Inainte, februarie 1963 (Anul 20, nr. 5580-5603)
1963-02-14 / nr. 5591
%y 4* Ir ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL OLTENIA AL P.M.R. $1 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XIX - NR. 55914 PAGINI 20 BANI JOI 14 FEBRUARIE 1963 • ------------------------------------------------------'------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------■ ... ... ■ ------------------------- -■ .........................................vy.'.^-r—----------------------------- li în intîmpinarea aniversării eroicelor lupte , * ................................ - ---------------------------------------------------------------------------------------------- .Tafewinasgale ceferiștilor și petroliștilor din februarie 1933 Pregătiri pentru ziua de 16 Februarie în întâmpinarea aniversării eroicelor lupte ale ceferiștilor și petroliștilor din februarie 1933, salariații policlinicii C.F.R. Craiova desfășoară o rodnică activitate culturală. Ei pregătesc un număr festiv al gazetei de perete, iar la bibliotecă se întocmește un material documentar în legătură cu aniversarea acestui eveniment. De asemenea, colectivul de medici s-a angajat să organizeze o ședință de comunicări științifice, consacrată zilei de 16 Februarie. In același timp se desfășoară o susținută activitate în vederea ridicării nivelului cultural și ideologic al tuturor salariaților din această unitate a Direcției regionale C.F.R. Craiova. Printre altele va fi organizată și seară tovărășească închinată zilei de 16 Februarie. FEBRUARIT Ziua de 16 Februarie este întîmpinată de către colectivul de muncă de la Depoul C.F.R. Craiova cu tot mai multe succese. Printre cei ce obțin zi de zi realizări de seamă în ceea ce privește depășirea sarcinilor de pian și îmbunătățirea reparațiilor, Ion Jolea. (in clișeul de se află și lăcătușii Ion Barbu, Aurel Ionescu și față). La tabloul de comandă în aceste zile premergătoare glorioase, aniversări a eroicelor lupte ale ceferiștilor și petroliștilor din februarie 1933, ceferiștii Direcției regionale Craiova își aduc tot mai mult contribuția la îndeplinirea sarcinilor de transport, înfruntînd greutățile acestei ierni capricioase, folosind în acest scop tot ce este eficient în tehnica nouă. ...Intr-o cabină din vîrful unei construcții-turn, un bărbat îmbrăcat în uniformă de ceferist, instalat în fața unui tablou de comandă, apasă niște butoane și imediat apare un șir de dreptunghiuri luminoase, în linii frînte, care se opresc la un anumit punct. Pe lumina schemă — tabloul de comandă despre care este vorba, se aprind alte beculețe; omul apasă atunci alte butoane, iar șirurile luminoase se constituie în cîteva secunde. Jos, de-a lungul păienjenișului de linii ferate ale stației Craiova, macazele se mișcă, schimbîndu-și poziția unele după altele, cu o rapiditate de necrezut. Se aprind semnale, iar trenurile lunecă pe linii, în direcția în care se expediază. Nici unacar nu se vede insă Împrejurul unui macaz ; totuși, ele se schimbă singure, ascultînd de o forță parcă nevăzută. Forța aceasta se află centralizată in miinile omului din cabinatura. Omul acesta, Șerban Diță, impiegat de mișcare blochist, este stăpînul tuturor macazelor, toate îi ascultă comanda. In prima zi de funcționare a instalațiilor de centralizare electrodinamică i-am văzut pe acarii stației Craiova privind macazele cum se mișcă singure. Se minunau cu toții și desigur multora le venea în minte sarcina stablită de către Congresul al Ill-lea al partidului privind extinderea centralizării electrodinamice, a blocului automat și a conducerii centralizate prin sistem dispecer pe liniile de trafic intens în vederea creșterii productivității muncii, a capacității de transporturi, sporirii siguranței circulației și reducerii cheltuielilor de exploatare. Aceste prevederi au prins viață în stațiile Craiova, Filiași și altele. Prin munca avîntată a constructorilor și instalatorilor, lucrările de centralizare electrodinamică din aceste stații au fost date în exploatare cu cite 60—80 de zile înaintea termenului planificat. înzestrarea tehnică a căilor ferate va contribui în permanență la creșterea capacității de transport, in noile condiții, față de cinci minute cîte erau necesare înainte pentru executarea unui parcurs, cu ajutorul noilor instalații de centralizare electrodinamică de la tabloul de comandă, acesta se realizează în circa 10—15 secunde. Instalațiile înlocuiesc perfect controlul omului, asigură realizarea condițiilor de siguranță, evitînd cu certitudine accidentele provenite din greșelile omului. Realizarea și verificarea parcurselor se fac automat, prin sistemul de relee. Așa cum sînt concepute, aceste instalații asigură condiții de siguranța circulației, așa incit dacă una din condițiile de siguranță a circulației nu este asigurată, semnalul nu poate fi manevrat pe liber. Introducerea centralizării electrodinamice în stațiile amintite permite anual realizarea unei economii de aproape două milioane lei. Pentru a asigura o perfectă deservire a noilor instalații, s-au școlarizat șefi de sectoare S.C.B. și electromecanici care, după ce au terminat cursurile au luat parte efectivă pe șantiere la lucrările de montaj. De asemenea, au fost trimiși în schimb de experiență la stațiile centralizate electrodinamic 70 de ingineri, tehnicieni, impiegați de mișcare, șefi de manevră etc. pentru a învăța tehnica exploatării. Toate acestea au permis o organizare superioară a muncii, și sporirea succeselor în cinstea zilei de 16 Februarie. Ing. CONSTANTIN RACHIF.RO din serviciul tehnic al Direcției regionale CFR Craiova. —Qr Laițel — Ți-au sfirtecat cu baionete trupul In singe cald sub gioanțe ți l-au frint ! Te crii ars in crematoriu ți de frică, Cenușa ta au risipit-o-n vinil Garoafele de singe din zăpadă Sub cisme intuite-au fost strivite, Că-I otrăvea aroma aburindă, A florilor din rana ta ivite. Dar orice zvlrcoliri le-au fost deșarte. Că visul tău se-naltă peste moarte. DORI SIMBOTIN REGIUNEA SE PREGĂTEȘTE DE ALEGERI In fata listelor electorale Pereții holului statului popular din Segarcea sunt linii de /ur împrejur cu o mulțime de liste scrise cu cerneală și ordonat așezate. Ultima listă din serie abia acum a fost afișată pe unul din pereții exteriori de astă dată, deoarece un hol nu mai e nici un idem total, pe listele electorale au fost înscrise 5780 de nume. — Ehei ! Cum să mă descurc eu, măiculiță, intratitea hirtii ? ! — ■exclamă o femeie in virstă, venită verifice dacă și ea a fost înscrisă. Văzând-o in încurcătură, ai veni Nicolae Ninol, tuncționărul de serviciu: — Să n-ai nici o grijă, mătușe Mărioară, că-ntr-o clipită ai să te găsești. Orin ce circumscripție locuiești ! — In părcă 32, măi Nicolae — răspunse bătrina, punându-și ochelarii pe nas. — Va să zică, circumscripția treizeci și doi... treizeci și doi... — repeta funcționarul căutând cu ochii șirul de liste. Uite-o aici, aici ești înscrisă Femeia se apropie și ea de listă și își citi cu glas tare numele. — Ei, vezi că nu te-am uitat să, le trecem și pe dumneata ! — Bine-ați făcut, măiculită ! Acum n-o să mai am nici o grijă... — Dar eu pe unde-oi fi ? — Intră ln vorbă tânărul Constantin Vieu. Dumneata ? Păi, caută lista cu strada pe care locuiești — îi lămuri funcționarul. — Am găsit-o ea și m-am aflat pe ea — pe cea cu strada Dreptății, dar nu mă găsesc și pace. N-am fost trecut poate... — Nu cumva ai locuit pe o altă stradă ! — Inters’eul funcționarei. — Ana, da ! M-am însurat de călind și am plecat de la părinți. Stăteam pe strada Congresul al IlI-lea, acum stau pe Dreptății. — Vezi, aici e greșeala. Nouă nu ne-ai spus că te-ai mutat de la părinți ln casă nouă. Pe strada Congresul al IlI-lea deci trebuie să te cauți. Uite că le-am și găsit... la nr. 3463. Constantin Vicu. Un alt cetățean, colectivistul Marin T. Mirea se descurcă bine și singur in mulțimea de liste. După cțteva minute de căutare se găsi înscris la nr. 4679. Maria, nevitstă-sa, este înscrisă la nr. 4780, iar Petrică, fiu-său — In 1781. Omul iese mulțumit că nu pierduse multă vreme. — Matale pe ce stradă locuiești, tovarășe ? — se adresă cineva colectivistului Marin Angheluț, care, Intrind tocmai acum un hol, părea cam dezorientat. — Pe strada Nicolae Bălcescu — răspunse colectivistul. — Lista dumitale, se află afară, pe coridorul din dreapta, (ieșiră amîndoi din hol). Uite-aici I... Cantă-te și dumneata ! ...Și Marin Anghelul iși găsiți el de grabă numele. Citi ca pentru sine: .Anghelu( D. Marin — 2550, Maria Anghelul — 2531 și Ecaterina Anghelul — 2552". Frații Constantin și Petre Pană s-au postat și el in fata unor liste. In urma lor au mai venit aici și alti cetățeni. Scopul tuturor era același: In trecere pe la sfat, să vadă dacă nu cumva au fost omiși de pe listele electorale, să vadă la ce număr au fost înscriși. M. MERIȘANU Cu candidatul la sfat Veste« Intilniri! «a candidatul F.D.P. »a răsplndit In Întreaga suburbie. Și In după amiaza zilei, Intr-o clasă a școlii elementare din Corbeni, alegătorii Începură să se strângă grupuri, grupuri. Cu toții erau cetățeni ai circumscripției electorale orășenești nr. 24 din Balș. Veneau bucuroși să se întrețină la sfat cu Iosif Gafița, omul căruia II Încredințaseră, doar cu câtva timp In urmă, cinstea de a-1 reprezenta In apropiatele alegeri. In calitate de candidat al F.D.P. Orele 16... Sala de clasă avea toate băncile ocupate. Se strânseseră aici peste optzeci de alegători. Din rîndul lor s-a ridicat Niță Pantelie, un cetățean vrednic, mult stimat de tot orașul. »Tovarăși, ne-am adunat aici pentru a ne întîlni cu candidatul nostru — tovarășul Iosif Gafița, și, firește pentru a ne Întreține asupra problemelor obștești din circumscripție. Dar... să-i dăm cuvîntul Însuși candidatului, să ne vorbească dumnealui". Omul, atât de cunoscut din circumscripție, Început 8 fiecăruia vorbească. Cei din sală 11 ascultau atenti. pentru că nu o dată ii prețuiseră vorba chibzuită... ...„Apoi, ce-aș putea să vă mai arăt ?! — continuă candidatul. Fiecare dintre dv. trăiți și vedeți singuri cum viata noastră, a totuși roz, se schimbă, devenind de la o zi la alta tot mai bună, mai inimoasă. Gîndiți-vă, bunăoară, la orașul nostru. Prin strădania organelor locale de partid și de stat, prin contribuția noastră a tuturor, s-au realizat aici numeroase obiective obștești la care, înainte, nici unul dintre noi nici nu se putea măcar gindi*. ...51 prin fața alegătorilor se perindară ca pe-o peliculă de film mulțimea de realizări gospodăreștiedilitare la care și ei puseseră tunarul. Noua policlinică raională, Casa raională de cultură, teatrul de vară, cinematograful cel nou, blocurile de locuințe moderne și confortabile — sunt numai cîteva dintre cele mai importante realizări. Apoi, școala medie nou construită, o altă școală de opt ani, racordarea orașului la sistemul energetic național, asfaltarea străzii principale și modernizarea altor străzi, sunt de asemenea, înfăptuiri care merită a fi remarcate. Ele au făcut ca fata orașului Balș să devină alta, mai frumoasă, mai demnă de zilele socialiste pe care le trăim. ...„Dar, a încheiat candidatul după aproape o jumătate de oră de vorbire — noi mai avem încă multe,a făcut chiar și în circumscripția noastră. Să chibzuim împreună tovarăși, să vedem ce putem face și cum anume să facem. Spuneți-vă, vă rog, părerea, veniți cu propuneri". »Eu sunt de părere să facem demersurile cuvenite și să ne sprijinim candidatul nostru pentru a extindă rețeaua electrică și la noi la Corbeni — a spus alegătorul Ilie Șipa, primul Înscris la cuvînt. Mai propun de asemenea, să modernizăm cele două fîntini din circumscripția noastră". A urmat la cuvânt Alexandru Ciobanu ! „Și eu aș vrea să propun ceva, tovarăși I. Știfl desigur, podul da peste Bălșita... S-a cam șubrezit și de-aia cred că ar fi foarte nimerit să-l reparăm. Candidatul nostru sunt sigur că ne va sprijini". „E bună propunerea să reparăm podul de peste Bălșita — a susținut, la rîndul său, un alt alegător, pe nume Gheorghe Niță. Găsesc însă că n-ar fi rău să ne îngrijim și da podul care trece peste apa Germatăluiului. Propun să-l reconstruim cu posibilitățile noastre locale pentru că să știți: avem mare nevoia de el". Candidatul F.D.P. a ascultat cu toată atenția propunerile făcuți. Ir-a notat și, la urmă, iar a lut cuvîntul. A spus doar aici: „Dacă vom pune mina cu toti, să fiți siguri că tot ce s-a propus, se va realiza. Din partea mea veți avea tot sprijinul*. 5. M. Stil de muncă la nivelul sarcinilor ce revin minerilor Muncitorii, inginerii și tehnicienii din sectoarele de exploatare ale trustului minier „Oltenia"", au reușit să obțină în anul 1962 realizări importante in ceea ce privește creșterea productivității muncii, reducerea prețului de cost și îndeplinirea prevederilor planului de stat privind extracția cărbunelui înainte de termen. Pe baza Directivelor celui de-al III-lea Congres al partidului, minerii din regiunea noastră au trecut la desfășurarea lucrărilor de deschidere a noilor bazine carbonifere pentru punerea in valoare a rezervelor de lignit. In lumina sarcinilor trasate în acest domeniu, colectivele din noile sectoare de producție au pus în valoare rezerve noi privind mecanizarea lucrărilor și creșterea productivității muncii. Tehnica nouă și-a căpătat aci tot mai mulți prieteni, ceea ce a condus la obținerea de viteze ridicate în săparea galeriilor de mină, depășindu-se chiar recordurile înregistrate pe țară. Alături de minerii din sectoarele noi, muncitorii, inginerii și tehnicienii din cadrul Exploatării Rovinari au reușit, sub îndrumarea permanentă a comitetului de partid, să obțină realizări importante, raportînd Îndeplinirea planului de stat la data de 14 noiembrie 1962. La importantele succese obținute de minerii din regiunea noastră și-au adus contribuția tovarăși cum sunt: Dumitru Pop 1., Ion Nasta, Ion Dungă, Constantin Spircă, Ion Zguroiu, Toma Buligă, Nicolae N. Beuran, Ion Nistor, Constantin Trupelea, și alții. Valorificînd importantele rezerve legate de creșterea productivității muncii și reducerea prețului de cost, unde în anul trecut au obținut economii de circa 4 milioane lei față de 3.500.000 lei angajament anual, minerii din Exploatarea Rovinari au reușit să reducă consumul specific de energie electrică cu 4,3 klWh/tonă la producția de lignit, 2,5 kWh/tona la producția de antracit și 35 kWh/tonă la producția de grafit concentrat. SUCCESE, DAR ȘI RAMINERI IM URMA Pe ltngă realizările obținute in creșterea producției de lignit, antracit și grafit, membrii colectivului de muncă Actualitatea economică din cadrul Exploatării Rovinari au înregistrat în munca lor și rămîneri în urmă. Astfel, în cadrul sectorului carieră nu s-a reușit să se respecte proporția sortului superior, micșorîndu-se această proporție, iar în cadrul sectorului Schela, datorită unor defecțiuni de organizare, s-a muncit uneori în asalturi pentru îndeplinirea prevederilor de pian. Rămîneri în urmă au fost înregistrate în reducerea consumului specific la lemn de mină și cherestea, în eliminarea absențelor nemotivate, care au ajuns la 5692 ore. Totodată, nu s-a acordat atenția cuvenită lichidării stocurilor supranormative. Unele lipsuri au fost determinate și de felul în care conducerea Trustului minier „Oltenia“ a înțeles să îndrumeze și să sprijine activitatea minerilor din sectoarele Exploatări Rovinari. Conducerea Trustului minier „Oltenia“ (director ing. Corneliu Bălăcui) nu s-a străduit să asigure de fiecare dată rezolvarea operativă a problemelor care privesc bunul mers al producției de cărbune și totodată pregătirea condițiilor pentru îndeplinirea ritmică a prevederilor de plan. De pildă, grupurile electromotoare de la excavatoarele S.E. 3 au fost trimise pentru reparații la Sibiu din luna octombrie a anului trecut, dar nici pină în prezent nu s-a stabilit care e stadiul reparațiilor, deși mai sunt aproape două luni de zile pînă cînd aceste grupuri electromotoare trebuie să fie montate și date in exploatare. Ocupîndu-se mai mult de sectoarele noi și neglijînd pe cele din cadrul Exploatării Rovinari, conducerea Trustului minier „Oltenia“ nu a sprijinit aprovizionarea cu piese de schimb (Continuare în pag. 3-a). Revoluția cubană imagini . Ieri după amiază, tn holul Sfatului popular regional Oltenia a civili Ioc festivitatea deschiderii Expoziției „Revoluția cubană în imagini". Expoziția este organizată de către Institutul român pentru relațiile culturale cu străinătatea și comitetul pentru cultură și artă al sfatului popular orășenesc Craiova. La festivitate, au participat reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat, precum și un mare număr de oameni ai muncii din întreprinderile și instituțiile orașului, cadre didactice, elevi etc. Festivitatea a fost deschisă de tovarășa Amelia Demetrescu, vicepreședinte al comitetului executiv al sfatului popular al orașului Craiova. A luat apoi cuvîntul tov, Tiberiu Nicola, președinte al comitetului pentru cultură și artă al sfatului popular al orașului Craiova, prorector al Institutului agronomic „Tudor Vladimirescu". In cuvîntul său, vorbitorul a subliniat importanța istorică a victoriei revoluției cubane pentru întreaga Americă Latidnă, succesele obținute de eroicul popor cuban in lupta pentru construcția unei vieți noi. Cei prezenți au vizitat apoi expoziția. Privind fiind ne tind cele 400 de fotografii expuse, vizitatorii au putut urmări imagini din lupta eroică a poporului cuban pentru libertatea și independența sa, și progresa socialismului Cuba. întreaga expoziție este o mărturie grăitoare a hotărârii poporului cuban de a lupta ferm împotriva cercurilor imperialiste din SUA, care Încearcă să înăbușe lupta sa dreaptă, o mărturie a năzuințelor sale de pace luptei pentru victoria in tinăra republică I 9. Unele probleme ale întăririi economico-organizatorice a G.A.C. Raionul Craiova se numără printre cele mai mari raioane ale regiunii noastre. Suprafața arabilă a raionului este de peste 100.000 hectare. In condițiile încheierii colectivizării, organele de partid, de stat ,și agricole din raion și-au îndreptat și mai mult atenția spre întărirea economico-organizatorică a tuturor gospodăriilor colective. Așa cum a reieșit din lucrările ședinței plenare a consiliului agricol raional, principalul accent a fost pus pe folosirea cit mai rațională a fondului funciar și organizarea teritoriului. încă de la înființarea sa, consiliul agricol raional a acordat grijă permanenta problemelor privind creșterea suprafeței arabile a G.A.C., apărarea de inundații a unor terenuri de luncă, rectificarea și schimbarea unor torenti. Prin antrenarea largă a specialiștilor din unitățile agricole socialiste, prin mobilizarea colectiviștilor la muncă și cu sprijinul acordat de O R.P.O.T., s-a reușit ca In anul precedent suprafața arabilă a raionului să crească al 700 ha. S-au făcut pași însemnați și în ceea ce privește desțelenirea pășunilor și tinetelor slab productive, defrișarea viilor hibrizi și bătrîne, desființarea drumurilor de exploatare neeconomice. In același timp a fost terminată construcția digului Teasc-Bratovoiești, care ferește de inundația apelor Jiului o suprafață de peste 1900 ha., precum și a digului Podari-Țuglui care apără de inundații alte 500 ha. Pe terenurile unor gospodării colective aim ar fi cele din Seaca de Pădure, Veleni, Căciulatu, Călugăreni etc., au fost executate corectări de torenți. Cele mai de seamă succese in ceea ce privește mărirea suprafețelor arabile s-au obtinut de gospodăriile colective din Vîrvor, Grid, Gioroc, Plopșor, Ciutura, Pleșoi, Țuglui, Teasc și altele. Acordînd și de acum încolo atenția cuvenită folosirii raționale a pămîntului, principalul mijloc de producție în agricultură, consiliul agricol raional a stabilit în prima sa ședință plenară ca în anul 1963 suprafața arabilă cultivabilă a raionului să ajungă la 102.389 ha. Cu sprijinul consiliului agricol raional și al specialiștilor de la O.R.P.O.T. au fost efectuate lucrări de organizare intergospodărească pe întreg teritoriul raionului în toate C.A.C. și G.A.S. Prin aceste lucrări s-a executat comasarea terenurilor gospodăriilor colective și ale celor de stat, s-au făcut rectificări de hotare între unitățile socialiste din raion, precum și cu unitățile limitrofe raionului. Totodată s-au întocmit proiecte pentru organizarea plantațiilor de vii și pomi pe 1.247 ha. la 29 de G.A.C. Mărirea suprafeței agricole a raionului trebuie considerată drept una din sarcinile de mare însemnătate căreia să i se acorde un aspect de masă în toate gospodăriile colective. Trebuie luate măsuri eficiente pentru desființarea în totalitate a haturilor, defrișarea pomilor răzleți, a mărăcinișurilor care împiedică executarea mecanică a lucrărilor. Să nu așteptăm venirea primăverii, ci încă de pe acum, în fiecare G.A.C., să se organizeze echipe care, folosind în mod chibzuit timpul prielnic, să treacă la curățirea terenurilor. Combaterea eroziunii solului constituie pentru raionul Craiova o acțiune deosebit de importantă. Stă în putința consiliului agricol raional, a specialiștilor din gospodăriile colective să înfăptuiască propunerile concrete făcute de numeroși participanți la ședința plenară a consiliului, potrivit cărora nu toate unitățile, pe terenurile în pantă arătura să se facă pe curba de nivel, să se planteze pomi fructiferi, benzi înierbate etc. Majoritatea gospodăriilor colective din raionul Craiova sunt tinere. Totuși, în primul lor an de muncă, multe dintre ele au obținut rezultate demne de relevat. In această privință sunt edificatoare rezultatele gospodăriilor colective din Izvor, Mischii, Ghercești, Ghindeni, Cîrcea, (Continuare în pag. 3-a), Sisteme speciale de lămpi infraroșii In boxele de adăpostire a purceilor fugaci de la gospodăriile de stat din Băilești și Segarcea au fost montate sisteme speciale de lămpi infraroșii. In felul acesta se asigură o temperatură constantă in boxe, chiar dacă uniă termometrul indică multe grade sub zero. Totodată se înlătură pericolul Îmbolnăvirii căilor respiratorii la purcel, precum și al mortalității acestora din cauza genului. Premieră în repetiție la Teatrul Național din Craiova va repetă intens viitoarea premieră din actuala stagiune. „Doi tineri din Verona“ de Shakespeare, in regia lui Vlad Mugur și scenografia Benedict Gănescu. Pe teme agrare Din inițiativa Casei agronomului Craiova și a consiliului agricol raional Tg. Jiu, pentru timp de zece zile, la I.C.H.V. Birsești, s-a organizat o consfătuire cu brigadierii legumicultori din raion. La această consfătuire se discută concret asupra lucrărilor ce trebuie efectuate acum in legumicultura, precum și asupra principalelor metode de întreținere a culturilor, care să asigure obținerea unor producții ridicate. In aceeași perioadă, la Tg. Jiu are loc o consfătuire cu președinții de G.A.C., unde se dezbat cele mai principale probleme legate de dezvoltarea continuă și multilaterală a fiecărei gospodării colective, folosirea rațională a pamîntului etc. O nouă fabrică de pîine Peste puțin timp, oamenii muncii din Strehaia vor procura de la magazinele de desfacere, pline produsă de noua fabrică ridicată la marginea orașului. Noua fabrică de pîine din Strehaia pentru a cărei construcție și dotare s-au cheltuit aproape 1.900.000 de le va produce zilnic o însemnată cantitate de pline. Utilajele de Înaltă productivitate, mașinile și cuptoarele moderne vor contribui din plin la fabricarea unei plini de bună calitate.