Inainte, august 1962 (Anul 19, nr. 5424-5449)
1962-08-01 / nr. 5424
Recomandările Institutului central de cercetări agricole privind asigurarea furajelor însilozate pentru hrana animalelor In ultimii ani, datorită măsurilor luate de partid și guvern, au fost obținute succese însemnate în creșterea efectivelor de animale și a producției acestora. Paralel cu măsurile luate pentru mărirea și îmbunătățirea șeptelului, au fost întreprinse numeroase acțiuni în vederea asigurării unei baze furajere tot mai îndestulătoare. An de an au fost extinse suprafețele cultivate cu pilante furajere și mai ales cu porumb pentru siloz.Ca urmare, cantitatea totală de furaje însilozate a sporit de aproape cinci ori între anii 1958—1961. Numeroase gospodării de stat și gospodării colective, aplicînd o furajare rațională în care porumbul siloz, completat cu alte furaje, a constituit nutrețul de bază In timpul iernii, au obținut rezultate din cele mai bune. Astfel, la G.A.S. Coțușca, regiunea Suceava, s-a obținut anul trecut o producție medie de 4.052 t. lapte de la un efectiv de 218 vaci, la un preț de cost scăzut. Rezultate bune au obținut și gospodăriile de stat Peștera, regiunea Dobrogea,Variaș, regiunea Banat, Sălard, regiunea Crișana, și altele. De asemenea, tot în multe gospodării colective, porumbul siloz constituie în i de iarnă nutrețul de bază în perioada hrana animalelor, ceea ce a dus la obținerea unor producții bune. Gospodăriile colective Palazul Mare și Viile IcJd, regiunea Dobrogea, au realizat unui trecut peste 3.000 litri lapte de la fiecare vacă furajată. Rezultatele obținute de Institutul de cercetări zootehnice, de Institutul de cercetări de la Fundulea ca și de stațiunile experimentale arată că cele mai bune realizări se obțin prin însilozarea porumbului in amestec cu soia și alte plante leguminoase. La Institutul de la Fundulea, prin Înlocuirea porumbului siloz în amestec cu soia, producția medie de lapte de fiecare vacă furajată a crescut într-un singur an cu peste 1.000 litri. De asemenea, la Stațiunea experimentală zootehnică Rușețu, regiunea Galați, în anul 1959, cînd s-au asigurat cite 6 tone de furaje însilozate de fiecare vacă, s-a obținut o producție medie de 2.600 litri lapte. In anul 1961, cînd s-au folosit în medie cite 9 tone de furaje însilozate, producția medie de lapte de la fiecare vacă furajată a ajuns la 4.053 litri. Cultura porumbului de siloz în amestec cu leguminoase s-a extins mult și în gospodăriile de stat și gospodăriile colective. Anul acesta, efectivul de animale în gospodăriile de stat și gospodăriile colective crește mult față de anul trecut. Pe lângă mărirea efectivului pe baza reținerii prășilei proprii, gospodăriile colective au cumpărat între altele peste 100.000 vaci, depășind cu 3 la sută prevederile anuale, precum și 172.000 vitele, 340.000 ovine ele. Creșterea în continuare a numărului de animale din toate speciile și a producției acestora necesită o grijă deosebită pentru asigurarea furajelor. In acest scop s-a prevăzut ca anul acesta să se însilozeze 8.500.000 tone furaje. In curînd, va începe campania de însilozare a porumbului, principala plantă furajeră pentru siloz. In vederea asigurării cantităților necesare de furaje însilozate de bună calitate, pe baza cercetărilor întreprinse în stațiunile experimentale și a experienței gospodăriilor de stat și gospodăriilor colective fruntașe. Institutul central de cercetări agricole recomandă : In fiecare G.A.S. și G.A.C. să se însilozeze în medie cite 10 tone nutrețuri de fiecare vacă, 5 tone pentru tineretul taurin și cite 0,5 tone de fiecare oaie și scroafă de reproducție. Pentru aceasta, este necesar ca să se însilozeze toate resursele furajere existente în gospodării, de acum și până la căderea zăpezii. Astfel, pe lângă porumbul din cultură pură și cel cultivat în amestec cu leguminoase, se va însiloza porumbul din culturile duble, rogozuri, stuf etc. De asemenea, trebuie întrilozate sorgul, otava de iarbă, de trifoi și lucerna, de iarbă de Sudan, samurastra, frunzele și capetele de sfeclă, dovlecii, pepenii și morcovii furajeri, cartofii mărunți, resturile din grădinile de legume, diferite ierburi și buruieni de pe marginea drumurilor, din livezi, borhoturile, umede în amestec cu cocenii de porumb etc. In ceea ce privește perioada de însilozare a porumbului se recomandă unităților să țină seama de faza de vegetație a fiecărei culturi. In general porumbul trebuie să fie însilozat în momentul cînd conține cantitățile maxime de unități nutritive și cînd are o umiditate (suculentă) de 65-67 la sută. Porumbul, în mod normal trebuie, să fie recoltat în faza lapte-ceară, pentru că în această fază conține circa 70 la sută apă și 20-25 unități nutritive la 100 kg. nutreț. Sunt însă situații cînd din lipsă de utilaje nu se poate însiloza întreaga cantitate de porumb în faza de coacere lapte-ceară. De aceea, este bine să se înceapă această lucrare mai devreme și astfel cea mai mare parte din porumb să fie însilozată în perioada optimă, cînd plantele au suculența necesară obținerii unui nutreț de bună calitate. La alegerea momentului de recoltare a plantelor pentru a fi însilozate, nu trebuie procedat șablon. Aceasta trebuie să ne-o spună ochiul, priceperea și simțul de gospodar. O altă problemă o constituie asigurarea spațiului necesar pentru însilozarea diferitelor nutrețuri. La alegerea tipurilor de silozuri trebuie ținut seama ca acestea să fie ieftine, ușor de folosit, să permită mecanizarea lucrărilor de încărcare, presare și scoatere a nutrețului. In afară de aceasta, silozurile trebuie să protejeze nutrețul de pătrunderea aerului, a apei, de îngheț , sau de căldurile mari. Silozurile care răspund mai mult condițiilor actuale sînt cele amenajate direct la suprafața pămîntului între doi pereți protectori, care pot fi confecționați din materiale diferite (piatră, cărămidă, beton armat, scîndură, baloturi de paie presate etc). Pereții trebuie să fie astfel făcuți, încît să reziste presiunii lor cu șenile cînd acestea tractoareîndeasă nutrețul. In acest scop, pereții se fac drepți, iar in partea exterioară trebuie prevăzuți cu contraforturi. Pereții protectori la silozurile de suprafață pot fi făcuți și din scîndură groasă (lăturoaie) sau din balozuri de paie, după posibilitățile de care dispune fiecare gospodărie. Și în aceste cazuri, pereții trebuie sprijiniți la exterior prin contraforturi. In ceea ce privește dimensiunile, se recomandă ca silozurile de suprafață să aibă lățimea de la 8-12 m, iar lungimea de la 25 la 50 m sau și mai mult, după necesitate, înălțimea pereților protectori poate să fie de la 1,80 m. pînă la 2,50 m. Silozurile de la suprafața pămîntului trebuie amenajate în locuri mai ridicate, să aibă fundul pavat și înclinat spre unul din capete, pentru ca apele de scurgere să se poată aduna într-un puț absorbant. Cînd silozurile au lungimi mai mari este necesar ca înclinația fundului să se facă de la mijloc către cele două capete. Rezultate bune se obțin și prin însilozarea porumbului în tranșee săpate în pămînt, cu dimensiunile de 5 m. la bază, 6,5 m. la partea de sus, 2-2,5 m. înălțimea și circa 30 m. lungimea. Capetele tranșeei se fac înclinate, pentru a permite mirarea și ieșirea tractoarelor cu remorci. Silozurile săpate în formă de tranșee cu dimensiuni mari creează posibilitatea mecanizării operațiilor de încărcare, presare și scoatere a nutrețului. Dacă pămîntul este cam, de pildă cel argilos, tranșeea nu poate fi lăsată necăptușită ; în pămînturile nisipoase tranșeele se căptușesc cu materiale diferite, dintre care rezultate mai bune se obțin cu cărămidă așezata pe lat. Pentru însilozarea amestecurilor de nutrețuri destinate porcilor și păsărilor, cum ar fi de pildă știuleții de porumb în amestec cu morcovi, făină de fin, de lucerna etc., se pot folosi silozuri semiîngropate, cu pereții de beton sau zid de cărămidă, sclivisiți cu ciment. Este bine ca aceste silozuri să aibă o capacitate mai mici (3-5 vagoane) și să fie prevăzute cu un acoperiș. O mare însemnătate are respectarea regulilor tehnice de însilozare, și îndeosebi cele privind tocarea, presarea, umplerea și acoperirea silozurilor. Tocarea este obligatorie pentru aproape toate plantele, excepție făcînd ierburile tinere, mărunte, care se pot însuloza și netocate. Cu cit tocarea se va face mai bine și mai mărunt, se va obține un furaj mai bun deoarece acest lucru permite să se facă o presare corespunzătoare și evacuarea aerului care altfel duce la fermentații nedorite. De altfel, în foarte mare măsură calitatea nutrețului însilozat depinde de presarea acestuia. Se recomandă ca așezarea nutrețului însiloz să se facă uniform, iar presarea să se execute la fiecare strat de nutreț cu ajutorul animalelor sau al tractoarelor cu șenile. O atenție deosebită trebuie dată presării nutrețului la marginea silozului cu ajutorul maiurilor, pentru a nu rămâne goluri de aer, care se transformă cu vremea în focare de putrezire și mucegăire. In timpul Insilozării suprafața furajului trebuie să fie boltită la mijloc, deoarece prin presiunea proprie masei de nutreț, cit și prin presiunea a acoperămintului se realizează o îndesare și mai puternică înspre pereți. După 1—2 zile de la umplere și vîrfuire, nutrețul se presează din nou, cîteva zile la rînd, timp de 1—2 ore. Pentru a se evita încălzirea masei însilozate și pe cît posibil pierderile de substanțe nutritive și vitamine, umplerea silozurilor trebuie să fie făcută fără întrerupere și să dureze cît mai puțin (1—2 zile). La toate silozurile, afară de cele în formă de turn, umplerea se consideră terminată cînd nutrețul, bine presat și vîrfuit, depășește în sus cu 1—1,5 m marginile silozului. Se recomandă ca silozurile să fie acoperite cu un strat de lut umed, gros de 5—10 cm. sau, dacă e posibil, cu carton gudronat, tăiței de sfeclă de zahăr in strat de 30—40 cm., baloturi de paie etc. Există condiții ca unitățile agricole să asigure cantități sporite de nutrețuri însilozate pentru furajarea animalelor. Ele trebuie însă folosite cu mult spirit gospodăresc. De aceea, este necesar ca permanent consiliile agricole regionale și raionale să îndrume unitățile agricole să ia imediat măsuri pentru punerea în stare de funcționare a mijloacelor ce vor fi folosite la recoltarea, tocarea, transportarea și presarea nutrețurilor în silozuri. In cel mai scurt timp, să se revizuiască și să se pregătească silozurile existente, să se amenajeze noi spații de însilozare potrivit necesităților fiecărei gospodării. Pentru cunoașterea metodelor înaintate, îndeosebi de către gospodăriile colective tinere, se recomandă să se organizeze în stațiunile experimentale agricole ca și în G.A.S. și G.A.C. fruntașe demonstrații cu privire la organizarea muncii, amenajarea silozurilor și a metodelor de însilozare a porumbului și a altor nutrețuri. Asigurând cantități cît mai mari de nutrețuri însilozate de bună calitate, G.A.S. și G.A.C. vor avea posibilitatea să aplice o furajare rațională a efectivelor de animale în continuă creștere și să obțină producții sporite de carne, lapte, lină. La G.A.C. „Unirea Principatelor” din Goicea Mare, raionul Segarcea. Se cercetează vegetația porumbului, după efectuarea celor cinci prașile. Pentru sporirea producției de prefabricate Zilele trecute a început la Craiova construcția unei puternice unități industriale pentru confecționat prefabricate din beton armat Sarcina realizării acestui important obiectiv industrial a revenit muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor de la întreprinderea nr. 6 construcții-montaj Craiova. Fruntașe în munca patriotică Comisia de famei din circumscripția electorală nr. 28 a orașului Tr. Severin a organizat in ultima vreme o serie de acțiuni de muncă patriotică, în vederea bunei gospodăriri a circumscripției. Femeile din circumscripție au întreținut curățenia trotuarelor și străzilor, au îngrijit zonele verzi, unde au plantat mori de sezon etc. In munca patriotică au devenit frunteșe tovarășele: Enescu Gheorghița, Tîriiu Maria, Popescu Tudorița, Banca Ana, Bumbac Maria, Ionescu Maria, Monaru Marga și multe altele. S. VLADUCEANU, coresp. Bucuria școlarilor Elevii școlii de patru ani din satul Țugurești, comuna Buza, raionul Segarcea, au participat cu elan la acțiunea de stringere a spicelor rămase pe miriști. Zilele trecute, elevii acestei școli au aflat rezultatul concret al muncii lor. După treierișul snopilor strinși a rezultat cantitatea de 466 kg. grîu, ce a fost predat cooperativei din comună. ȘT. GEORGESCU, coresp. Excursie pe litoral Comitetul de părinți din cadrul școlii medii nr. 2 din Craiova a organizat, cu sprijinul organizației de partid și de U.T.M. din școală și al conducerii școlii, o excursie pe timp de șapte zile pe litoralul Mării Negre, la care participă elevii merituoși la învățătură și disciplină. D. BURLACU, coresp. ------------------------------------------------ Au terminat treierișul Munca bine organizată și ajutorul substanțial primit din partea mecanizatorilor de la S.M.T. Ia!oș au dat putința colectiviștilor din Bugiulești, raionul Oltețu, să termine treierișul păioaselor de pe cele aproape 300 ha. cultivate. Colectiviștii Ion Turna, Nicolae Stanca, Nicolae Pilote, Constantin M.halcea și alții s-au evidențiat în executarea acestei lucrări Paralel cu treierișul, colectiviștii și mecanizatorii s-au îngrijit și de executarea arăturilor adinei de vară și însămînțarea în cultură dublă a porumbului furajer. Până acum,ărătura adică de vară a fost executată pe mai bine de 120 ha., iar porumbul furajer a fost însămânțat pe întreaga suprafață planificată. ILIE MAZILU, coresp. Muncitoarele Sofia Timăveșchi, Gheorghița Mihuț, Jeni Rusu și Gheorghița Zamfir din sectorul III montaj al uzinei „7 Noiembrie“ Craiova execută lucrări de bună calitate, și depășesc in mod regulat sarcina de plan cu peste 10 la sută, fapt pentru care s-au situat in rîndul fruntașilor. Realizările de muncă din TG JIU.—(De la subredacția noastră voluntară). In întrecerea socialistă pentru înfăptuirea prevederilor celui de-al treilea an al sesenalului înainte de termen, muncitorii, inginerii și tehnicienii din întreprinderile existente în orașul Tg. Jiu și-au sporit zi de zi preocupările pentru a realiza o ritmicitate sporită în producție, creșterea productivității muncii și reducerea prețului de cost. IN CETATEA LEMNULUI In cursul primului semestru al anului, colectivul de muncă al marelui Complex pentru industrializarea lemnului a realizat peste prevederile planului 705 m.c. cherestea, 564 m.c. placaj și alte importante cantități de sortimente lemnoase. Continuînd seria realizărilor din primul semestru, în luna iulie, muncitorii, tehnicienii și inginerii din această unitate industrială, asemuită cu o adevărată cetate a industrializării lemnului, au reușit să realizeze peste plan circa 20 m.c. placaj și 125 m.c. cherestea. LA I.I.S. „UNIREA" Muncitorii, inginerii și tehnicienii de la unitatea industrială pentru produse refractare „Unirea" au încheiat activitatea pe primele șase luni ale anului cu un plus de producție de 345 tone. colectivelor orașul Tg. Jiu Sporind avîntul în întrecere, sectivul din această întreprindere cea reușit ca în luna iulie să realizeze peste plan mai mult de șase tone produse refractare de bună calitate. CONFECȚII MAI MULTE Ș 1 MAI BUNE Folosind judicios mașinile și materia primă, colectivul fabricii de confecții „Tudor Vladimirescu" a reușit ca în cursul lunii iulie să-și îndeplinească ritmic prevederile de pian. Muncitorii fruntași au sprijinit în activitatea de zi cu zi tovarășii lor de muncă cu o calificare mai slabă, în scopul obținerii unui avînt general în lupta pentru confecții mai multe și de calitate. Toate preocupările dovedite în acest domeniu au fost încununate de succes. In cea de-a șaptea lună a anului, colectivul de muncă de la F.C.T.V. a reușit să-și realizeze prevederile de plan în bune condiții, dînd confecții de calitate. GH. URSU I Lăcătușii Țîțu Petre și Șipoteanu I Iulian din partida de frînă condusă de comunistul Minciu Ion de la jI Atelierul de zonă CFR Craiova se numără printre fruntașii în producție, Iatăl efectuînd proba de frînă la un vagon de marfă. In întîmpinarea Zilei minerului 40 trenuri lignit peste plan A’, vizați în întrecerea socialistă pentru a da patriei cărbune mai mult și mai bun, muncitorii, inginerii și tehnicienii din Exploatarea minieră Rovinari întimpină Ziua minerului și glorioasa aniversare a eliberării patriei noastre, cu realizări deosebite. Folosind importante rezerve industriale, legate de sporirea productivității mașinilor, minerii din vadul cărbunelui de la Rovinari au realizat prevederile de plan revenite în cea de-a șaptea lună a anului, cu șase zile mai devreme. Succese importante au obținut în întrecerea socialistă și minerii din celelalte sectoare de exploatare și lucrări geologice ale Trustului minier „Oltenia". La încheierea bilanțului pe primele șapte luni ale anului, muncitorii, inginerii și tehnicienii Trustului minier Oltenia raportează cu îndreptățită mrândrie patriotică un succes remarcabil: — realizarea peste prevederile pianului a unei cantități de lignit echivalentă cu capacitatea de încărcare a 40 de trenuri. Alături de ceilalți sondori al patriei noastre, muncitorii, inginerii și tehnicienii de la Întreprinderea de foraj Craiova, au reușit, in perioada care s-a scurs din cel de-al llI-lea an al sesenalului, să obțină lună de lună realizări din ce in ce mai însemnate pe linia sporirii rezervelor de hidrocarburi, ridicării productivității muncii și micșorării prețului de cost — sarcini izvorîte din Directivele Congresului al Ill-lea al partidului. Continuînd seria realizărilor din anii trecuți, petroliștii de la întreprinderea de foraj Craiova au adus o contribuție însemnată la promovarea tehnicii noi in foraj prin extinderea celor mai perfecționate metode de lucru, au redus prețul de cost pe metru forat și au raportat mai zilele trecute că economiile înregistrate la prețul de cost peste prevederile de plan depășesc însemnata sumă de 1.000.000 lei. Cu prilejul dezbaterii cifrelor de plan revenite în anul 1962, membrii acestui colectiv de muncă fruntaș pe țară în ramura forajului, s-au angajat să lupte cu elan sporit pentru creșterea rezervelor de hidrocarburi, extinderea la peste 70 la sută a forajului cu turbina, realizarea sarcinilor de plan anuale cu 12 zile înainte de termen, obținerea de economii la prețul de cost in valoare de 500.000 lei. Cu aceste angajamente și obiective întreprinderea de foraj Craiova a continuat în anul 1962 întrecerea cu celelalte colective din întreprinderile de foraj din țară pentru realizarea prevederilor desenalului înainte de termen. Din analiza principalilor indicatori de plan reveniți în primele șase luni ale anului, se constată că sondorii din această întreprindere au trecut de la angajamente la fapte și sunt bucuroși că pot raporta îndeplinirea in bune condiții a prevederilor de plan, a angajamentelor luate. Astfel, planul fizic revenit in semestrul I al anului a fost depășit cu 9,1 la sută, ceea ce reprezintă o scurtare de 15 zile din pla n Valorificind importantele dorii de la întreprinderea de foraj anului planul de foraj cu un plus montare in valoare de cca. 1.000. ★ Volumul forajului cu turb rare s-a realizat în proporție de de numai 70 la sută cum prevede nul anual, iar după șapte luni de zile, colectivul acestei întreprinderi raportează realizarea peste plan a cca. 6000 metri. Brigăzile conduse de Nicolae Popescu, Ion Lungeanu, Ion Popescu, Grigore Anghel, Constantin Stroie și Vlad Vasile au realizat pină în prezent între 3600—6000 m., săpînd cu turbina intre 70—89 la sută din metrajul realizat și obținind economii la prețul de cost intre 209.000—1000.000 lei. Economiile în acest domeniu au contribuit la realizarea prevederilor de plan la prețul de cost, la înfăptuirea angajamentului de 509.000 lei economii peste plan și la realizarea in plus a unei economii suplimentare in valoare de cca 1.000.000 rol St îb îndrumarea organizației de partid, cu sprijinul plin de răspundere al comuniștilor din toate sectoarele de activitate, sondorii de la foraj, petroliștii de la montaj, secția probe de producție, secția transporturi etc., au descoperit și pus in valoare importante rezerve industriale care au înlesnit creșterea productivității muncii cu 8 la sută față de 3,5 la suta pit prevedea angajamentul, micșorarea prețului de cost pe metru forat cu 3,6 la sută in loc de 1,85 la sută — sarcină de plan, iar forajul cu turbina la referință, structural și explorare s-a realizat nu cu 70 la sută cum se prevede în angajament, ci s-a ajuns la 74 la sută din metrajul realizat. Principala metodă de atragere a ezerve ale instalațiilor de foraj, Ion Craiova au realizat de la începutul a peste 6000 m. și economii supli 000 lei. via la referință, structural și explo 74 la sută din totalul forajului față a angajamentul luat, muncitorilor la rezolvarea sarcinilor economice o constituie, în cadrul întreprinderii, consfătuirile de producție. In cursul primului semestru al anului, întrecerea intre brigăzile de foraj a fost mai bogată în rezultate, decât în anii trecuți. Consfătuirile de producție ale grupelor sindicale organizate pe brigăzi și echipe, au scos în relief faptul că echipele de lucru au fost îndrumate spre a executa lucrări de bună calitate, o exploatare și întreținere corespunzătoare a instalațiilor și utilajelor cit și înlăturarea timpilor neproductivi proveniți din cauza avariilor accidentelor tehnice și așteptărilor organizatorice. Brigăzile care au fost preocupate de înlăturarea lipsurilor in foraj au obținut rezultate bune in întrecerea socialistă și in special în generalizarea forajului cu turbina in cadrul întreprinderii. Această metodă și-a găsit o largă aplicare la brigăzile care la unele sonde au ajuns să sape 80—94 la sută, din totalul metrilor forați. . Paralel cu problemele privind extinderea forajului cu turbina, pe linia introducerii tehnicii noi s-au realizat următoarele: săparea cu diametru mic a sondei nr. 13, executarea unui număr de opt operații de probare a straielor în sonde netubate, folosirea de noi tipuri de sape de construcție îmbunătățite, efectuarea de carotaje cu izotopi radioactivi in vederea controlului procesului de foraj etc. — metode aplicate in cadrul mai multor sonde unde petroliștii s-au preocupat să cunoască tainele tehnicii noi. Problemele complexe pe care le impune activitatea de foraj și in special la referință, structural și explorare, cer din partea sondorilor o contribuție deosebită. Această contribuție este reflectată în indicatorii buni, în special în extinderea forajului cu turbina, unde in primul semestru al anului prevederile de plan au fost depășite cu 24,8 la sută, numărul de granice-luri in foraj s-a redus cu cca. 15 la sută, iar viteza forajului a crescut cu 48 la sută. Asemenea elemente de mare eficiență tehnico-economică contribuie efectiv la scurtarea termenelor de foraj stabilite pentru sondele de explorare sau exploatare și implicit la punerea în evidență înainte de termen a zăcămintelor bogate în hidrocarburi. ★ Colectivul Întreprinderii de foraj Craiova este fruntaș pe țară și se bucură de mare încredere printre colectivele de sondori din Oltenia, dispunînd de o vastă experiență in săparea rapidă și economicoasă a sondelor. Cert este insă că nu de fiecare dat sondorii din unele secții ale acestei întreprinderi au reușit să-și îndeplinească integral prevederile de plan. Acest lucru a făcut ca in primul semestru al anului prevederile revenite la forajul de referință și structural să nu fie realizate in întregime, deși dacă se insista mai mult, această rămânere în urmă nu s ar fi înregistrat. Succesele de mîine la care sînt chemați să-și aducă contribuția sondorii de la foraj, succese care se obțin în creșterea producției de țiței după ce sondele au fost trecute de la foraj in producție, se pregătesc de astăzi. Această pregătire începe o dată cu primele indicații ale topografilor privind amplasarea sondelor și se termină după perforarea sondei. Toate aceste operații complexe le fac sondorii. De calitate și operativitate în executarea lor depinde succesul de mîine. GHEORGHE FLOREA ACTUALITATEA ECONOMICĂ Succesele de mîine se pregătesc de azi