Inainte, august 1962 (Anul 19, nr. 5424-5449)

1962-08-01 / nr. 5424

Recomandările Institutului central de cercetări agricole privind asigurarea furajelor însilozate pentru hrana animalelor In ultimii ani, datorită măsurilor­ luate de partid și guvern, au fost ob­ținute succese însemnate în creșterea efectivelor de animale și a produc­ției acestora. Paralel cu măsurile luate pentru mărirea și îmbunătățirea șeptelului, au fost întreprinse numeroase acțiuni în vederea asigurării unei baze fura­jere tot mai îndestulătoare. An de an au fost extinse suprafețele culti­vate cu pilante furajere și mai ales cu porumb­ pentru siloz.­Ca urmare, cantitatea totală de furaje însilozate a sporit de aproape cinci ori între anii 1958—1961. Numeroase gospodă­rii de stat și gospodării colective, aplicînd o furajare rațională în care porumbul siloz, completat cu alte furaje, a constituit nutrețul de­ bază In timpul iernii, au obținut rezultate din cele mai bune. Astfel, la G.A.S. Coțușca, regiunea Suceava, s-a obți­nut anul trecut o producție medie de 4.052 t. lapte de la un efectiv de 218 vaci, la un­ preț de cost scăzut. Rezul­tate bune au­­ obținut și gospodăriile­­ de stat Peștera, regiunea Dobrogea,­­Variaș, regiunea Banat, Sălard, regiu­nea Crișana, și altele. De asemenea, tot în multe gospodării colective, po­rumbul siloz constituie în i de iarnă nutrețul de bază în perioada hrana animalelor, ceea ce a dus la obține­rea unor producții bune. Gospodăriile colective Palazu­l Mare și Viile IcJd­, regiunea Dobrogea, au realizat unui trecut peste 3.000 litri lapte de la fiecare vacă furajată. Rezultatele obținute de Institutul de cercetări zootehnice, de Institutul de cercetări de la Fundulea ca și de stațiunile experimentale arată că cele mai bune realizări se obțin prin însi­­lozarea porumbului in amestec cu soia și alte plante leguminoase. La Institutul de la Fundulea, prin Înlocuirea porumbului siloz în ames­tec cu soia, producția medie de lapte de fiecare vacă furajată a crescut într-un singur an cu peste 1.000 litri. De asemenea, la Stațiunea experi­mentală zootehnică Rușețu, regiunea Galați, în anul 1959, cînd s-au asi­gurat cite 6 tone de furaje însilozate de fiecare vacă, s-a obținut o pro­ducție medie de 2.600 litri lapte. In anul 1961, cînd s-au folosit în medie cite 9 tone de furaje însilozate, pro­ducția medie de lapte de la fiecare vacă furajată a ajuns la 4.053 litri. Cultura porumbului de siloz în a­­mestec cu leguminoase s-a extins mult și în gospodăriile de stat și gospodă­riile colective. Anul acesta, efectivul de animale în gospodăriile de stat și gospodă­riile­ colective crește mult față de anul trecut. Pe lângă mărirea efecti­vului pe baza reținerii prășilei pro­prii, gospodăriile colective au cum­părat între altele peste 100.000 vaci, depășind cu 3 la sută prevederile anuale, precum și 172.000 vitele, 340.000 ovine ele. Creșterea în con­tinuare a numărului de animale din toate speciile și a producției acestora necesită o grijă deosebită pentru asi­gurarea furajelor. In acest scop s-a prevăzut ca anul acesta să se însilo­­zeze 8.500.000 tone furaje. In curînd, va începe campania de însilozare a porumbului, principala plantă furajeră­­ pentru siloz. In vederea asigurării cantităților necesare de furaje însilozate de bună calitate, pe baza cercetărilor întreprinse în stațiunile experimen­tale și a experienței gospodăriilor de stat și gospodăriilor colective frun­tașe. Institutul central de cercetări agricole recomandă : In fiecare G.A.S. și G.A.C. să se însilozeze în medie cite 10 tone nu­trețuri de fiecare vacă, 5 tone pen­tru tineretul taurin și cite 0,5 tone de fiecare oaie și scroafă de repro­ducție. Pentru aceasta, este necesar ca să se însilozeze toate resursele furajere existente în gospodării, de acum și până la căderea zăpezii. Ast­fel, pe lângă porumbul din cultură pură și cel cultivat în amestec cu leguminoase, se va însiloza porum­bul din culturile duble, rogozuri, stuf etc. De asemenea, trebuie în­­t­rilozate sorgul, otava de iarbă, de­­ trifoi și lucerna, de iarbă de Sudan, samurastra, frunzele și capetele de sfeclă, dovlecii, pepenii și morcovii furajeri, cartofii mărunți, resturile din grădinile de legume, diferite ierburi și buruieni­ de pe marginea drumuri­lor, din livezi, borhoturile, umede în amestec cu cocenii de porumb etc. In ceea ce privește perioada de însilozare a porumbului se recoman­dă unităților să țină seama de faza de vegetație a fiecărei culturi. In­ general porumbul trebuie să fie în­­silozat în momentul cînd conține cantitățile maxime de unități nutri­tive și cînd are o umiditate (sucu­lentă) de 65-67 la sută. Porumbul, în mod normal trebuie, să fie re­coltat în faza lapte-ceară, pentru că în această fază conține circa 70 la sută apă și 20-25 unități nutritive la 100 kg. nutreț. Sunt însă situații cînd­ din lipsă de utilaje nu se poate însiloza întreaga cantitate de porumb în faza de coacere lapte-ceară. De a­­ceea, este bine să se înceapă a­­ceastă lucrare mai devreme și ast­fel cea­ mai mare parte din porumb să fie însilozată în perioada op­timă, cînd plantele au suculența ne­cesară obținerii unui nutreț de bună calitate. La alegerea momentului de recoltare a plantelor pentru a fi însilozate, nu trebuie procedat șablon. Aceasta trebuie să ne-o spună ochiul, priceperea și simțul de gospodar. O altă problemă o constituie asi­gurarea spațiului necesar pentru în­­silozarea diferitelor nutrețuri. La ale­gerea tipurilor d­e silozuri trebuie ținut seama ca acestea să fie ief­tine, ușor de folosit, să permită me­canizarea lucrărilor de încărcare, presare și scoatere a nutrețului. In afară de aceasta, silozurile trebuie să protejeze nutrețul de pătrunderea aerului, a apei, de îngheț , sau de căldurile mari. Silozurile care răspund mai mult condițiilor actuale sînt cele amena­jate direct la suprafața pămîntului între doi pereți protectori, care pot fi confecționați din materiale dife­rite (piatră, cărămidă, beton armat, scîndură, baloturi de paie presate etc). Pereții trebuie să fie astfel făcuți, încît să reziste presiunii lor cu șenile cînd acestea tractoare­îndeasă nutrețul. In acest scop, pereții se fac drepți, iar in partea exterioară trebuie prevăzuți­­ cu contraforturi. Pereții protectori la silozurile de suprafață pot fi făcuți și din scîn­dură groasă (lăturoaie) sau din ba­lozuri de paie, după posibilitățile de care dispune fiecare gospodărie. Și în aceste cazuri, pereții trebuie spri­jiniți la exterior prin contraforturi. In ceea ce privește dimensiunile, se recomandă ca silozurile de suprafață să aibă lățimea de la 8-12 m, iar lungimea de la 25 la 50 m sau și mai mult, după necesitate, înălțimea pereților protectori poate să fie de la 1,80 m. pînă la 2,50 m. Silozurile de la suprafața pămîntului trebuie amenajate în locuri mai ridicate, să aibă fundul pavat și­­ înclinat spre unul din capete, pentru ca apele de scurgere să se poată aduna într-un puț absorbant. Cînd silozurile au lungimi mai mari­­ este necesar ca înclinația fundului să se facă de la mijloc către cele două capete. Rezultate bune se obțin și prin însilozarea porumbului în tranșee să­pate în pămînt, cu dimensiunile de 5 m. la bază, 6,5 m. la partea de sus, 2-2,5 m. înălțimea și circa 30 m. lungimea. Capetele tranșeei se fac­ înclinate, pentru a permite mirarea și ieșirea tractoarelor cu remorci. Silozurile săpate în formă de tran­șee cu dimensiuni mari creează po­sibilitatea mecanizării operațiilor de încărcare, presare și­ scoatere a nu­trețului. Dacă pămîntul este cam­, de pildă cel argilos, tranșeea nu­ poate fi lăsată necăptușită ; în pă­­­­mînturile nisipoase tranșeele se căp­tușesc­­ cu materiale diferite, dintre care rezultate mai bune se obțin cu cărămidă așezata pe lat. Pentru însilozarea amestecurilor de nutrețuri destinate porcilor și păsă­rilor, cum ar fi de pildă știuleții de porumb în amestec cu morcovi, făină de fin, de lucerna etc., se pot folosi si­lozuri semiîngropate, cu pereții de beton sau zid de cărămidă, sclivisiți cu ciment. Este bine ca aceste silo­zuri să aibă o capacitate mai mici (3-5 vagoane) și să fie prevăzute cu un acoperiș. O mare însemnătate are respecta­rea regulilor tehnice de însilozare, și îndeosebi cele privind tocarea, pre­sarea, umplerea și acoperirea silozuri­lor. Tocarea este obligatorie pentru a­­proape toate plantele, excepție făcînd ierburile tinere, mărunte, care se pot însuloza și netocate. Cu cit toca­rea se va face mai bine și mai mă­runt, se va obține un furaj mai bun deoarece acest lucru permite să se facă o presare corespunzătoare și eva­cuarea aerului care altfel duce la fermentații nedorite. De altfel, în foarte mare măsură calitatea nu­trețului însilozat depinde de presa­rea acestuia. Se recomandă ca așe­zarea nutrețului în­siloz să se facă uni­form, iar presarea să se execute la fie­care strat de nutreț cu ajutorul ani­malelor sau al tractoarelor cu șenile. O atenție deosebită trebuie dată pre­sării nutrețului la marginea silozului cu ajutorul maiurilor, pentru a nu ră­­mâne goluri de aer, care se transformă cu vremea în focare de putrezire și mucegăire. In timpul Insilozării suprafața fura­jului trebuie să fie boltită la mijloc, deoarece prin presiunea proprie masei de nutreț, cit și prin presiunea a acoperămintului se realizează o în­­desare și mai puternică înspre pereți. După 1—2 zile de la umplere și vîr­­fuire, nutrețul se presează din nou, cîteva zile la rînd, timp de 1—2 ore. Pentru a se evita încălzirea masei însilozate și pe cît posibil pierderile de substanțe nutritive și vitamine, umplerea silozurilor trebuie să fie făcută fără întrerupere și să dureze cît mai puțin (1—2 zile). La toate si­lozurile, afară de cele în formă de turn, umplerea se consideră terminată cînd nutrețul, bine presat și vîrfuit, depășește în sus cu 1—1,5 m margi­nile silozului. Se recomandă ca silo­zurile să fie acoperite cu un strat de lut umed, gros de 5—10 cm. sau, dacă e posibil, cu carton gudronat, tăiței de sfeclă de zahăr in strat de 30—40 cm., baloturi de paie etc. Există condiții ca unitățile agricole să asigure cantități sporite de nutre­țuri însilozate pentru furajarea ani­malelor. Ele trebuie însă folosite cu mult spirit gospodăresc. De aceea, este necesar ca permanent consiliile agricole regionale și raionale să în­drume unitățile agricole să ia imediat măsuri pentru punerea în stare de funcționare a mijloacelor ce vor fi folosite la recoltarea, tocarea, trans­portarea și presarea nutrețurilor în silozuri. In cel mai scurt timp, să se revizuiască și să se pregătească si­lozurile existente, să se amenajeze noi spații de însilozare potrivit ne­cesităților fiecărei gospodării. Pentru cunoașterea metodelor înain­tate, îndeosebi de către gospodăriile colective tinere, se recomandă să se organizeze în stațiunile experimentale agricole ca și în G.A.S. și G.A.C. frun­tașe demonstrații cu privire la orga­nizarea muncii, amenajarea silozu­rilor și a metodelor de însilozare a porumbului și a altor nutrețuri. Asigurând cantități cît mai mari de nutrețuri însilozate de bună cali­tate, G.A.S. și G.A.C. vor avea posi­bilitatea să aplice o furajare rațională a efectivelor de animale în continuă creștere și să obțină producții sporite de carne, lapte, lină. La G.A.C. „Unirea Principatelor” din Goicea Mare, raionul Segarcea. Se cercetează vegetația porum­bului, după efectuarea celor cinci prașile. Pentru sporirea producției de prefabricate Zilele trecute a început la Cra­iova construcția unei puternice uni­tăți industriale pentru confecționat prefabricate din beton armat Sarcina realizării acestui important obiectiv industrial a revenit muncitorilor, in­­­ginerilor și tehnicienilor de la între­prinderea nr. 6 construcții-montaj Craiova. Fruntașe în munca patriotică Comisia de famei din circumscrip­ția electorală nr. 28 a orașului Tr. Severin a organizat in ultima vreme o serie de acțiuni de muncă patrioti­că, în vederea bunei gospodăriri a circumscripției. Femeile din circumscripție au în­treținut curățenia trotuarelor și stră­zilor, au îngrijit zonele verzi, unde au plantat mori de sezon etc. In munca patriotică au devenit frunteșe tovarășele: Enescu Gheor­­ghița, Tîriiu Maria, Popescu Tudo­­rița, Ban­ca Ana, Bumbac Maria, Io­­nescu Maria, Monaru Mar­ga și multe altele. S. VL­ADUCE­AN­U, coresp. Bucuria școlarilor Elevii școlii de patru ani din sa­tul Țugurești, comuna Bu­za, raionul Segarcea, au participat cu elan la acțiunea de str­ingere a spicelor ră­mase pe miriști. Zilele trecute, elevii acestei școli au aflat rezultatul concret al muncii lor. După treierișul snopilor strinși a rezultat cantitatea de 466 kg. grîu, ce a fost predat cooperativei din comună. ȘT. GEORGESCU, coresp. Excursie pe litoral Comitetul de părinți din cadrul școlii medii nr. 2 din Craiova a or­ganizat, cu sprijinul organizației de partid și de U.T.M. din școală și al conducerii școlii, o excursie pe timp de șapte zile pe litoralul Mării Negre, la care participă elevii meri­tuoși la învățătură și disciplină. D. BURLACU, coresp. ------------------------------------------------­ Au terminat treierișul Munca bine organizată și ajutorul substanțial primit din partea meca­nizatorilor de la S.M.T. I­a!oș au dat putința colectiviștilor din Bugiulești, raionul Oltețu, să termine treierișul păioaselor de pe cele aproape 300 ha. cultivate. Colectiviștii Ion Turna, Nicolae Stanca, Nicolae Pilote, Cons­tantin M.halcea și alții s-au evi­dențiat în executarea acestei lucrări Paralel cu treierișul, colectiviștii și mecanizatorii s-au îngrijit și de execu­tarea arăturilor adinei de vară și însă­­m­înțarea în cultură dublă a porumbului furajer. Până acum,­ărătura adi­­că de vară a fost executată pe mai bine de 120 h­a., iar porumbul furajer a fost însămânțat pe întreaga suprafață planificată. ILIE MAZILU, coresp. Muncitoarele Sofia Tim­ăveșchi, Gheorgh­ița Mih­uț, Jeni Rusu și Gheorghița Zamfir din sectorul III montaj al uzinei „7 Noiembrie“ Craiova execută lucrări de bună calitate, și depășesc in mod regulat sar­cina de plan cu peste 10 la sută, fapt pentru care s-au situat in rîndul fruntașilor. Realizări­­le de muncă din TG JIU.—(De la subredacția noastră voluntară). In întrecerea socialistă pen­tru înfăptuirea prevederilor celui de-al treilea an al sesenalului înainte de termen, muncitorii, inginerii și tehni­cienii din întreprinderile existente în orașul Tg. Jiu și-au sporit zi de zi preocupările pentru a realiza o ritmicitate sporită în producție, creș­terea productivității muncii și redu­­cerea prețului de cost. IN CETATEA LEMNULUI In cursul primului semestru al a­­nului, colectivul de muncă al mare­lui Complex pentru industrializarea lemnului a realizat peste prevederile planului 705 m.c. cherestea, 564 m.c. placaj și alte importante cantități de sortimente lemnoase. Continuînd seria­­ realizărilor din primul semestru, în luna iulie, mun­citorii, tehnicienii și inginerii din a­­ceastă unitate industrială, asemuită cu o adevărată cetate a industriali­zării lemnului, au reușit să realizeze peste plan circa 20 m.c. placaj și 125 m.c. cherestea. LA I.I.S. „UNIREA" Muncitorii, inginerii și tehnicienii de la unitatea industrială pentru pro­duse refractare „Unirea" au înche­iat activitatea pe primele șase luni­ al­e anului cu un plus de producție de 345 tone. colectivelor orașul Tg. Jiu Sporind avîntul în întrecere, sectivul din această întreprindere ce­a reușit ca în luna iulie să realizeze peste plan mai mult de șase tone produse refractare de bună calitate. CONFECȚII MAI MULTE Ș 1 MAI BUNE Folosind judicios mașinile și mate­ria primă, colectivul fabricii de con­fecții „Tudor Vladimirescu" a reușit ca în cursul lunii iulie să-și înde­plinească ritmic prevederile de pian. Muncitorii fruntași au sprijinit în activitatea de zi cu zi tovarășii lor de muncă cu o calificare mai slabă, în scopul obținerii unui avînt gene­ral în lupta pentru confecții mai multe și de calitate. Toate preocupările dovedite în a­­cest domeniu au fost încununate de succes. In cea de-a șaptea lună a anului, colectivul de muncă de la F.C.T.V. a reușit să-și realizeze pre­vederile de plan în bune condiții, dînd confecții de calitate. GH. URSU I Lăcătușii Țîțu Petre și Șipoteanu I Iulian din partida de frînă condu­­­­să de comunistul Minciu Ion de la jI Atelierul de zonă CFR Craiova se­­ numără printre fruntașii în pro­­ducție, Iată­l efectuînd proba de frînă la un vagon de marfă. In întîmpinarea Zilei minerului 40 trenuri lignit peste plan A’, vizați în întrecerea socialistă pen­tru a da patriei cărbune mai mult și mai bun, muncitorii, inginerii și tehni­cienii din Exploatarea minieră Rovi­­nari întimpină Ziua minerului și glo­rioasa aniversare a eliberării patriei noastre, cu realizări deosebite. Folosind importante rezerve indus­triale, legate de sporirea productivității mașinilor, minerii din vadul cărbune­lui de la Rovinari au realizat prevede­rile de plan revenite în cea de-a șaptea lună a anului, cu șase zile mai devre­me. Succese importante au obținut în în­trecerea socialistă și minerii din cele­lalte sectoare de exploatare și lucrări geologice ale Trustului minier „Olte­nia". La încheierea bilanțului pe primele șapte luni ale anului, muncitorii, in­ginerii și tehnicienii Trustului minier Oltenia raportează cu îndreptățită mrân­­drie patriotică un succes remarcabil: — realizarea peste prevederile pianu­lui a unei cantități de lignit echiva­lentă cu capacitatea de încărcare a 40 de trenuri. Alături de ceilalți sondori al patriei noastre, muncitorii, inginerii și tehni­cienii de la Întreprinderea de foraj Cra­iova, au reușit, in perioada care s-a scurs din cel de-al llI-lea an al sese­­nalului, să obțină lună de lună reali­zări din ce in ce mai însemnate pe li­nia sporirii rezervelor de hidrocarburi, ridicării productivității muncii și mic­șorării prețului de cost — sarcini izvo­­rîte din Directivele Congresului al Ill-lea al partidului. Continuînd seria realizărilor din anii trecuți, petroliștii de la întreprinderea de foraj Craiova au adus o contribuție însemnată la promovarea tehnicii noi in foraj prin extinderea celor mai per­fecționate metode de lucru, au redus prețul de cost pe metru forat și au ra­portat mai zilele trecute că economiile înregistrate la prețul de cost peste pre­vederile de plan depășesc însemnata sumă de 1.0­00.000 lei. Cu prilejul dezbaterii cifrelor de plan revenite în anul 1962, membrii acestui colectiv de muncă fruntaș pe țară în ramura forajului, s-au angajat să lupte cu elan sporit pentru creșterea rezervelor de hidrocarburi, extinderea la peste 70 la sută a forajului cu tur­bina, realizarea sarcinilor de plan a­­nuale cu 12 zile înainte de termen, ob­ținerea de economii la prețul de cost in valoare de 500.00­0 lei. Cu aceste angajamente și obiective întreprinde­rea de foraj Craiova a continuat în anul 1962 întrecerea cu celelalte colec­tive din întreprinderile de foraj din țară pentru realizarea prevederilor desenalu­­lui înainte de termen. Din analiza principalilor indicatori de plan reveniți în primele șase luni ale anului, se constată că sondorii din această întreprindere au trecut de la angajamente la fapte și sunt bucuroși că pot raporta îndeplinirea in bune condiții a prevederilor de plan, a an­gajamentelor luate. Astfel, planul fi­zic revenit in semestrul I al anului a fost depășit cu 9,1 la sută, ceea ce re­prezintă o scurtare de 15 zile din pla­­ n Valorificind importantele dorii de la întreprinderea de foraj anului planul de foraj cu un plus montare in valoare de cca. 1.000. ★ Volumul forajului cu turb rare s-a realizat în proporție de de numai 70 la sută cum prevede nul anual, iar după șapte luni de zile, colectivul acestei întreprinderi rapor­tează realizarea peste plan a cca. 6000 metri. Brigăzile conduse de Nicolae Po­­pescu, Ion Lungeanu, Ion Popescu, Gri­gore Anghel, Constantin Stroie și Vlad Vasile au realizat pină în prezent între­­ 3600—6000 m., săpînd cu turbina intre 70—89 la sută din metrajul realizat și obținind economii la prețul de cost in­tre 209.000—1000.000 lei. Economiile în acest domeniu au contribuit la rea­lizarea prevederilor de plan la prețul de cost, la înfăptuirea angajamentu­lui de 509.000 lei economii peste plan și la realizarea in plus a unei econo­mii suplimentare in valoare de cca 1.000.000 rol St îb îndrumarea organizației de partid, cu sprijinul plin de răspundere al comuniștilor din toate sectoarele de activitate, sondorii de la foraj, petro­liștii de la montaj, secția probe de producție, secția transporturi etc., au descoperit și pus in valoare impor­tante rezerve industriale care au înles­nit creșterea productivității muncii cu 8 la sută față de 3,5 la suta pit pre­vedea angajamentul, micșorarea prețu­lui de cost pe metru forat cu 3,6 la sută in loc de 1,85 la sută — sarcină de plan, iar forajul cu turbina la refe­rință, structural și explorare s-a rea­lizat nu cu 70 la sută cum se prevede în angajament, ci s-a ajuns la 74 la sută din metrajul realizat. Principala metodă de atragere a­ ezerve ale instalațiilor de foraj, Ion­ Craiova au realizat de la începutul a peste 6000 m. și economii supli­ 000 lei. via la referință, structural și explo­ 74 la sută din totalul forajului față a angajamentul luat, muncitorilor la rezolvarea sarcinilor economice o constituie, în cadrul între­prinderii, consfătuirile de producție. In cursul primului semestru al anului, întrecerea intre brigăzile de foraj a fost mai bogată în rezultate, decât în anii trecuți. Consfătuirile de producție ale grupelor sindicale organizate pe brigăzi și echipe, au scos în relief fap­tul că echipele de lucru au fost îndru­mate spre a executa lucrări de bună calitate, o exploatare și întreținere co­respunzătoare a instalațiilor și utilaje­lor cit și înlăturarea timpilor nepro­ductivi proveniți din cauza avariilor accidentelor tehnice și așteptărilor or­ganizatorice. Brigăzile care au fost preocupate de înlăturarea lipsurilor in foraj au obținut rezultate bune in în­trecerea socialistă și in special în ge­neralizarea forajului cu turbina in ca­drul întreprinderii. Această metodă și-a găsit o largă aplicare la brigăzile ca­re la­ unele sonde au ajuns să sape 80—94 la sută, din totalul metrilor fo­rați. . Paralel cu problemele privind ex­tinderea forajului cu turbina, pe linia introducerii tehnicii noi s-au realizat următoarele: săparea cu diametru mic a sondei nr. 13, executarea unui nu­măr de opt operații de probare a stra­ielor în sonde netubate, folosirea de noi tipuri de sape de construcție îm­bunătățite, efectuarea de carotaje cu izotopi radioactivi in vederea contro­lului procesului de foraj etc. — metode aplicate in cadrul mai multor sonde unde petroliștii s-au preocupat să cu­noască tainele tehnicii noi. Problemele complexe pe care le im­pune activitatea de foraj și in special la referință, structural și explorare, cer din partea sondorilor o contribuție deosebită. Această contribuție este re­flectată în indicatorii buni, în special în extinderea forajului cu turbina, unde in primul semestru al anului prevederile de plan au fost depășite cu 24,8 la su­tă, numărul de granice-luri in foraj s-a redus cu cca. 15 la sută, iar viteza forajului a crescut cu 48 la sută. A­­semenea elemente de mare eficiență tehnico-economică contribuie efectiv la scurtarea termenelor de foraj stabilite pentru sondele de explorare sau exploa­tare și implicit la punerea în evidență înainte de termen a zăcămintelor bo­gate în hidrocarburi. ★ Colectivul Întreprinderii de foraj Cra­iova este fruntaș pe țară și se bucură de m­­are încredere printre colectivele de sondori din Oltenia, dispunînd de o vastă experiență in săparea rapidă și economicoasă a sondelor. Cert este insă că nu de fiecare dat sondorii din unele secții ale acestei întreprin­deri au reușit să-și îndeplinească inte­gral prevederile de plan. Acest lucru a făcut ca in primul semestru al anului prevederile revenite la forajul de refe­rință și structural să nu fie realizate in întregime, deși dacă se insista mai mult, această rămânere în urmă nu s ar fi înregistrat. Succesele de mîine la care sînt che­mați să-și aducă contribuția sondorii de la foraj, succese care se obțin în creșterea producției de țiței după ce sondele au fost trecute de la foraj in producție, se pregătesc de astăzi. A­­ceastă pregătire începe o dată cu pri­mele indicații ale topografilor privind amplasarea sondelor și se termină du­pă perforarea sondei. Toate aceste ope­rații complexe le fac sondorii. De ca­litate și operativitate în executarea lor depinde succesul de mîine. GHEORGHE FLOREA ACTUALITATEA ECONOMICĂ Succesele de mîine se pregătesc de azi

Next