Inainte, iunie 1963 (Anul 20, nr. 5681-5706)

1963-06-01 / nr. 5681

ANUL XIX - NI. 5681 ^^4PAGNUM?01^!^ Evidențiații în întrecere și-au primit răsplata Constructorii de pe șantierul Com­binatului chimic Craiova sporesc zi de zi Qvintul in întrecerea socialistă, pentru a realiza lucrări in termen și de calitate și cu cheltuieli cit mai mici. In râ­­dul celor care s-au evi­dențiat în mod deosebit țn întrece­re se află pe prim plan colectivul șantierului nr. 4. Consfătuirea prilejuită de răsplata muncii harnicilor constructori de la șantierul nr. 4 a dezbătut cu viu interes probleme legate de organiza­rea mai bună a act­ivită­ții pe șan­tiere, calitatea lucrărilor și mobili­zarea muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor constructori la lupta pentru realizarea obiectivelor indus­triale înainte de termen. Vorbind despre rezultatele obți­nute in întrecerea socialistă, tov. ing. Ion Hea — director general al I.S.C.M. Craiova, a arătat că cele mai bune realizări în îndeplinirea indicatorilor de plan le-au obținut constructorii chimiști de pe șantie­rele nr. 4, nr. 3 și nr. 5. In ciuda timpului nefavorabil din primul tri­mestru al anului, muncitorii, inginerii și tehnicienii de pe aceste șantiere au obținut succese pe seama posi­bilităților create. Au fost de aseme­nea subliniate succesele constructo­rilor și instalatorilor de la I.M.B. și I.I.B., colective care se străduiesc și reușesc să asigure un volum spo­rit de lucrări și de calitate superi­oară. Paralel, au fost criticate unele rămîneri in urmă de pe șantierele nr. 1 și nr. 2. In întrecerea socialistă care se desfășoară între colectivele de mun­că de pe șantiere, muncitorii, ingi­nerii și tehnicienii de pe șantierul nr. 4, au realizat pe baza punctajului stabilit, 1778 de puncte față de nu­mai 7592 puncte realizate de către colectivul grupului de șantiere I.M.B. Pentru aceste merite, constructorilor de pe șantierul nr. 4 li s-a acordat titlul de EVIDENȚIAȚI IN ÎNTRE­CEREA SOCIALISTA, INMININDU­­LI-SE STEAGUL ROȘU DE EVIDEN­ȚIAȚI IN ÎNTRECEREA SOCIA­LISTA. După înmînarea steagului roșu, au luat cuvântul numeroși muncitori, ingineri și tehnicieni, evidențiați în producție care au subliniat hotărî­­rea fermă a întregului colectiv de muncă de a realiza în viitor indica­tori sporiți in construcția Combina­tului chimic de la Craiova. Tovară­șii : Ion Sălceanu, președintele co­mitetului sindicatului din cadrul șan­tierului nr. 4 , Dumitru Antonescu, montator­­, inginer Victor Verdeș și alții și-au luat angajamente crete legate de crearea celor cea­mai bune condiții de muncă pentru dez­voltarea realizărilor de pînă acum. IN INTERIORUL ZIARULUI — Ziua internațională a co­pilului (pag. 2-a). — Consfătuire cu difuzorii voluntari de carte (pag. 2-a). — Viața de partid: îndrumare eficientă organiza­țiilor de bază (pag. 3-a). — Ritmicitatea asigură creș­­terea productivității muncii. (pag. 3-a). — întreținerea culturilor prășitoare în gospodăria noastră de stat (pag. 3-a). — Construcții în colectivă, (pag. 3-a). In acest clișeu , o modernă stație de preparat betoane pe șantierul Combinatului chimic Craiova. %­Jt Țiței mai mult și cu costuri reduse . In cea de-a cincea lună a anului, petroliștii Trustului de ex­tracție Tg. Jiu au îndeplinit planul la țiței cu trei zile înainte de ter­men, iar la producția globală cu cinci zile mai devreme.­­ Valorificînd importante resurse interne, muncitorii, inginerii și tehnicienii schelelor de extracție din Oltenia au realizat economii peste plan în valoare de circa 10 milioane lei. Continuînd seria realizărilor din pri­­ mul trimestru al anului, petroliștii de la Trustul de extracție Tg. Jiu au reu­șit să obțină succese noi în îndeplini­rea prevederilor de plan. Aceste suc­cese au fost dezvoltate în mod sistema­tic în timpul care s-a scurs de la în­ceputul lunii mai, ceea ce a asigurat cantități sporite de țiței la Țicleni, Bîl­­teni, Craiova etc. îndeplinirea ritmică a prevederilor de plan și sporirea pro­ductivității muncii în cadrul fiecărui parc de extracție, au dat posibilitate petroliștilor din Trustul de extracție Tg. Jiu să îndeplinească prevederile de plan la extracția țițeiului în cea de-a cincea lună a anului 1963 cu trei zile înainte de termen. Prevederile de plan la producția globală au fost îndeplinite cu cinci zile mai devreme, prin valori­ficarea operativă a fondului inactiv de sonde, sporirea productivității sondelor printr-o exploatare în regim tehnologic optim, reducerea timpilor neproductivi la intervenții și alte măsuri tehnice­­organizatorice. Preocuparea petroliștilor din schelele de extracție Țicleni și Craiova de a li­vra rafinăriilor cantități sporite de ți­ței și cu cheltuieli cît mai mici este dovedită și de faptul că în primele patru luni ale anului, economiile peste plan la prețul de cost reprezintă im­punătoarea sumă de circa 10 milioane lei. •6»°. Măsuri operative și preocupări de viitor La sfîrșitul trimestrului I, situa­ția realizării principalilor indicatori de plan în cadrul DREF Oltenia prezenta serioase rămîneri în urmă. Consfătuirea de producție in care a fost analizată această stare de lu­cruri și cauzele care i-au dat naș­tere a scos la iveală necesitatea aplicării unor importante măsuri pri­vind recuperarea tuturor restanțe­lor de plan. Recent, pe această temă, un re­dactor al ziarului nostru a purtat o discuție cu tov. ing. Vasile Irifă­­nescu, șeful serviciului producție din DREF. Redăm mai jos întrebările și răspunsurile primite. ÎNTREBARE: Cum s-a asigurat rezolvarea operativă a problemei în­deplinirii ritmice a planului de des­facere pe sortimente ? RĂSPUNS : In funcție de restan­țele de plan, s-a prevăzut reîmpărți­rea parcului auto pe întreprinderi forestiere, stabilindu-se sortimentele ce trebuie transportate cu prioritate, avînd în vedere stocurile existente în parchete, pericolul de sufocare a fagului, precum și sortimentele care formează materia primă pentru prin­cipalii noștri beneficiari. In același timp, s-au stabilit grafice de trans­port pentru fiecare parchet, s-au re­văzut procesele tehnologice din ex­ploatări, iar acolo unde a fost ca­zul s-au luat măsuri care să ducă la asigurarea unui volum sporit de producție. Astfel, la gura de exploa­tare Bilta, ce aparține I. F. Tg. Jiu s-a mărit numărul rampelor de în­cărcare, iar exploatarea a fost do­tată cu un număr dublu de funicu­­lare. Acum se pot asigura zilnic cca. 40 curse. Tot așa s-a procedat și la alte guri de exploatare. In exploa­tările unde transportul se face cu mijloace CFF s-a dat în producție o cantitate maximă de masă lemnoa­să, fiind folosite toate resursele ca: demolări de instalații, curățiri de văi, lichidarea parchetelor restante din anii precedenți. Această măsură s-a aplicat cu rezultate foarte bune în sectoarele Motru, Bistrița de la I. F. Baia de Aramă, Șușița Seacă de la I. F. Tg. Jiu și Gilort de la I. F. Novaci. Acum avem asigurată o depășire a planului lunar cu 10 la sută, ceea ce ne va permite ca pînă la sfîrșitul semestrului I să re­cuperăm cea mai mare parte a res­tanțelor de plan. In această perioadă o mare aten­ție s-a acordat planului pe sortimen­te. Ca urmare, la bușteni de răși­­noase, bile manele, stîlpi TE, lăzi de fag, traverse înguste, traverse spe­ Quitr­o-Lui, d­ale­ntc am reușit să recuperăm în întregime restanțele din primul trimestru, iar la bușteni derulaj pla­nul este deja depășit cu 500 mc și la bușteni derulaj din stejar cu 200 mc. Deși mai avem încă restanțe la unele sortimente, ritmul actual al realizărilor ne-a permis asigurarea unor stocuri corespunzătoare înde­plinirii planului de desfacere la zi și recuperării treptate a tuturor res­tanțelor în acest sens. ÎNTREBARE : In anii trecuți, una din cauzele care frîna realizarea rit­mică a planului o constituia lipsa cadrelor de muncitori forestieri. Ce ne puteți spune pe această temă? RĂSPUNS : Spre deosebire de a­­nul trecut, acum putem spune că în cea mai mare parte această proble­mă a fost rezolvată. In condițiile ac­tuale planul poate fi realizat cu for­ța de muncă existentă. Această pro­blemă continuă să fie în centrul a­­tenției noastre. Am început o amplă acțiune de calificare a muncitorilor nou recrutați și în special a celor localnici, care acum formează cca 60 la sută din numărul total al mun­citorilor. Totodată s-a extins lucrul cu plata în acord global, in brigăzi complexe mari și mici. Prin crește­rea numărului de muncitori califi­cați se asigură o mai bună valorifi­care a masei lemnoase și se înlătură în mare parte fluctuația de munci­tori, caracteristică în special celor necalificați. In prezent, la sectoarele Tismana și Novaci funcționează cursuri de calificare în meseria de motoriști pentru fierăstraie cu ben­zină. Recent, la Novaci s-a deschis un curs pentru funiculariști iar la Tg. Jiu un curs pentru întreținători de drumuri. Pentru calificarea în meseriile de sortatori și fasonatori vor fi trimiși muncitori la alte în­treprinderi din țară. ÎNTREBARE: Care sunt preocu­pările de viitor privind o exploatare cit mai rațională a masei lemnoase ? RĂSPUNS : In acest domeniu s-a trecut la metoda exploatării lemnu­lui despicat în stare verde. Acum se aplică cu rezultate foarte bune la I. F. Tg. Jiu și ne-am propus s-o extindem și în celelalte întreprin­deri forestiere. Avantajul constă în faptul că din lemnul de foc despi­cat verde se pot alege solide pentru celuloză, doage, distilare etc. In par­chetele unde s-a aplicat această me­todă, s-a reușit să se reducă pierde­rile de exploatare chiar sub 1 la sută. Tot pentru o cît mai rațională folosire a masei lemnoase, fiecare arbore doborit nu va fi sortat, fără o prealabilă croire de către maistru sau însonator competent. Și exploa­tarea în trunchiuri și catarge, mai ales în parchetele cu un procent ma­re de lemn de lucru, ne va asigura o mai bună valorificare a masei lemnoase. La toate acestea trebuie să adăugăm necesitatea ridicării ca­lificării sortatorilor, fasonatorilor, a șefilor de brigăzi și a maiștrilor de exploatări, pentru care a și fost în­tocmit un plan de acțiune, precum și necesitatea folosirii pe scară lar­gă a mijloacelor mecanizate din ex­ploatări și a tuturor metodelor care duc la reducerea pierderilor de ex­ploatare. Rezultate bune în colectarea perului vechi Tinerii din cadrul Uzinelor „Elec­­troputere" — Craiova au reușit să colecteze cantități tot mai mari de fier vechi pe care să le livreze oțe­­lăriilor patriei. O mărturie a acestei activități, ne relatează tov. ȘTEFAN TELMAN, o constituie și faptul că de la începutul anului și pînă în pre­zent, ei au colectat 380.890 kg. fier vechi. Numai în luna mai s-au ex­pediat oțelăriilor patriei peste 60 tone fier vechi. Păstrîndu-și locul de fruntași în această importantă acțiune patrioti­că, membrii organizației U.T.M. din fabrica de transformatoare au reu­șit să se remarce în mod deosebit, fiind urmați în ordine de către ate­­miștii din­ sectoarele mecanic-șef, L.D.E. și mașini-rotative. Pe ogoare la întreținerea culturilor La redacție sosesc zil­nic scrisori prin care co­respondenții noștri volun­tari ne informează despre lucrările de întreținere culturilor, pe care colecti­­­viștii le execută la timpul optim și de bună calitate. 0 Din comuna Turceni, raionul Filiași, tov. ȘTEFAN ANCUȚA ne informează că membrii gospodăriei colec­tive „23 August" din co­mună au aplicat prima pra­­șilă la culturile de primă­vară. Brigada a VI-a dusă de Savu Nicolae con­terminat cea dinții prașilă a pe cele 10 ha. cu floarea­­soarelui, 50 ha. cu porumb, precum și pe 5 ha. cu vie. S-au evidențiat colectiviștii: Gheorghe Văduva, Ilie Io­­nașcu, Alexandra Văduva și alții. 9 Mecanizatorii din bri­gada lui Ion Pîrvuleț ce deservesc gospodăria colec­tivă „9 Mai" din Vînători, raionul Calafat, desfășoară o muncă susținută în a­­ceste zile la întreținerea prășitoarelor. Pînă acum, ei au efectuat prima prașilă mecanică pe toată suprafața contractată d­e gospodărie cu S.M.T. și repartizată bri­găzii respective. In activi­tatea lor, s-au evidențiat mecanizatorii: Tudor Țăr­­țăl, Cornel Moraru, Anto­nie Lică, Gheorghe Calafe­­teanu. 0 Despre hărnicia co­lectiviștilor din raionul Ca­racal în muncile de între­ținere a culturilor ne-a scris tov. NICOLAE BIȚU, care totodată ne-a comuni­cat și faptul că pe raion s-au însămînțat intercalat prin porumb 15.420 ha. cu fasole și 5.672 ha. cu do­­vleci. Fruntașe în însămîn­­țarea culturilor intercalate s-au situat gospodăriile co­lective din Rotunda, Buci­­niș, Daneți, Dobrosloveni, Apele Vii și altele. D M. POSTOLACHE, co­respondentul nostru volun­tar din comuna Bratovo­­iești, raionul Craiova, ne informează despre munca colectiviștilor din comună, care au aplicat cea de-a II-a prașilă pe importante suprafețe cultivate cu sfe­clă de zahăr, floarea-soa­­relui și porumb. Același corespondent ne scrie des­pre întreținerea culturii tu­tunului, pepenilor și despre alte lucrări în sectorul po­mi viticol.­­ Materiale în legătură cu lucrările de întreținere a culturilor de primăvară și a celor de toamnă au scris redacției ziarului nos­tru și corespondenții volun­tari : Angh­el Nicolae din Caracal, Marin Florescu și Iliuță Veselu din comuna Vîrvor, raionul Craiova, San­du Ilie din Filiași, Gheor­ghe Boro­ntea din comuna Severinești, raionul Tr. Se­verin, Iancu Nicolae din comuna Studina, Ilie Talia­­nu din comuna Bratovoiești, raionul Craiova și Vasile Sîrbu care ne-a informat despre lucrările efectuate la G.A.S. Redea din raionul Caracal. De asemenea, corespon­denții voluntari: MATEI I. PETRE din Apele Vii, raio­nul Caracal, DRAGAN GRI­­GORE din comuna Brato­voiești, raionul Craiova și FLORIN CHIORU din satul Cioroboreni, raionul Vînju Mare, ne-au relatat despre succesele colectiviștilor în muncile executate la gră­dinile gospodăriilor colec­­­tive din localitățile respec­tive. Așa cum cere agrotehnica Deși soarele abia se ridicase, to­tuși, la brigada de tractoare de la colectiva din Salcia, raionul Cala­fat era liniște. Liniște în sensul că toate tractoarele erau „la linie", iar tractoriștii le făceau „toaleta“ de dimineața. Controlau nivelul la alei, alimentau, strîngeau un șurub la cul­tivator... — De ce n-ați ieșit ln cîmp, la prășit ? — Agrotehnica tovarășe, agroteh­nica nu ne lasă — a răspuns unul din tractoriști. Cu vreo săptămină­­două in urmă, la ora asta „zburdam" pe tarlale­­a prășit, acum însă, în­cepem nițeluș mai tirziu Porumbul nostru a crescut și după ploaie devenit traged că la cea mai mică a aplecare se rupe. Și atunci cum ră­­mbune cu densitatea ? Inginera ne-a îndrumat să procedăm astfel și cre­dem că e bine. Dar acum o luăm din loc, acolo la „șantierul­­ nostru și pînă la apusul soarelui o să tot cultivăm­­... ...Pînă a ajunge pe „șantierul" un­de lucrează cele cîteva tractoare din brigada lui Constantin Dinte, de la S.M.T. Obirșia de Cîmp. drumul te duce cate de cîțiva kilometri printre tonurile de griu cu spicul de­ o șchiopă, printre tarlalele de sfecla și cele de porumb Pentru a măsura înălțimea plantelor de porumb, nu-ți mai ajunge palma, ci ai nevoie de ruletă. De curiozitate, am măsurat cîteva plante, ce-i drept pe alei, și înălțimea lor a trecut de 25 cm. Fără îndoială că la dezvoltarea lor au contribuit și mecanizatorii care, în afară de pregătirea ireproșabilă terenului și o însămînțare asemănă­o­toare, au aplicat pînă acum o sapă rotativă și un prășit cu cultivatorul. Acum, pe cea mai mare parte din cele peste 900 ha. cultivate cu po­rumb s-a aplicat și cea de-a doua prașilă mecanică, iar echipele spe­ciale de colectiviști au început rări­tul. Această lucrare se face cu mult discernămint. De altfel și oamenii stabiliți să se ocupe de răritul cul­turii sunt dintre cei mai pricepuți, dintre aceia care în iarnă au urmat cursurile agrotehnice. Cînd soarele încălzea cu putere pămîntul, pe la orele 9, mecaniza­torii au pornit la treabă. Două se ridicase, iar plantele deveniseră mai flexibile. Gheorghe Sandu și Paulian Soșea au fost primii care au început lucrul. Dar nu numai pe ei, ci pe toți membrii brigăzii de tractoare îi aștepta în ziua aceea o muncă in­tensă : aveau de prășit cu cultivato­rul 80 ha. Imensa tarla ce cu greu putea fi conturată cu privirea, nu-i speria. Parcurgînd metru cu metru pînă in seară, sigur că această suprafață va fi parcursă, buruienile vor dispare sub lama cuțitelor de la cultivator, iar plantele de porumb vor rămine victorioase in urmă. In fiecare din­tre ele se ascunde deocamdată ro­dul bogat, iar în lan producția de mii de kilograme pe care gospodăria s-a angajat s-o obțină în acest an. In aceste zile, mecanizatorii din brigada lui Constantin Dinte mun­cesc cu aceeași pasiune și răspun­dere, ca și in primăvară, la însămin­­țări. Dovada răspunderii cu care au lucrat atunci se observă acum, fiind concretizată în rândurile drepte și în uniformitatea răsăririi plantelor. Deocamdată se duce lupta. Victoria va fi serbată la toamnă. GH. FECIORU După o zi de muncă, pescarii din Potelu, raionul Corabia, se întorc în amurg. deiului in punctul „Fundul rar". Vor să obțină și în acest an recolte bo­gate de pe culturile din grădină. Intr-adevăr, colectiviștii din Băl­cești au creat condiții pentru obți- O vizită instructivă de Prin grija Comitetului raional de partid Strehaia, secretarii organi­zațiilor de bază și secretarii comitetelor de partid din gospodăriile colec­tive și din comunele raionului precum și activiști ai Comitetului raional de partid, au vizitat muzeul „Procesul luptătorilor ceferiști și petroliști din iunie-iulie 1934“ din Craiova și Muzeul regional al Olteniei. Ei au a­­vut astfel prilejul să cunoască momente importante din trecutul glorios de luptă al partidului și al clasei muncitoare din țara noastră. Apoi, gru­pul vizitatorilor din Strehaia a fost oaspetele colectivului de muncă al U­­zinei de mașini agricole „7 Noiembrie“. 54 MODELE NOI De la începutul anului și pînă la sfîrșitul lunii aprilie, la Fabrica de confecții „I. C. Frimu“ din Craiova s-au introdus în fabricație 48 modele noi de confecții. In luna mai s-au introdus un model de costume cu două șlițuri în părți pentru copii și două modele de pardesie pentru fete. Alte trei modele au fost trimise în cursul acestei luni la expoziția „1 Iunie" de la București, organizată de Ministerul Industriei Ușoare. Pe teme de artă culinară La Tr. Severin s-a organizat un schimb de experiență privind calita­tea produselor de artă culinară. La acest schimb de experiență au partici­pat bucătarii din unitățile de alimentație publică din orașele Craiova, Tg. Jiu și Tr. Severin. S-au organizat de asemenea patru expoziții cu vînzare la restaurantele „Dunărea“, „Cerna“, „Pieții" și bufetul „Expres“. Schimbul de experiență va contribui din plin la înlăturarea lipsurilor în desfacerea preparatelor de artă culinară și buna deservire a consuma­torilor. MI­HAI MUNȚIU, coresp. Un colectiv destoinic In comuna Simian din raionul Tr. Severin, un colectiv de harnici constructori apartinînd Grupului 5 construcții Tr. Severin construiește un local de școală cu opt clase. Ho­­tăriți să realizeze această importan­tă lucrare în cele mai bune condiții și înainte de termen, constructorii din Simian au pornit la întrecere cu cei de pe un șantier similar din Halînga, care execută tot o școală cu opt clase, dar lucrarea a început cu trei săptămîni de zile mai de­vreme. Puși pe fapte mari, constructorii din Simian au montat cofrajul peste parter, urmînd să se toarne placa de beton. Formațiile de lucru con­duse de Nino Molinaru, Constantin Vlașu și altele, s-au evidențiat în organizarea mai bună a activității de construcții. Pe șantier cu mult elan numeroși tineri lucrează cum sînt: Marin Preda, Constantin Ju­­veleanu, Gheorghe Buzatu, Sabin Diță, Ion Belgiu și alții, care și-au adus din plin contribuția la exe­cutarea lucrărilor de cofraj de la placa parterului în numai cinci zile, MARIN PREDA coresp. — Pe cine aveți brigadier legumi­col la gospodăria dumneavoastră ! — Pe Gheorghe Cristea. Este un grădinar bun. Cunoaște bine meseria asta și rezultatele obținute de bri­gada lui sunt din cele mai bune. .4­­nui trecut am obținut din legumi­cultura 150.000 lei venituri. — Probabil că are oameni destoi­nici in brigadă... — Păi are, vezi bine , Andrei Cris­tea, Victor Cristea, Ștefan Cristea, Ana Gh­. Cristea, Ana A. Cristea, Ana St. Cristea, Constanța Cristea... Și poate că tov. inginer Dumitru Prundeanu de la gospodăria colecti­vă „Scinteia" din comuna Bălcești, raionul Oltețu, ar fi continuat să-mi înșire alte nume de... Cristea, dacă nu mi-ar fi observat nedumerirea. De aceea, a căutat să-mi explice : — Știți, e vorba de o întreagă fa­milie Cristea, care alcătuiește una din echipele brigăzii. Și sunt toți des­toinici­ri ale grădinăritului. Anul acesta pînă în prezent cei din familia Cristea au realizat multe zile mun­că. Acum lucrează la plantarea ar­ierea unor rezultate bune din le­­gumicultură. Au irigat terenurile cu apă din balta „Fundul rar", din Cer­na și din Olteț. In această primăvară au plantat 7 ha. cu varză timpurie, 1 ha. cu roșii timpurii, 7,5 ha. cu ardei și mazăre. Au însămînțat de ase­menea 6 ha. cu ceapă și 4 ha. cu pepeni. Pentru a obține recolte bogate, co­lectiviștii din Bălcești au transpor­tat pe suprafețele de grădină 150 tone gunoi de grajd. Acum dau zot cu lu­crările de întreținere a legumelor. Pînă de curînd aplicaseră două pra­­șile la țeapă , au privit și stropit roșiile, au completat golurile și au ze­cu­și mai multă atenție pe terenu­rile ce le sunt încredințate. Față de cea din anul trecut anul acesta au o suprafață dublă de grădină. Membrii G.A.C. „Scînteia" din Băl­cești au două trupuri de grădină. Unul la Otetelișu și altul la Bălcești. Amîndouă cuprind o suprafață de 20 hectare cu culturi legumicole. Printr-o muncă organizată și apli­­cînd toate regulile agrotehnice, gră­dinarii de pe valea Oltețului și-au propus să obțină în acest an o pro­ducție medie la hectar de 35.000 kg. varză, 25.000 kg. roșii, 10.000 kg. ardei. Din aceste produse ei vor obține un venit de 350.000 lei. Grădinarii din Valea Oltețului efectuat alte lucrări de­­ întreținere a acestor culturi. Rezultatele obținute în anii trecuți și in special în anul 1962 i-au deter­minat pe harnicii grădinari să lucre­ Că vor obține aceste rezultate în 1963 ne-o confirmă realizările anului trecut, cînd au recoltat­ o producție medie la ha. de 27.000 kg, varză și 20.000 kg. roșii. Producțiile propuse pentru anul acesta sunt stimulatorii și colectiviștii vor depune toate e­­forturile pentru a le obține. In funcție de aceste producții va fi și retribuția fiecăruia pentru zi­­lele-muncă pe care le va presta. Consiliul de conducere al gospo­dăriei colective se îngrijește de buna organizare a lucrului la fiecare bri­gadă și acordă o mare atenție sec­torului legumicol. Secretarul organizației de partid. Marin lăgătu și președintele gospo­dăriei colective Vie Chiriță sunt tot timpul în mijlocul colectiviștilor pe care îi ajută cu sfaturi și îndrumări în executarea unor lucrări de cali­tate. Am lăsat „familia" de grădinari Cristea să-și continue lucrările și la invitația lor le-am promis că vom merge să-i vizităm cînd vor începe recoltarea... MIHAI CIURLIN

Next