spune tuturor țăranilor și lucrătorilor din agricultură despre cele dezbătute aici și vom găsi în noi darul de a se transmite tot entuziasmul și înflăcărarea cu care ne-a înarmat Consfătuirea. Vom fi purtătorii cuvîntului adevărului și-l vom sădi în toate inimile pentru ca întreaga țărănime să se pătrundă de puterea lui și să vină alături de noi să întregim marele front al colectiviștilor, al noii țărănimi din patria noastră. Nu vom pregeta să ne continuăm neobosita muncă pentru întărirea gospodăriilor noastre colective, a agriculturii socialiste, pentru obținerea unui belșug de produse agricole, pentru ridicarea necontenită a nivelului de trai al oamenilor muncii de la orașe și sate. Trăiască alianța dintre eroica noastră clasă muncitoare și harnica țărănime ! Trăiască Partidul Muncitoresc Român, conducătorul încercat și iubit al luptei poporului nostru pentru desăvîrșirea construcției socialiste, pentru înflorirea scumpei noastre patrii, pămint al fericirii tuturor celor ce muncesc ! Ca o chemare de burium, chemare* noastră să răsune în inimile pline d* ‹vint »i încredere ale întregii țristanit