Inainte, februarie 1963 (Anul 20, nr. 5580-5603)

1963-02-14 / nr. 5591

%y 4* Ir ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL OLTENIA AL P.M.R. $1 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XIX - NR. 5591­4 PAGINI 20 BANI JOI 14 FEBRUARIE 1963 • ------------------------------------------------------'------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------■ ... ... ■ ------------------------- -■ .........................................vy.'.^-r—-----------------------------­ li în intîmpinarea aniversării eroicelor lupte , * ................................ - ---------------------------------------------------------------------------------------------- .Tafewinasg­ale ceferiștilor și petroliștilor din februarie 1933 Pregătiri pentru ziua de 16 Februarie în întâmpinarea aniversării eroi­celor lupte ale ceferiștilor și petro­liștilor din februarie 1933, salariații policlinicii C.F.R. Craiova desfă­șoară o rodnică activitate culturală. Ei pregătesc un număr festiv al ga­zetei de perete, iar la bibliotecă se întocmește un material documentar în legătură cu aniversarea acestui eveniment. De asemenea, colectivul de medici s-a angajat să organizeze o ședință de comunicări științifice, consacrată zilei de 16 Februarie. In același timp se desfășoară o sus­ținută activitate în vederea ridicării nivelului cultural și ideologic al tu­turor salariaților din această unitate a Direcției regionale C.F.R. Craiova. Printre altele va fi organizată și seară tovărășească închinată zilei de­­ 16 Februarie. FEBRUARIT Ziua de 16 Februarie este întîmpinată de către colectivul de muncă de la Depoul C.F.R. Craiova cu tot mai multe succese. Printre cei ce obțin zi de zi realizări de seamă în ceea ce privește depășirea sarcinilor de pian și îmbunătățirea reparațiilor, Ion J­olea. (in clișeul de se află și lăcătușii Ion Barbu, Aurel Ionescu și față). La tabloul de comandă în aceste zile premergătoare glo­rioase, aniversări a eroicelor lupte ale ceferiștilor și petroliștilor din februarie 1933, ceferiștii Direcției regionale Cra­iova își aduc tot mai mult contribuția la îndeplinirea sarcinilor de transport, înfruntînd greutățile acestei ierni ca­pricioase, folosind în acest scop tot ce este eficient în tehnica nouă. ...Intr-o cabină di­n vîrful unei cons­­trucții-turn, un bărb­at îmbrăcat în uni­formă de ceferist, instalat în fața unui tablou de comandă, apasă niște bu­toane și imediat apare un șir de drept­unghiuri luminoase, în linii frînte, ca­re se opresc la un anumit punct. Pe lumina schemă — tabloul de comandă despre care este vorba, se aprind alte beculețe; omul apasă atunci alte bu­toane, iar șirurile luminoase se consti­tuie în cîteva secunde. Jos, de-a lungul păienjenișului de linii ferate ale stației Craiova, maca­­zele se mișcă, schimbîndu-și poziția u­­nele după altele, cu o rapiditate de necrezut. Se aprind semnale, iar tre­nurile lunecă pe linii, în direcția în care se expediază. Nici un­acar nu se vede insă Împre­jurul unui macaz ; totuși, ele se schim­bă singure, ascultînd de o forță parcă nevăzută. Forța aceasta se află cen­tralizată in miinile omului din cabina­­tura. Omul acesta, Șerban Diță, impie­gat de mișcare blochist, este stăpînul tuturor macazelor, toate îi ascultă co­manda. In prima zi de funcționare a insta­lațiilor de centralizare electrodinamică i-am văzut pe acarii stației Craiova privind macazele cum se mișcă sin­gure. Se minunau cu toții și desigur multora le venea în minte sarcina sta­­blită de către Congresul al Ill-lea al partidului privind extinderea centraliză­rii electrodinamice, a blocului automat și a conducerii centralizate prin sistem dispecer pe liniile de trafic intens în ve­derea creșterii productivității muncii, a capacității de transporturi, sporirii siguranței circulației și reducerii chel­tuielilor de exploatare. Aceste preve­deri au prins viață în stațiile Craiova, Filiași și altele. Prin munca a­­vîntată a constructorilor și instalato­rilor, lucrările de centralizare electro­­dinamică din aceste stații au fost date în exploatare cu cite 60—80 de zile îna­intea termenului planificat. înzestrarea tehnică a căilor ferate va contribui în permanență la crește­rea capacității de transport, in noile condiții, față de cinci minute cîte erau necesare înainte pentru executarea u­­nui parcurs, cu ajutorul noilor insta­lații de centralizare electrodinamică de la tabloul de comandă, acesta se rea­lizează în circa 10—15 secunde. Insta­lațiile înlocuiesc perfect controlul o­­mului, asigură realizarea condițiilor de siguranță, evitînd cu certitudine acci­dentele provenite din greșelile omului. Realizarea și verificarea parcurselor se fac automat, prin sistemul de re­lee. Așa cum sînt concepute, aceste instalații asigură condiții de siguran­ța circulației, așa incit dacă una din condițiile de siguranță a circulației nu este asigurată, semnalul nu poate fi manevrat pe liber. Introducerea centralizării electrodina­­mice în stațiile amintite permite anual realizarea unei economii de aproape două milioane lei. Pentru a asigura o perfectă deservire a noilor instalații, s-au școlarizat șefi de sectoare S.C.B. și electromecanici care, după ce au terminat cursurile au luat parte efectivă pe șantiere la lu­crările de montaj. De asemenea, au fost trimiși în schimb de experiență la stațiile centralizate electrodinamic 70 de ingineri, tehnicieni, impiegați de mișcare, șefi de manevră etc. pentru a învăța tehnica exploatării. Toate acestea au permis o organizare superioară a muncii, și sporirea suc­ceselor în cinstea zilei de 16 Februa­rie. Ing. CONSTANTIN RACHIF.RO din serviciul tehnic al Direcției regionale CFR Craiova. —­­Qr Lai­țel — Ți-au sfirtecat cu baionete trupul In singe cald sub gioanțe ți l-au frint ! Te­ crii ars in crematoriu ți de frică, Cenușa ta au risipit-o-n vinil Garoafele de singe din zăpadă Sub cisme­­ intuite-au fost strivite, Că-I otrăvea aroma aburindă, A florilor din rana ta ivite. Dar orice zvlrcoliri le-au fost de­șarte. Că visul tău se-naltă peste moarte. DORI SIMBOTIN REGIUNEA SE PREGĂTEȘTE DE ALEGERI In fata listelor electorale Pereții holului statului popular din Segarcea sunt lini­i de /ur împrejur cu o mulțime de liste scrise cu cer­­neală și ordonat așezate. Ultima listă din serie abia acum a fost afișată pe­ unul din pereții exteriori de astă dată, deoarece un hol nu mai e nici un ide­m­ total, pe listele electorale au fost înscrise 5780 de nume. — Ehei ! Cum să mă descurc eu, măiculiță, intr­atitea hirtii ? ! — ■exclamă o feme­ie in virstă, venită verifice dacă și ea a fost îns­crisă. Văzând-o in încurcătură, ai veni Nicolae Ninol, tuncțio­­nărul de serviciu: — Să n-ai nici o grijă, mătușe Mărioară, că-ntr-o clipită ai să te găsești. Or­­in ce circumscripție locuiești ! — In părcă 32, măi Nicolae — răspunse bătrina, punându-și ochela­rii pe nas. — Va să zică, circumscripția trei­zeci și doi... treizeci și doi... — re­peta funcționarul căutând cu ochii șirul de liste. Uite-o aici, aici ești înscrisă Femeia se apropie și ea de listă și își citi cu glas tare numele. — Ei, vezi că nu te-am uitat să, le trecem și pe dumneata ! — Bine-ați făcut, măiculită ! Acum n-o să mai am nici o grijă... — Dar eu pe unde-oi fi ? — Intră ln vorbă tânărul Constantin Vieu. Dumneata ? Păi, caută lista cu strada pe care locuiești — îi lămuri funcționarul. — Am găsit-o ea și m-am aflat pe ea — pe cea cu strada Dreptății, dar nu mă găsesc și pace. N-am fost trecut poate... —­ Nu cumva ai locuit pe o altă stradă ! — Inters’eul funcționarei. —­ Ana, da ! M-am însurat de că­lind și am plecat de la părinți. Stăteam pe strada Congresul al IlI-lea, acum stau pe Dreptății. — Vezi, aici e greșeala. Nouă nu ne-ai spus că te-ai mutat de la părinți ln casă nouă. Pe strada Con­gresul al IlI-lea deci trebuie să te cauți. Uite că le-am și găsit... la nr. 3463. Constantin Vicu. Un alt cetățean, colectivistul Ma­rin T. Mirea se descurcă bine și singur in mulțimea de liste. După cțteva minute de căutare se găsi înscris la nr. 4679. Maria, nevits­­tă-sa, este înscrisă la nr. 4780, iar Petrică, fiu-său — In 1781. Omul iese mulțumit că nu pierduse multă vreme. — Matale pe ce stradă locuiești, tovarășe ? — se adresă cineva co­lectivistului Marin Angheluț, care, Intrind tocmai acum un hol, părea cam dezorientat. — Pe strada Nicolae Bălcescu — răspunse colectivistul. — Lista dumitale, se află afară, pe coridorul din dreapta, (ieșiră a­­mîndoi din hol). Uite-aici I... Can­­tă-te și dumneata ! ...Și Marin Anghelul iși găsi­ți el de grabă numele. Citi ca pentru sine: .Anghelu( D. Marin — 2550, Maria Anghelul — 2531 și Ecate­­rina Anghelul — 2552". Frații Constantin și Petre Pană s-au postat și el in fata unor liste. In urma lor au mai venit aici și alti cetățeni. Scopul tuturor era același: In trecere pe la sfat, să vadă dacă nu cumva au fost omiși de pe lis­tele electorale, să vadă la ce nu­măr au fost înscriși. M. MERIȘANU Cu candidatul la sfat Veste« Intilniri! «a candidatul F.D.P. »­a răsplnd­it In Întreaga su­burbie. Și In după amiaza zilei, Intr-o clasă a școlii elementare din Cor­­beni, alegătorii Începură să se strân­­gă grupuri, grupuri. Cu toții erau cetățeni ai circumscripției electorale orășenești nr. 24 din Balș. Veneau bucuroși să se întrețină la sfat cu Iosif Gafița, omul căruia II Încre­dințaseră, doar cu câtva timp In urmă, cinstea de a-1 reprezenta In apropiatele alegeri. In calitate de candidat al F.D.P. Orele 16... Sala de clasă avea toa­te băncile ocupate. Se strânseseră aici peste optzeci de alegători. Din rîndul lor s-a ridicat Niță Pantelie, un cetățean vrednic, mult stimat de tot orașul. »Tovarăși, ne-am adunat aici pen­tru a ne întîlni cu candidatul nostru — tovarășul Iosif Gafița, și, firește pentru a ne Întreține asupra proble­melor obștești din circumscripție. Dar... să-i dăm cuvîntul Însuși can­didatului, să ne vorbească dumnea­lui". Omul, atât de cunoscut din circumscripție, Începu­t 8 fiecăruia vor­bească. Cei din sală 11 ascultau a­tenti. pentru că nu o dată ii prețui­­seră vorba chibzuită... ...„Apoi, ce-aș putea să vă mai arăt ?! — continuă candidatul. Fie­care dintre dv. trăiți și vedeți singuri cum viata noastră, a totu­și roz, se schimbă, devenind de la o zi la alta tot mai bună, mai inimoa­să. Gîndiți-vă, bunăoară, la orașul nostru. Prin strădania organelor lo­cale de partid și de stat, prin con­tribuția noastră a tuturor, s-au rea­lizat aici numeroase obiective obș­tești la care, înainte, nici unul din­tre noi nici nu se putea măcar gindi*. ...51 prin fața alegătorilor se pe­rindară ca pe-o peliculă de film mulțimea de realizări gospodărești­­edilitare la care și ei puseseră tuna­rul. Noua policlinică raională, Casa raională de cultură, teatrul de vară, cinematograful cel nou, blocurile de locuințe moderne și confortabile — sunt numai cîteva dintre cele mai importante realizări. Apoi, școala medie nou construită, o altă școală de opt ani, racordarea orașu­lui la sistemul energetic național, asfaltarea străzii principale și mo­dernizarea altor străzi, sunt de ase­menea, înfăptuiri care merită a fi remarcate. Ele au făcut ca fata ora­șului Balș să devină alta, mai fru­moasă, mai demnă de zilele socialis­te pe care le trăim. ...„Dar, a încheiat candidatul după aproape o jumătate de oră de vor­bire — noi mai avem încă multe­­,a făcut chiar și în circumscripția noastră. Să chibzuim împreună to­varăși, să vedem ce putem face și cum anume să facem. Spuneți-vă, vă rog, părerea, veniți cu propuneri". »Eu sunt de părere să facem de­mersurile cuvenite și să ne sprijinim candidatul nostru pentru a extindă rețeaua electrică și la noi la Cor­­beni — a spus alegătorul Ilie Și­pa, primul Înscris la cuvînt. Mai pro­pun de asemenea, să modernizăm cele două fîntini din circumscripția noastră". A urmat la cuvânt Alexandru Cio­banu­ ! „Și eu aș vrea să propun ceva, to­varăși I. Știfl desigur, podul da peste Bălșita... S-a cam șubrezit și de-aia cred că ar fi foarte nimerit să-l reparăm. Candidatul nostru sunt sigur că ne va sprijini". „E bună propunerea să reparăm podul de peste Bălșita — a susținut­, la rîndul său, un alt alegător, pe nume Gheorghe Niță. Găsesc însă că n-ar fi rău să ne îngrijim și da podul care trece peste apa Germ­a­­tăluiului. Propun să-l reconstruim cu posibilitățile noastre locale pen­tru că să știți: avem mare nevoia de el". Candidatul F.D.P. a ascultat cu toată atenția propunerile făcuți. Ir-a notat și, la urmă, iar a lu­t cuvîntul. A spus doar aici: „Dac­ă vom pune mina cu toti, să fiți si­guri că tot ce s-a propus, se va realiza. Din partea mea veți avea tot sprijinul*. 5. M. Stil de muncă la nivelul sarcinilor ce revin minerilor Muncitorii, inginerii și tehnicienii din sectoarele de exploatare ale trus­tului minier „Oltenia"", au reușit să obțină în anul 1962 realizări importante in ceea ce privește creșterea producti­vității muncii, reducerea prețului de cost și îndeplinirea prevederilor pla­nului de stat privind extracția­ cărbu­nelui înainte de termen. Pe baza Directivelor celui de-al III-lea Congres al partidului, minerii din regiunea noastră au trecut la des­­fășurarea lucrărilor de deschidere a noilor bazine carbonifere pentru pu­nerea in valoare a rezervelor de lignit. In lumina sarcinilor trasate în acest domeniu, colectivele din noile sectoare de producție au pus în valoare rezerve noi privind mecanizarea lucrărilor și creșterea productivității muncii. Teh­nica nouă și-a căpătat aci tot mai mulți prieteni, ceea ce a condus la obținerea de viteze ridicate în săparea galeriilor de mină, depășindu-se chiar recordurile înregistrate pe țară. Alături de minerii din sectoarele noi, muncitorii, inginerii și tehnicienii din cadrul Exploatării Rovinari au reușit, sub îndrumarea permanentă a comi­tetului de partid, să obțină realizări importante, raportînd Îndeplinirea pla­nului de stat la data de 14 noiembrie 1962. La importantele succese obținute de minerii din regiunea noastră și-au adus contribuția tovarăși cum sunt: Dumitru Pop 1., Ion Nasta, Ion Dungă, Constantin Spircă, Ion Zgu­­roiu, Toma Buligă, Nicolae N. Beuran, Ion Nistor, Constantin Trupelea, și alții. Valorificînd importantele rezerve le­gate de creșterea productivității mun­cii și reducerea prețului de cost, unde în anul trecut au obținut economii de circa 4 milioane lei față de 3.500.000 lei angajament anual, minerii din Exploatarea Rovinari au reușit să re­ducă consumul specific de energie e­­lectrică cu 4,3 klWh/tonă la producția de lignit, 2,5 kWh/tona la producția de antracit și 35 kWh/tonă la produc­ția de grafit concentrat. SUCCESE, DAR ȘI RAM­IN­ERI IM URMA Pe ltngă realizările obținute in creș­terea producției de lignit, antracit și grafit, membrii colectivului de muncă Actualitatea economică din cadrul Exploatării Rovinari au înregistrat în munca lor și rămîneri în­ urmă. Astfel, în cadrul sectorului carieră nu s-a reușit să se respecte proporția sortului superior, micșorîn­­du-se această proporție, iar în cadrul sectorului Schela, datorită unor defec­­țiuni de organizare, s-a muncit une­ori în asalturi pentru îndeplinirea pre­vederilor de pian. Rămîneri în urmă au fost înregistrate în reducerea consumului specific la lemn de mină și cherestea, în elimi­narea absențelor nemotivate, care au ajuns la 5692 ore. Totodată, nu s-a acordat atenția cuvenită lichidării stocurilor supranormative. Unele lipsuri au fost determinate și de felul în care conducerea Trustului minier „Oltenia“ a înțeles să înd­ru­­meze și să sprijine activitatea mineri­lor din sectoarele Exploatări­ Rovi­nari. Conducerea Trustului minier „Olte­nia“ (director ing. Corneliu Bălăcui) nu s-a străduit să asigure de fiecare dată rezolvarea operativă a proble­melor care privesc bunul mers al pro­ducției de cărbune și totodată pregă­tirea condițiilor pentru îndeplinirea ritmică a prevederilor de plan. De pildă, grupurile electromotoare de la excavatoarele S.E. 3 au fost trimise pentru reparații la Sibiu din luna oc­tombrie a anului trecut, dar nici pină în prezent nu s-a stabilit care e sta­diul reparațiilor, deși mai sunt aproape două luni de zile pînă cînd aceste grupuri electromotoare trebuie să fie montate și date in exploatare. Ocupîndu-se mai mult de sectoarele noi și neglijînd pe cele din cadrul Exploatării Rovinari, conducerea Trus­tului minier „Oltenia“ nu a sprijinit aprovizionarea cu piese de schimb (Continuare în pag. 3-a). Revoluția cubană imagini . Ieri după amiază, tn holul Sfa­tului popular regional Oltenia a ci­vili Ioc festivitatea deschiderii Ex­poziției „Revoluția cubană în ima­gini". Expoziția este organizată de către Institutul ro­mân pentru rela­țiile culturale cu străinătatea și co­mitetul pentru cul­tură și artă al sfa­tului popular oră­șenesc Craiova. La festivitate, au participat repre­zentanți ai organe­lor locale de partid și de stat, precum și un ma­re număr de oa­meni ai muncii din întreprinderile și instituțiile orașu­lui, cadre didacti­ce, elevi etc. Festivitatea a fost deschisă de tovarășa Amelia Demetrescu­, vice­președinte al comitetului executiv al sfatului popular al orașului Craiova. A luat apoi cuvîntul tov, Tiberiu Nicola, președinte al comitetului pentru cultură și artă al sfatului popular al orașului Craiova, prorec­tor al Institutului agronomic „Tudor Vladimirescu". In cuvîntul său, vorbitorul a sub­liniat importanța istorică a victori­ei revoluției cubane pentru întreaga Americă Latidnă, succesele obținute de eroicul popor cuban in lupta pentru construcția unei vieți noi. Cei prezenți au vizitat apoi ex­poziția. Privind fiind ne tind cele 400 de fotografii expuse, vizitatorii au pu­tut urmări imagini din lupta eroică a poporului cuban pentru libertatea și independența sa, și progres­­a socialismului Cuba. întreaga expozi­ție este o mărturie grăitoare a hotă­­rârii poporului cu­ban de a lupta ferm împotriva cercuri­lor imperialiste din S­U­A, care În­cearcă să înăbușe lupta sa dreaptă, o mărturie a năzuin­țelor sale de pace luptei pentru victoria in tinăra republică I 9. Unele probleme ale întăririi economico-organizatorice a G.A.C. Raionul Craiova se numără prin­tre cele mai mari raioane ale re­giunii noastre. Suprafața arabilă a raionului este de peste 100.000 hec­­tare. In condițiile încheierii colec­tivizării, organele de partid, de stat ,și agricole din raion și-au îndrep­tat și mai mult atenția spre întări­­rea economico-organizatorică a tu­turor gospodăriilor colective. Așa cum a reieșit din lucrările ședinței plenare a consiliului agricol raio­nal, principalul accent a fost pus pe folosirea cit mai rațională a fon­dului funciar și organizarea terito­riului. încă de la înființarea sa, consiliul agricol raional a acordat grijă per­manenta problemelor privind crește­rea suprafeței arabile a G.A.C., a­­părarea de inundații a unor terenuri de luncă, rectificarea și schimba­rea unor torenti. Prin antrenarea lar­gă a specialiștilor din unitățile a­­gricole socialiste, prin mobilizarea colectiviștilor la muncă și cu spri­jinul acordat de O R.P.O.T., s-a reu­șit ca In anul precedent suprafața arabilă a raionului să crească al 700 ha. S-au făcut pași însemnați și în ceea ce privește desțelenirea pășunilor și tinetelor slab producti­ve, defrișarea viilor hibrizi și bă­­trîne, desființarea drumurilor de ex­ploatare neeconomice. In același timp a fost terminată construcția digului Teasc-Bratovo­­iești, care ferește de inundația apelor Jiului o suprafață de peste 1900 ha., precum și a digului Podari-Țuglui care apără de inundații alte 500 ha. Pe terenurile unor gospodării colec­tive aim ar fi cele din Seaca de Pădure, Veleni, Căciulatu, Călugă­­reni etc., au fost executate corec­tări de torenți. Cele mai de seamă succese in ceea ce privește mărirea suprafețelor arabile s-au obtinut de gospodăriile colective din Vîrvor, Grid, Gioroc, Plopșor, Ciutura, Ple­­șoi, Țuglui, Teasc și altele. Acordînd și de acum încolo aten­ția cuvenită folosirii raționale a pă­­mîntului, principalul mijloc de pro­ducție în agricultură, consiliul agri­col raional a stabilit în prima sa ședință plenară ca în anul 1963 su­prafața arabilă cultivabilă a raionu­lui să ajungă la 102.389 ha. Cu sprijinul consiliului agricol ra­ional și al specialiștilor de la O.R.P.O.T. au fost efectuate lucrări de organizare intergospodărească pe întreg teritoriul raionului în toate C.A.C. și G.A.S. Prin aceste lucrări s-a executat comasarea terenurilor gospodăriilor colective și ale celor de stat, s-au făcut rectificări de hotare între unitățile socialiste din raion, precum și cu unitățile limi­trofe raionului. Totodată s-au întoc­mit proiecte pentru organizarea plan­tațiilor de vii și pomi pe 1.247 ha. la 29 de G.A.C. Mărirea suprafeței agricole a ra­ionului trebuie considerată drept una din sarcinile de mare însemnă­tate căreia să i se acorde un as­pect de masă în toate gospodăriile colective. Trebuie luate măsuri efi­ciente pentru desființarea în totali­tate a haturilor, defrișarea pomilor răzleți, a mărăcinișurilor care îm­piedică executarea mecanică a lucră­rilor. Să nu așteptăm venirea pri­măverii, ci încă de pe acum, în fie­care G.A.C., să se organizeze echipe care, folosind în mod chibzuit timpul prielnic, să treacă la curățirea te­renurilor. Combaterea eroziunii solului cons­tituie pentru raionul Craiova o ac­țiune deosebit de importantă. Stă în putința consiliului agricol raional, a specialiștilor din gospodăriile colec­tive să înfăptuiască propunerile con­crete făcute de numeroși participanți la ședința plenară a consiliului, potrivit cărora nu toate unitățile, pe terenurile în pantă arătura să se facă pe curba de nivel, să se plan­teze pomi fructiferi, benzi înierbate etc. Majoritatea gospodăriilor colective din raionul Craiova sunt tinere. To­tuși, în primul lor an de muncă, multe dintre ele au obținut rezul­tate demne de relevat. In această privință sunt edificatoare rezultate­le gospodăriilor colective din Izvor, Mischii, Ghercești, Ghindeni, Cîrcea, (Continuare în pag. 3-a), Sisteme speciale de lămpi infraroșii In boxele de adăpostire a purcei­lor fugaci de la gospodăriile de stat din Băilești și Segarcea au fost montate sisteme speciale de lămpi infraroșii. In felul acesta se asigură o temperatură constantă in boxe, chiar dacă uni­ă termo­metrul indică multe grade sub zero. Totodată se înlătură pericolul Îmbolnăvirii căilor respiratorii la purcel, precum și al mortalității acestora din cauza genului. Premieră în repetiție la Teatrul Național din Craio­va va repetă intens viitoarea premieră din actuala stagiune. „Doi tineri din Verona“ de Shakespeare, in regia lui Vlad Mugur și scenografia Benedict Gă­­nescu. Pe teme agrare Din inițiativa Casei agronomului Craiova și a consiliului agricol raional Tg. Jiu, pentru timp de zece zile, la I.C.H.V. Birsești, s-a organizat o consfătuire cu briga­dierii legumicultori din raion. La această consfătuire se discută concret asupra lucrărilor ce tre­buie efectuate acum in legumicul­tura, precum și asupra principale­lor metode de întreținere a cul­turilor, care să asigure obținerea unor producții ridicate. In aceeași perioadă, la Tg. Jiu are loc o consfătuire cu preșe­dinții de G.A.C., unde se dezbat cele mai principale probleme le­gate de dezvoltarea continuă și multilaterală a fiecărei gospodării colective, folosirea rațională a pa­­mîntului etc. O nouă fabrică de pîine Peste puțin timp, oamenii mun­cii din Strehaia vor procura de la magazinele de desfacere, pline produsă de noua fabrică ridicată la marginea orașului. Noua fabri­că de pîine din Strehaia pentru a cărei construcție și dotare s-au cheltuit aproape 1.900.000 de le va produce zilnic o însemnată cantitate de pline. Utilajele de Înaltă productivi­tate, mașinile și cuptoarele mo­derne vor contribui din plin la fabricarea unei plini de bună ca­litate.

Next