Inainte, februarie 1963 (Anul 20, nr. 5580-5603)

1963-02-01 / nr. 5580

h 4 \ k Ifte-tr PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIȚI­VA I ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL OLTENIA AL P.M.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XIX­­ NR. 5530­4 PAGINI 20 BANI VINERI 1 FEBRUARIE 1963 t în fiecare sector de activitate o productivitate a muncit ridicaj Eficiența mecanizării și procedeelor tehnologice aHfâate v 1 “ Traducind in viată sarcinile ce le revin, organizațiile de partid din ca­drul Uzinelor mecanice din Tr. Seve­­rn au mobilizat colectivele de mun­citori, tehnicieni și ingineri pentru­­­ producerea tehnicii înaintate și a procedeelor tehnologice noi, folosirea rațională a utilajelor și capacităților de producție existente, îmbunătăți­rea continuă a formelor și metodelor de organizare a muncii, ridicarea ca­lificării cadrelor. Comitetul de partid și organizațiile de bază din sectoa­rele Uzinelor mecanice analizează periodic modul cum se oupă con­ducerea administrativă de aplicare a celor mai eficiente măsuri privind creșterea productivității muncii. PROPUNERI PREȚIOASE . 1 Cu prilejul dezbaterii cifrelor de plan pe anul 1963 pa sectoare, a re­ieșit că In secțiile uzinei există încă mari rezerve de creștere a producti­vității muncii. S-a relevat faptul că, nu pretudindeni se acordă aceeași atenție realizării cu strictețe a tutu­ror indicilor de plan, urmărindu-se în special realizarea producției va­lorice, globale și marfă in dauna al­tor sarcini de plan printre care în­deplinirea sarcinilor de creștere a productivității muncii. In acest an, la Uzinele mecanice, sarcina de creș­tere a productivității muncii este cu 18,1 la sută mai mare fată de 19,12. Aceasta a impus luarea unor măsuri eficiente de valorificare a rezervelor interne, de promovare a tehnicii noi si a tehnologiei avansate pe fiecare loc de munca. Propuneri prețioase au fost făcute în fiecare sector de producție, vederea folosirii rațio­nale a timpului de lucru, a organi­zării temeinice a procesului de pro­ducție, și a aprovizionării ritmice cu materie primă și materiale. Experiența a arătat că, mecaniza­rea proceselor grele și cu mare, de muncă și extinderea volum micii mecanizări, asigură o creștere sub­stanțială a productivității muncii. De aceea, ca o primă măsură luată la sectorul I a fost aceea a terminării și dării în exploatare a estacadei cu pod rulant de 10 tone. Aceasta va duce la eliberarea macaralelor por­tal folosite la confecționarea bioo­secțiilor, dindu-li-se numai la ansamblare» întrebuințare blocsecțiilor pe paturile de montaj. De asemenea, prin darea in exploatare a estacadei se creează un nou­ spațiu de produc­ție si se ușurează procesul de fabri­cație al blocsecțiilor. Eficiența eco­nomică a acestei mecanizări este de circa 516.000 Iei economii anual. Tot pe linia ușurării efortului fizic al muncitorilor, s-a luat măsura de a se executa o instalația pneumatică de evacuarea talajului de la atelie­rele de tîmplărie și maranguzerie. In același timp, toate sectoarele vor Uzinele mecanice Tr. Severin si înzestrate cu aparate de control­­ termotehnic pentru lucrările de metalurgie. METODELE AVANSATE IȘI SPUN CU­VINTUL Este cunoscut faptul, că extinde­rea procedeelor tehnologice avansate constituie o principală rezervă de creștere necontenită a productivității muncii. In planul de măsuri tehnice­­organizatorice al Uzinelor mecanice, sun­t prevăzute acțiuni care să­­ pro­moveze metodele avansate. Se re­marcă îndeosebi aceea cu privire la extinderea sudurii automate și semi­automate în toate sectoarele. Prin aceasta, se va ajunge la realizarea a peste 80 tone metal depus. Dacă se iaca o comparație, rezultă că fată de 1962, în acest an, se vor prin acest procedeu mai mult suda cu 160.000 m. Fată de sudura manuală, productivitatea muncii crește cu 50 la sută, calitatea este net superi­oară, iar economiile sunt de 400.900 lei. De aici, se poate trage concluzia că randamentul și eficiența econo­mică a acestor procedee creează toate prerfitz LIF"potrtșu ridicarea ni­velului calitativ al producției. Un alt procedeu tehnologic avan­sat, care asigură o productivitate ri­dicată, este și acela al extinderii tăierii oxiacetilenice automate. A­vantaju­l deosebit al Introducerii a­­cestui procedeu, este acela că nu se mai fac retușări la tăierile efectuate și se reduc simțitor timpii auxiliari. De asemenea, folosirea craituirii arc-aer va face ca în loc de 2 m., cît se executa prin procedeul pneu­matic, să se ajungă la 10 m. pe oră. In scopul creșterii productivității muncii la vopsire, se acordă o deo­sebită atenție vopsirii prin­ pulveri­zare, care asigură o producție dublă față de cea manuală. Prin înlocuirea operațiunilor manuale, a materiale­lor etc., se obține prin acest proce­deu peste 200.000 lei economii. Paralel cu aceste acțiuni, comite­tul de partid al Uzinelor mecanice îndrumă organizațiile de partid și conducerea tehnico-administrativă să se preocupe mai îndeaproape și de alte aspecte legate de realizarea sarcinii de creștere a productivității muncii: organizarea rațională a muncii, desfășurarea ritmică a pro­cesului de producție, normarea jus­tă a muncii, organizarea mai a întrecerii socialiste, ridicarea bună con­tinuă a calificării muncitorilor. E­­xistă toate condițiile, ca prin stimu­larea mai largă a Inițiativei și spi­ritului gospodăresc al muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor, rezervele de sporire a productivității muncii in sectoarele Uzinelor mecanice să fie cît mai din plin valorificate. D. CONSTANTIN Se preocupă de dezvoltarea sectorului zootehnic Pe lîngă cultura cîmp, sector de bază al plantelor da colectivei din Buciniș, raionul Caracal, colecti­viștii au acordat o atenția deosebită și creșterii animalelor. Din cele 1300 de capete animale, 250 sunt vaci de lapte. Colectiva mai posedă 600 por­cine și pe­te 700 ovine. Munca în sectorul zootehnic fiind bine organi­zată, în acest an gospodăria a obți­nut venituri importante. Consiliul de conducere al gospodăriei și pre­ședintele Marin Diaconu, personal, dovedesc o permanentă preocupare pentru asigurarea tuturor condițiilor necesare creșterii numărului de ani­male și producției în sectorul zoo­tehnic. Din cei 600 de porci, peste 100 de scroafe sunt din rasa Lan­­drace și au dat la fiecare fătare cite 12 purcei. Două dintre aceste scroafe au dat cite 22 purcei. To­varășii Ilie Ciobanu­, Gheorghe Buș­ea și alții s-au evidențiat în buna îngrijire a animalelor. Pentru anul 1963, cu ocazia alcă­tuirii planului de producție, colecti­viștii din Buciniș și-au propus să dezvolte și mai mult sectorul zoo­tehnic.­­ NICOLAE FEROIU, coresp. Xjum­il­iri deaproape și roma­nistul Costinel Gavrilă, attmiștii Ion Tufiș și Vaienco Miu de la I.M.T.F. Craiova reușesc să-și de­pășească zilnic sarcinile de plan, executind totodată și reparat­! dt bună calitate. ■ • • Post­utemist fruntaș . Din inițiativa comitetului orășe­nesc U.T.M. Craiova, s-a ținut recent consfătuirea cu colectivele posturi­lor utemiste de control. Au prezen­tat referate responsabilii posturilor utemiste din organizațiile U.T.M. de la I.I.S. ,Partizanul", uzina „7 No­iembrie" și din secția mașini rotative a uzinelor „Electroputere" Cele mai bune rezultate pe trimestrul IV 1962 le-a obținut postul atemist de control de la fabrica de transformatoare de la „Electroputere" căruia i s-a înminat steagul de post atemist fruntaș pe oraș. STELA STAN, coresp. Condiții de lucru corespunzătoare In vederea realizării cu succes a sarcinilor sporite ca revin colectivu­lui U.I.L. Baia de Fier și a îmbună­tățirii calității produselor, s-au luat unele măsuri tehnico-organizatorice. De pildă, s-a mărit hala de gatere prin montarea unui nou gater, rea­­lizînd prin aceasta un flux tehnolo­gic mult mai complet față de anul trecut, s-a făcut reîmpărțirea unor spații industriale la depozitele de bușteni și cherestea care vor duce la ușurarea muncii alimentatorilor de bușteni și a sortatorilor. In felul acesta, fiecare buștean este sortat pe diametru și calități, iar în funcție de comenzi este introdus în gater pen­tru a fi debitat. De asemenea se vor exacuta șoproane de tip ușor cu po­dele din beton pentru depozita­rea și uscarea naturală a che­restelei: gh. giurca, coresp. Printre fruntașii GAC „î Mai“, comuna Almăj, raionul Craiova, se numără și tractoristul Ho­ancă C. Nicolae. In fotografia de fată, a fost surprins de obiectivul fo­tografic cind executa la circular spintecarea frizurilor pentru giur­­giuvele de răsadnițe. ♦ *­*­»• IU»»H • • Activitate susținută la punctul de agitație In comuna FIntâna Domnească, ra­ionul Tr. Severin, a fost deschis punctul de agitație, care e dotat cu un bogat material propagandistic. Aici, vin zilnic numeroși cetățeni care consultă diferite broșuri, revista, ziare, în legătură cu alegerile de de­putați în sfa­turile populare, iau cunoștință de evenimente­le Interne și internaționala. Activitatea punctului de agitație se desfășoară pe baza unui plan de muncă. Agitatorii din comună orga­nizează discuții și dau răspunsuri la întrebările puse de alegători. CEAUȘU SEVER, coresp, ntrimul „N­eo­aLca maniei“ De curînd, din Inițiativa Comitetului orășenesc al femei­lor din Corabia s-au deschis două cursuri „Școala mamei“. La aceste cursuri participă cu regularitate peste 60 de femei. Lecțiile sunt predate de către medicii Vlad Adrian și Victor Boarța. Pînă acum fost predate au 7 lecții din ci­clul I. C. VAFIADIS, coresp. MIHI' Uhtli'l Mașini și utilaje pentru colectivă Consiliul de conducere al gospodăriei colective din Ce­­răt, raionul Segarcea, a procurat în ultimele luni o serie de utilaje importante necesare gospodăriei. Printre acestea aint: un autocamion de 4 tone, o tocătoare de nutreț meca­nică, 2 electromotoare necesare mecanizării lucrărilor în sectorul zootehnic, o batoză mecanică de bătut porumb, o basculă de 10 tone, 400 m.l. țeavă pentru instalarea apei în grajdurile de animale etc. toate procurate din fonduri pro­prii. Pentru anul 1963, s-a prevăzut cumpărarea a încă unui autocamion de 3 tone, a unui motor de 8 C.P. necesar ia­r coșul apei din fîntînă pentru adăparea animalelor și alte utilaje. In curînd, se va trece la instalarea țevilor pentru alimentarea cu apă în grajduri și a celor două electromotoare. Toate acestea, vor duce la îmbunătățirea condițiilor de muncă, precum și de îngrijire a animalelor, la sporirea productivității acestora. S. CONSTANTIN, coresp. aJ femeile m­are a femeilor Peste 200 de femei au participat zilele trecute la adunarea generală a comisiei de femei din Vîrvor, raio­nul Craiova. In cadrul discuțiilor pur­tate pe marginea dării de seamă, nu­meroase colectiviste, învățătoare și alte femei au făcut propuneri pentru participarea mai activă a femeilor la înfrumusețarea comunei, înființarea unor noi cercuri de citit, a sfatului gospodinei, a unui cerc de croitorie și unui lectorat cu mamele. M. FLORESCU, coresp. Oile au fost salvate Ferma de oi a gospodăriei colective din Orlea, raionul Corabia, se găsește peste baltă într-un prund. Zilele geroase din această iarnă, precum și viscolul care a suflat cîteva zile în șir au pus în pericol viața oilor. Nutrețurile erau ter­minate, iar transportul altora se putea face cu mare greu­tate pe ghiață. Cele 710 oi ale gospodăriei trebuiau la timp hrănite. Comuniștii Ion Velea, Gheorghe Stăncilă, Marin Euceanu, Ion Oroveanu, luptînd cu viscolul au muncit vre­­me îndelungată pentru a face pîrtie pe o distanță de aproa­pe 10 km. pînă la ferma de oi și în felul acesta au putut fi transportate furajele necesare, pericolul fiind înlăturat. C. B. — coresp. P­rin terasări—spre proeltiefa* mari și constante de fructe și struguri Organizarea producției agricole obliga la folosirea rațională și valori­ficarea in condiții optime a fertilității potențiale a soiurilor de toate cate­goriile Consiliul G.A.S. Brabova a analizat folosirea fondului funciar al unității, și a elaborat planul de profilare și dez­voltare în perspectivă a G.A.S. în așa fel, nicit să asigurăm folosirea cea mai chibzuită a pămîntului. Unitatea noastră posedă 750 ha. terenuri pe pantă de la 16—30 la sută, improprii pentru cultura cerealelor, cu ero­ziuni foarte puternice și excesive, cu stratul arabil foarte subțire sau spălat in întregime la baza pantelor și cu conținut foarte slab în substanțe ter­­tifizante. Avînd în vedere aceste con­siderente, consiliul gospodăriei și-a propus a planta pe aceste terenuri 150 ha. cu viță de vie pe versanții cu expoziție sudică și 600 ha. cu pomi fructiferi. S-a avut în vedere, că vița de vie și pomii Fructiferi sunt plantele care valorifică — prin fructele lor și produsele neîntrecute — terenurile cu solul cel mai puternic erodat și cel mai slab fertil cu totul impropriu pentru culturile cerealiere. Prin marea lor plasticitate, ușor adaptabile la solurile socotite ca cele mai ingrate, vița de vie și pomii fructiferi fac in același timp dovada că fertilitatea potențială a fiecărui sol este nelimitată. Gospodăria noastră cultivînd pe te­renuri în pantă grîu, a obținut an de an în medie 800 kg. la ha. in timp ce de pe aceleași terenuri se pot obține cu ușurință 5000 kg. struguri la ha și fructe considered numai un kilogram de struguri la butuc și 23 kg. fructe la pom. Reiese deci în mod clar că pe același sol cind plantațiile pomi-viti­­cole vor intra pe rod se va obține o producție valorică la hectar care va depăși de șase ori pe cea a griului. Cel mai bine, terenul amintit poate fi va­lorificat prin plantări de pomi și viță de vie. Sarcina de plantare cu pomi și viță de vie înscrisă in planul de pro­filare și dezvoltare în perspectivă a G.A.S. Brabova a început să prindă viață încă din anul precedent. Din modul cum s-au desfășurat lucrările se poate trage concluzia că sarcinile a­­mintite vor fi nu numai realizate dar chiar și depășite. Pregătirea ac­țiunii de plantare a pomilor și viței de vie la G.A.S. Brabova a început­­ in anul 1961 si s-a desfășurat pe trei di­recții principale: a) localizarea terenurilor destinate a se planta cu viță de vie și pomi și studierea condițiilor naturale ; b) proiectarea lucrărilor de orga­nizare a teritoriului,­­a lucrărilor de combatere a eroziunii și a celor de asigurare a necesarului de apă pen­tru stropit; c) măsurile de instruirea și școla­rizarea cadrelor de specialiști. Operațiunea de alegere a terenurilor destinate a se planta cu viță de vie și pomi, a necesitat studii complexe de climă și sol. Pen­tru a evita greșelile ce se fac uneori la înființarea planta­țiilor mari, s-au întocmit proiecte de organizare a teritoriului și combaterea­­ eroziunii solului, ținîndu-se seama de următoarele criterii principale : 1) înființarea plantațiilor pomiviti­­cole nu trebuie să se amplaseze pe te­renuri ce duc la eliminarea unora din culturile de cîmp ; 2) dezvoltarea plantațiilor ticole trebuie să atragă după pomivi­­sire dezvoltarea zootehniei, atît pentru ren­tabilitatea acestei ramuri de producție cît și pentru interesul însăși al pomivi­­ticulturii — pomii și vița avînd ne­voie de cantități mari de gunoi de grajd ; 3) executarea lucrării de pregătire a terenului și de întreținere, nu tre­buie să favorizeze procesul de eroziune a solului și dimpotrivă să-l combată și să îmbunătățească continuu condi­țiile de viață ale pomilor și viței; 4) crearea unei rețele de drumuri care să asigure transportul și exploa­tarea parcelelor în cele mai bune condiții; 5) repartiția speciilor și a soiurilor să se facă astfel incit să se respecte atît cerințele acestora față de factorii de vegetație și biologici cît și cerin­țele de ordin economic. Pentru respectarea criteriilor mai sus amintite, s-a procedat în felul urmă­tor : s-a trecut mai întîi la trasarea dru­murilor și a zonelor de întoarcere prin pichetare, rezultînd astfel parcelele. In cadrul parcelelor, s-au executat terase cu ajutorul plugului balansier de des­fundat P.B.D.-55 tractat de tractorul S-80 sau S-1OO. Pentru executarea te­raselor cu ajutorul acestui plug, s-a stabilit mai întîi lățimea platformelor teraselor. Aceasta diferă în funcție de panta terenului, natura rocii-marne și distanța de plantare dintre rindurile de vie sau pomi. De asemenea, s-a stabilit lățimea zonelor nedesfundate care la vie a fost de 1,6 .m., iar la pomi de 3 m. După pichetarea platfor­melor viitoarelor terase și a fișiilor ce nu se vor desfunda — marcîndu-se vi­zibil pentru a putea fi ușor urmărite de către tractorist —sa trecut la­ opera­țiunea propriuzisă de desfundare terenului. Pentru realizarea terasării, a platforma s-a desfundat din aval. Acest lucru, s-a realizat pe întreaga cursă a tractorului — dus și întors — cu ajutorul plugului balansier PRD-55 k­g, PETRE BUZA, directorul G.A.S. Brabova (Continuare în pag. III a) 1 — Pe șanfienul Combinatului chimic — Craiova Entuziasmul — muncii creatoare Natura Întreagă e Învăluită de povara iernii, și o liniște acti­ică s-a lăsat peste tot ce freamătă. Numai dinspre una din marginile Craiovei zilelor noastre răzbate vuiet care crește pe măsuța ce te apropii. Pe cimpul de aici, a­­coperămintul de zapadă este sfir­­tecat peste tot de rotile camioa­nelor, tractoarelor și buldozerelor care trec intr-una încărcate cu beton, utilaje, materiale. Pe șantierul acesta, unde se înalță viitorul Combinat chimic, își desfășoară cu entuziasm acti­vitatea mii de constructori. Unii sudează, alții montează construc­ții metalice sau zidesc. Alții ri­dică la înălțimi țesături compli­cate ale cofrajelor. Din betonul proaspăt turnat, se ridică abur cald. Strigăte, che­mări, zgomot de mașini, de me­canisme în mișcare, răzbat de pes­te tot. Munca vie, creatoare, a con­structorilor nu tine seama că iar­na de totdeauna își încearcă­­ pu­terea. In fata gerului stăpraznic, in fata zăpezii care se cerne din cerul plumburiu, coloșii din beton și metal cer să fie­terminați, să prindă viată, să dabrice hrana pă­­mântului — îngrășăminte­le chimi­ce, pentru ca pămintul la Undal lui să dea rod mărit In hala uriașă a compresoare­­lor, autocamioanele basculante, aranjate in coloană, aduc de m s­a­ i­a de betoane cantități tot mai sporite de beton aburind, care împlinesc trupul masiv al fundă­­tiilor compresoarelor de azot. Pe nesimțite, fundația a prins viață. Prin reacția chimică a cimentului, trupul de beton a început să­ se încălzească, asemenea unei ființe. Pietre diferite, rupte din vir­tuțile munților, de la miază­no­ap­­te, din crestele stincoase ale , fă­­găra­șilor sau Patingului și aduse de apa Oltului, stau acum alatu­rate in beton, înconjurate de pa­­­ta de Ciment, care vine pe șantie­rul nostru, tocmai din peretii a­­mețitori de calcar de la Blim. Vuietul mecanismelor se între­taie cu rocile oamenilor și cu zgomotul betonului care cade în­­tr-una în fundații. Echipele de betoniști conduse de Ion Calotă, Dumitru Voinea, Constantin Pău­­șescu și altele se întrec in um­plerea cu beton a golului de 600 m.c. mărginit de panourile rnadte de colraj. Oltenii de altădată vestiți cu plecările lor In bejenie, cu mize­ria și incultura și-au dat infilnire pe acest mare șantier înfăptuind una din importantele sarcini tra­sate de către Partidul Muncitoresc Român la Congresul al lll-lea — construcția Combinatului chimic de la Craiova. Ing. MIRCEA STRUȚEANU, I.S.C.M Craiova. e au fost propuși e nucii da­ți ui / Zilele acestea, în toată regiunea noastră au fost desemnați candidații F.D.P. in alegerile de deputați pentru sfaturile populare comunale și ale o­­rașelor de subordonare raională. Toți cei care au participat la adunările populare ce au avut loc cu această ocazie, au susținut cu căldură propu­­nerile făcute și au asigurat că în ziua alegerilor vor da cu toată Încrederea votul lor. De ce i-ați propus candidați ai F.D.P. ? Cu această Întrebare ne-am­ adresat dăunări unor alegători din cîteva circumscripții electorale din ora­șul Caracal. Iată ce ne-au răspuns: CRUCERU DUMITRU, colectiviști locuiesc de mai mulți ani în ace­lași cartier cu tovarășul profesor Ma­rin Pirvuleț, directorul școlii elemen­tare nr 2. Am reușit să-i cunosc toate calitățile frumoase ce-l carac­terizează : un om destoinic, cinstit, cu o putere mare de muncă. Dacă întrebi pe oricare cetățean din car­tier, despre felul cum se comportă candidatul nostru cu oamenii, vei au­zi numai cuvinte de laudă. Este un model de comportare pentru ceilalți. De pildă, în perioadă de colectivizare a agriculturii a fost mereu în frun­tea acțiunilor întreprinse de partid, a reușit să atragă foarte mulți țărani muncitori în gospodăria colectivă. A Întreprins nenumărate acțiuni de în­frumusețare a circumscripției elec­torale, dînd dovadă de mult spirit gos­podăresc. Se ocupă permanent de e­­ducarea cetățenilor, organizînd cercuri de citit pe diferite teme : po­litice, de conduită morală și altele. Ca membru al comisiei de învățămînt de pe lîngă sfatul popular raional se preocupă cu multă dragoste de edu­carea copiilor. Toate aceste calități m-au făcut ca să susțin cu toată căldura ca Iov. profesor Marin P­îrvulet, să fie candi­dat al FDP în circumscripția orășe­nească nr. 46. GHEORGHE CAROI, colectivist i In adunarea ținută cu ocazia pro­punerii tov. Nicolae Rafailă — pre­ședintele gospodăriei colective „Al lll-lea Congres al PMR“ — drept can­didat al FDP în circumscripția elec­torală orășenească­ nr. 8, am susținut cu căldură propunerea făcută. De ce î Mai întîi, voi încerca să vorbesc despre realizările obținute de gospo­dăria agricolă colectivă, care desigur, sînt și merite ale președintelui nos­tru. Nu au trecut decît doi ani de muncă unită în colectivă, și am ob­ținut rezultate bune. Averea colecti­viștilor se compune azi din 4 graj­­­duri a 100 capete fiecare, un pătul cu o capacitate de 200 de tone, o ma­gazie de cereale de 50 vagoane și alte construcții. Avem un sector zoo­tehnic dezvoltat, care ne aduce im­portante venituri. Veniturile totale obținute anul trecut ajung la aproa­pe 1.500.000 de lei, iar fondul de bază al gospodăriei trece d­e 1.000.000 de lei. La obținerea acestor rezultate și-a adus contribuția, așa cum am arătat mai sus, și președintele gospodăriei noastre colective. Pe lîngă aceasta, trebuie arătate și alte calități deose­bite ale președintelui nostru, care a­­cum este propus pentru a patra oa­ră candidat al FDP. In circumscripția electorală în care este deputat a muncit mult în realizarea unor obiec­tive : pavarea trotuarelor, construi­rea a încă patru Săli de clasă la școala elementară nr. 3. El este iubit de toți cetățenii, nu numai de cei din circumscripția în care își desfă­șoară activitatea, dar și din circum­scripțiile învecinate, cărora le-a dat sprijin, ori de cîte ori a fost solicitat in diferite treburi. EUGENIA ȘARPE, președinta co­mitetului raional al femeilor. Cine trece pe strada C. A. Rosetti din orașul nostru nu poate să nu ob­serve că aceasta a suferit serioase a­­menajări, pînă a devenit practicabilă. Acest lucru nu a fost ușor. Trebuia depusă multă muncă pentru consoli­darea străzii. In realizarea acestui o­­biectiv gospodăresc, deputatul nostru, Ilie Stan, mecanic-ajustor la IRIS Ca­racal, care zilele trecute a fost pro­pus pentru a doua oară să candideze în alegerile de deputați de la 3 mar­tie a.c., a fost întotdeauna primul care a luat inițiativa, mobilizînd pe toți cetățenii din circumscripția elec­torală nr. 32 la muncă voluntară. Am dat dovadă de mult spirit gospodă­resc, de multă dragoste de muncă. Este un om cinstit, iubit de mase. Pe locul de muncă depune mult suflet pentru însușirea și mai mult a taine­lor meseriei sale, ajutînd pe cei mai tineri în meserie. In întreprinderea unde lucrează, a desfășurat o rodni­că activitate obștească. Este și pre­ședinte al comitetului sindicatului, și în această calitate rezolvă cu mult simț de răspundere sarcinile primite. Interviu luat de D. ION

Next