Inainte, iunie 1963 (Anul 20, nr. 5681-5706)
1963-06-01 / nr. 5681
ANUL XIX - NI. 5681 ^^4PAGNUM?01^!^ Evidențiații în întrecere și-au primit răsplata Constructorii de pe șantierul Combinatului chimic Craiova sporesc zi de zi Qvintul in întrecerea socialistă, pentru a realiza lucrări in termen și de calitate și cu cheltuieli cit mai mici. In râdul celor care s-au evidențiat în mod deosebit țn întrecere se află pe prim plan colectivul șantierului nr. 4. Consfătuirea prilejuită de răsplata muncii harnicilor constructori de la șantierul nr. 4 a dezbătut cu viu interes probleme legate de organizarea mai bună a activității pe șantiere, calitatea lucrărilor și mobilizarea muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor constructori la lupta pentru realizarea obiectivelor industriale înainte de termen. Vorbind despre rezultatele obținute in întrecerea socialistă, tov. ing. Ion Hea — director general al I.S.C.M. Craiova, a arătat că cele mai bune realizări în îndeplinirea indicatorilor de plan le-au obținut constructorii chimiști de pe șantierele nr. 4, nr. 3 și nr. 5. In ciuda timpului nefavorabil din primul trimestru al anului, muncitorii, inginerii și tehnicienii de pe aceste șantiere au obținut succese pe seama posibilităților create. Au fost de asemenea subliniate succesele constructorilor și instalatorilor de la I.M.B. și I.I.B., colective care se străduiesc și reușesc să asigure un volum sporit de lucrări și de calitate superioară. Paralel, au fost criticate unele rămîneri in urmă de pe șantierele nr. 1 și nr. 2. In întrecerea socialistă care se desfășoară între colectivele de muncă de pe șantiere, muncitorii, inginerii și tehnicienii de pe șantierul nr. 4, au realizat pe baza punctajului stabilit, 1778 de puncte față de numai 7592 puncte realizate de către colectivul grupului de șantiere I.M.B. Pentru aceste merite, constructorilor de pe șantierul nr. 4 li s-a acordat titlul de EVIDENȚIAȚI IN ÎNTRECEREA SOCIALISTA, INMININDULI-SE STEAGUL ROȘU DE EVIDENȚIAȚI IN ÎNTRECEREA SOCIALISTA. După înmînarea steagului roșu, au luat cuvântul numeroși muncitori, ingineri și tehnicieni, evidențiați în producție care au subliniat hotărîrea fermă a întregului colectiv de muncă de a realiza în viitor indicatori sporiți in construcția Combinatului chimic de la Craiova. Tovarășii : Ion Sălceanu, președintele comitetului sindicatului din cadrul șantierului nr. 4 , Dumitru Antonescu, montator, inginer Victor Verdeș și alții și-au luat angajamente crete legate de crearea celor ceamai bune condiții de muncă pentru dezvoltarea realizărilor de pînă acum. IN INTERIORUL ZIARULUI — Ziua internațională a copilului (pag. 2-a). — Consfătuire cu difuzorii voluntari de carte (pag. 2-a). — Viața de partid: îndrumare eficientă organizațiilor de bază (pag. 3-a). — Ritmicitatea asigură creșterea productivității muncii. (pag. 3-a). — întreținerea culturilor prășitoare în gospodăria noastră de stat (pag. 3-a). — Construcții în colectivă, (pag. 3-a). In acest clișeu , o modernă stație de preparat betoane pe șantierul Combinatului chimic Craiova. %Jt Țiței mai mult și cu costuri reduse . In cea de-a cincea lună a anului, petroliștii Trustului de extracție Tg. Jiu au îndeplinit planul la țiței cu trei zile înainte de termen, iar la producția globală cu cinci zile mai devreme. Valorificînd importante resurse interne, muncitorii, inginerii și tehnicienii schelelor de extracție din Oltenia au realizat economii peste plan în valoare de circa 10 milioane lei. Continuînd seria realizărilor din pri mul trimestru al anului, petroliștii de la Trustul de extracție Tg. Jiu au reușit să obțină succese noi în îndeplinirea prevederilor de plan. Aceste succese au fost dezvoltate în mod sistematic în timpul care s-a scurs de la începutul lunii mai, ceea ce a asigurat cantități sporite de țiței la Țicleni, Bîlteni, Craiova etc. îndeplinirea ritmică a prevederilor de plan și sporirea productivității muncii în cadrul fiecărui parc de extracție, au dat posibilitate petroliștilor din Trustul de extracție Tg. Jiu să îndeplinească prevederile de plan la extracția țițeiului în cea de-a cincea lună a anului 1963 cu trei zile înainte de termen. Prevederile de plan la producția globală au fost îndeplinite cu cinci zile mai devreme, prin valorificarea operativă a fondului inactiv de sonde, sporirea productivității sondelor printr-o exploatare în regim tehnologic optim, reducerea timpilor neproductivi la intervenții și alte măsuri tehniceorganizatorice. Preocuparea petroliștilor din schelele de extracție Țicleni și Craiova de a livra rafinăriilor cantități sporite de țiței și cu cheltuieli cît mai mici este dovedită și de faptul că în primele patru luni ale anului, economiile peste plan la prețul de cost reprezintă impunătoarea sumă de circa 10 milioane lei. •6»°. Măsuri operative și preocupări de viitor La sfîrșitul trimestrului I, situația realizării principalilor indicatori de plan în cadrul DREF Oltenia prezenta serioase rămîneri în urmă. Consfătuirea de producție in care a fost analizată această stare de lucruri și cauzele care i-au dat naștere a scos la iveală necesitatea aplicării unor importante măsuri privind recuperarea tuturor restanțelor de plan. Recent, pe această temă, un redactor al ziarului nostru a purtat o discuție cu tov. ing. Vasile Irifănescu, șeful serviciului producție din DREF. Redăm mai jos întrebările și răspunsurile primite. ÎNTREBARE: Cum s-a asigurat rezolvarea operativă a problemei îndeplinirii ritmice a planului de desfacere pe sortimente ? RĂSPUNS : In funcție de restanțele de plan, s-a prevăzut reîmpărțirea parcului auto pe întreprinderi forestiere, stabilindu-se sortimentele ce trebuie transportate cu prioritate, avînd în vedere stocurile existente în parchete, pericolul de sufocare a fagului, precum și sortimentele care formează materia primă pentru principalii noștri beneficiari. In același timp, s-au stabilit grafice de transport pentru fiecare parchet, s-au revăzut procesele tehnologice din exploatări, iar acolo unde a fost cazul s-au luat măsuri care să ducă la asigurarea unui volum sporit de producție. Astfel, la gura de exploatare Bilta, ce aparține I. F. Tg. Jiu s-a mărit numărul rampelor de încărcare, iar exploatarea a fost dotată cu un număr dublu de funiculare. Acum se pot asigura zilnic cca. 40 curse. Tot așa s-a procedat și la alte guri de exploatare. In exploatările unde transportul se face cu mijloace CFF s-a dat în producție o cantitate maximă de masă lemnoasă, fiind folosite toate resursele ca: demolări de instalații, curățiri de văi, lichidarea parchetelor restante din anii precedenți. Această măsură s-a aplicat cu rezultate foarte bune în sectoarele Motru, Bistrița de la I. F. Baia de Aramă, Șușița Seacă de la I. F. Tg. Jiu și Gilort de la I. F. Novaci. Acum avem asigurată o depășire a planului lunar cu 10 la sută, ceea ce ne va permite ca pînă la sfîrșitul semestrului I să recuperăm cea mai mare parte a restanțelor de plan. In această perioadă o mare atenție s-a acordat planului pe sortimente. Ca urmare, la bușteni de rășinoase, bile manele, stîlpi TE, lăzi de fag, traverse înguste, traverse spe Quitro-Lui, dalentc am reușit să recuperăm în întregime restanțele din primul trimestru, iar la bușteni derulaj planul este deja depășit cu 500 mc și la bușteni derulaj din stejar cu 200 mc. Deși mai avem încă restanțe la unele sortimente, ritmul actual al realizărilor ne-a permis asigurarea unor stocuri corespunzătoare îndeplinirii planului de desfacere la zi și recuperării treptate a tuturor restanțelor în acest sens. ÎNTREBARE : In anii trecuți, una din cauzele care frîna realizarea ritmică a planului o constituia lipsa cadrelor de muncitori forestieri. Ce ne puteți spune pe această temă? RĂSPUNS : Spre deosebire de anul trecut, acum putem spune că în cea mai mare parte această problemă a fost rezolvată. In condițiile actuale planul poate fi realizat cu forța de muncă existentă. Această problemă continuă să fie în centrul atenției noastre. Am început o amplă acțiune de calificare a muncitorilor nou recrutați și în special a celor localnici, care acum formează cca 60 la sută din numărul total al muncitorilor. Totodată s-a extins lucrul cu plata în acord global, in brigăzi complexe mari și mici. Prin creșterea numărului de muncitori calificați se asigură o mai bună valorificare a masei lemnoase și se înlătură în mare parte fluctuația de muncitori, caracteristică în special celor necalificați. In prezent, la sectoarele Tismana și Novaci funcționează cursuri de calificare în meseria de motoriști pentru fierăstraie cu benzină. Recent, la Novaci s-a deschis un curs pentru funiculariști iar la Tg. Jiu un curs pentru întreținători de drumuri. Pentru calificarea în meseriile de sortatori și fasonatori vor fi trimiși muncitori la alte întreprinderi din țară. ÎNTREBARE: Care sunt preocupările de viitor privind o exploatare cit mai rațională a masei lemnoase ? RĂSPUNS : In acest domeniu s-a trecut la metoda exploatării lemnului despicat în stare verde. Acum se aplică cu rezultate foarte bune la I. F. Tg. Jiu și ne-am propus s-o extindem și în celelalte întreprinderi forestiere. Avantajul constă în faptul că din lemnul de foc despicat verde se pot alege solide pentru celuloză, doage, distilare etc. In parchetele unde s-a aplicat această metodă, s-a reușit să se reducă pierderile de exploatare chiar sub 1 la sută. Tot pentru o cît mai rațională folosire a masei lemnoase, fiecare arbore doborit nu va fi sortat, fără o prealabilă croire de către maistru sau însonator competent. Și exploatarea în trunchiuri și catarge, mai ales în parchetele cu un procent mare de lemn de lucru, ne va asigura o mai bună valorificare a masei lemnoase. La toate acestea trebuie să adăugăm necesitatea ridicării calificării sortatorilor, fasonatorilor, a șefilor de brigăzi și a maiștrilor de exploatări, pentru care a și fost întocmit un plan de acțiune, precum și necesitatea folosirii pe scară largă a mijloacelor mecanizate din exploatări și a tuturor metodelor care duc la reducerea pierderilor de exploatare. Rezultate bune în colectarea perului vechi Tinerii din cadrul Uzinelor „Electroputere" — Craiova au reușit să colecteze cantități tot mai mari de fier vechi pe care să le livreze oțelăriilor patriei. O mărturie a acestei activități, ne relatează tov. ȘTEFAN TELMAN, o constituie și faptul că de la începutul anului și pînă în prezent, ei au colectat 380.890 kg. fier vechi. Numai în luna mai s-au expediat oțelăriilor patriei peste 60 tone fier vechi. Păstrîndu-și locul de fruntași în această importantă acțiune patriotică, membrii organizației U.T.M. din fabrica de transformatoare au reușit să se remarce în mod deosebit, fiind urmați în ordine de către atemiștii din sectoarele mecanic-șef, L.D.E. și mașini-rotative. Pe ogoare la întreținerea culturilor La redacție sosesc zilnic scrisori prin care corespondenții noștri voluntari ne informează despre lucrările de întreținere culturilor, pe care colectiviștii le execută la timpul optim și de bună calitate. 0 Din comuna Turceni, raionul Filiași, tov. ȘTEFAN ANCUȚA ne informează că membrii gospodăriei colective „23 August" din comună au aplicat prima prașilă la culturile de primăvară. Brigada a VI-a dusă de Savu Nicolae conterminat cea dinții prașilă a pe cele 10 ha. cu floareasoarelui, 50 ha. cu porumb, precum și pe 5 ha. cu vie. S-au evidențiat colectiviștii: Gheorghe Văduva, Ilie Ionașcu, Alexandra Văduva și alții. 9 Mecanizatorii din brigada lui Ion Pîrvuleț ce deservesc gospodăria colectivă „9 Mai" din Vînători, raionul Calafat, desfășoară o muncă susținută în aceste zile la întreținerea prășitoarelor. Pînă acum, ei au efectuat prima prașilă mecanică pe toată suprafața contractată de gospodărie cu S.M.T. și repartizată brigăzii respective. In activitatea lor, s-au evidențiat mecanizatorii: Tudor Țărțăl, Cornel Moraru, Antonie Lică, Gheorghe Calafeteanu. 0 Despre hărnicia colectiviștilor din raionul Caracal în muncile de întreținere a culturilor ne-a scris tov. NICOLAE BIȚU, care totodată ne-a comunicat și faptul că pe raion s-au însămînțat intercalat prin porumb 15.420 ha. cu fasole și 5.672 ha. cu dovleci. Fruntașe în însămînțarea culturilor intercalate s-au situat gospodăriile colective din Rotunda, Buciniș, Daneți, Dobrosloveni, Apele Vii și altele. D M. POSTOLACHE, corespondentul nostru voluntar din comuna Bratovoiești, raionul Craiova, ne informează despre munca colectiviștilor din comună, care au aplicat cea de-a II-a prașilă pe importante suprafețe cultivate cu sfeclă de zahăr, floarea-soarelui și porumb. Același corespondent ne scrie despre întreținerea culturii tutunului, pepenilor și despre alte lucrări în sectorul pomi viticol. Materiale în legătură cu lucrările de întreținere a culturilor de primăvară și a celor de toamnă au scris redacției ziarului nostru și corespondenții voluntari : Anghel Nicolae din Caracal, Marin Florescu și Iliuță Veselu din comuna Vîrvor, raionul Craiova, Sandu Ilie din Filiași, Gheorghe Borontea din comuna Severinești, raionul Tr. Severin, Iancu Nicolae din comuna Studina, Ilie Talianu din comuna Bratovoiești, raionul Craiova și Vasile Sîrbu care ne-a informat despre lucrările efectuate la G.A.S. Redea din raionul Caracal. De asemenea, corespondenții voluntari: MATEI I. PETRE din Apele Vii, raionul Caracal, DRAGAN GRIGORE din comuna Bratovoiești, raionul Craiova și FLORIN CHIORU din satul Cioroboreni, raionul Vînju Mare, ne-au relatat despre succesele colectiviștilor în muncile executate la grădinile gospodăriilor colective din localitățile respective. Așa cum cere agrotehnica Deși soarele abia se ridicase, totuși, la brigada de tractoare de la colectiva din Salcia, raionul Calafat era liniște. Liniște în sensul că toate tractoarele erau „la linie", iar tractoriștii le făceau „toaleta“ de dimineața. Controlau nivelul la alei, alimentau, strîngeau un șurub la cultivator... — De ce n-ați ieșit ln cîmp, la prășit ? — Agrotehnica tovarășe, agrotehnica nu ne lasă — a răspuns unul din tractoriști. Cu vreo săptăminădouă in urmă, la ora asta „zburdam" pe tarlalea prășit, acum însă, începem nițeluș mai tirziu Porumbul nostru a crescut și după ploaie devenit traged că la cea mai mică a aplecare se rupe. Și atunci cum rămbune cu densitatea ? Inginera ne-a îndrumat să procedăm astfel și credem că e bine. Dar acum o luăm din loc, acolo la „șantierul nostru și pînă la apusul soarelui o să tot cultivăm... ...Pînă a ajunge pe „șantierul" unde lucrează cele cîteva tractoare din brigada lui Constantin Dinte, de la S.M.T. Obirșia de Cîmp. drumul te duce cate de cîțiva kilometri printre tonurile de griu cu spicul de o șchiopă, printre tarlalele de sfecla și cele de porumb Pentru a măsura înălțimea plantelor de porumb, nu-ți mai ajunge palma, ci ai nevoie de ruletă. De curiozitate, am măsurat cîteva plante, ce-i drept pe alei, și înălțimea lor a trecut de 25 cm. Fără îndoială că la dezvoltarea lor au contribuit și mecanizatorii care, în afară de pregătirea ireproșabilă terenului și o însămînțare asemănăotoare, au aplicat pînă acum o sapă rotativă și un prășit cu cultivatorul. Acum, pe cea mai mare parte din cele peste 900 ha. cultivate cu porumb s-a aplicat și cea de-a doua prașilă mecanică, iar echipele speciale de colectiviști au început răritul. Această lucrare se face cu mult discernămint. De altfel și oamenii stabiliți să se ocupe de răritul culturii sunt dintre cei mai pricepuți, dintre aceia care în iarnă au urmat cursurile agrotehnice. Cînd soarele încălzea cu putere pămîntul, pe la orele 9, mecanizatorii au pornit la treabă. Două se ridicase, iar plantele deveniseră mai flexibile. Gheorghe Sandu și Paulian Soșea au fost primii care au început lucrul. Dar nu numai pe ei, ci pe toți membrii brigăzii de tractoare îi aștepta în ziua aceea o muncă intensă : aveau de prășit cu cultivatorul 80 ha. Imensa tarla ce cu greu putea fi conturată cu privirea, nu-i speria. Parcurgînd metru cu metru pînă in seară, sigur că această suprafață va fi parcursă, buruienile vor dispare sub lama cuțitelor de la cultivator, iar plantele de porumb vor rămine victorioase in urmă. In fiecare dintre ele se ascunde deocamdată rodul bogat, iar în lan producția de mii de kilograme pe care gospodăria s-a angajat s-o obțină în acest an. In aceste zile, mecanizatorii din brigada lui Constantin Dinte muncesc cu aceeași pasiune și răspundere, ca și in primăvară, la însămințări. Dovada răspunderii cu care au lucrat atunci se observă acum, fiind concretizată în rândurile drepte și în uniformitatea răsăririi plantelor. Deocamdată se duce lupta. Victoria va fi serbată la toamnă. GH. FECIORU După o zi de muncă, pescarii din Potelu, raionul Corabia, se întorc în amurg. deiului in punctul „Fundul rar". Vor să obțină și în acest an recolte bogate de pe culturile din grădină. Intr-adevăr, colectiviștii din Bălcești au creat condiții pentru obți- O vizită instructivă de Prin grija Comitetului raional de partid Strehaia, secretarii organizațiilor de bază și secretarii comitetelor de partid din gospodăriile colective și din comunele raionului precum și activiști ai Comitetului raional de partid, au vizitat muzeul „Procesul luptătorilor ceferiști și petroliști din iunie-iulie 1934“ din Craiova și Muzeul regional al Olteniei. Ei au avut astfel prilejul să cunoască momente importante din trecutul glorios de luptă al partidului și al clasei muncitoare din țara noastră. Apoi, grupul vizitatorilor din Strehaia a fost oaspetele colectivului de muncă al Uzinei de mașini agricole „7 Noiembrie“. 54 MODELE NOI De la începutul anului și pînă la sfîrșitul lunii aprilie, la Fabrica de confecții „I. C. Frimu“ din Craiova s-au introdus în fabricație 48 modele noi de confecții. In luna mai s-au introdus un model de costume cu două șlițuri în părți pentru copii și două modele de pardesie pentru fete. Alte trei modele au fost trimise în cursul acestei luni la expoziția „1 Iunie" de la București, organizată de Ministerul Industriei Ușoare. Pe teme de artă culinară La Tr. Severin s-a organizat un schimb de experiență privind calitatea produselor de artă culinară. La acest schimb de experiență au participat bucătarii din unitățile de alimentație publică din orașele Craiova, Tg. Jiu și Tr. Severin. S-au organizat de asemenea patru expoziții cu vînzare la restaurantele „Dunărea“, „Cerna“, „Pieții" și bufetul „Expres“. Schimbul de experiență va contribui din plin la înlăturarea lipsurilor în desfacerea preparatelor de artă culinară și buna deservire a consumatorilor. MIHAI MUNȚIU, coresp. Un colectiv destoinic In comuna Simian din raionul Tr. Severin, un colectiv de harnici constructori apartinînd Grupului 5 construcții Tr. Severin construiește un local de școală cu opt clase. Hotăriți să realizeze această importantă lucrare în cele mai bune condiții și înainte de termen, constructorii din Simian au pornit la întrecere cu cei de pe un șantier similar din Halînga, care execută tot o școală cu opt clase, dar lucrarea a început cu trei săptămîni de zile mai devreme. Puși pe fapte mari, constructorii din Simian au montat cofrajul peste parter, urmînd să se toarne placa de beton. Formațiile de lucru conduse de Nino Molinaru, Constantin Vlașu și altele, s-au evidențiat în organizarea mai bună a activității de construcții. Pe șantier cu mult elan numeroși tineri lucrează cum sînt: Marin Preda, Constantin Juveleanu, Gheorghe Buzatu, Sabin Diță, Ion Belgiu și alții, care și-au adus din plin contribuția la executarea lucrărilor de cofraj de la placa parterului în numai cinci zile, MARIN PREDA coresp. — Pe cine aveți brigadier legumicol la gospodăria dumneavoastră ! — Pe Gheorghe Cristea. Este un grădinar bun. Cunoaște bine meseria asta și rezultatele obținute de brigada lui sunt din cele mai bune. .4nui trecut am obținut din legumicultura 150.000 lei venituri. — Probabil că are oameni destoinici in brigadă... — Păi are, vezi bine , Andrei Cristea, Victor Cristea, Ștefan Cristea, Ana Gh. Cristea, Ana A. Cristea, Ana St. Cristea, Constanța Cristea... Și poate că tov. inginer Dumitru Prundeanu de la gospodăria colectivă „Scinteia" din comuna Bălcești, raionul Oltețu, ar fi continuat să-mi înșire alte nume de... Cristea, dacă nu mi-ar fi observat nedumerirea. De aceea, a căutat să-mi explice : — Știți, e vorba de o întreagă familie Cristea, care alcătuiește una din echipele brigăzii. Și sunt toți destoiniciri ale grădinăritului. Anul acesta pînă în prezent cei din familia Cristea au realizat multe zile muncă. Acum lucrează la plantarea arierea unor rezultate bune din legumicultură. Au irigat terenurile cu apă din balta „Fundul rar", din Cerna și din Olteț. In această primăvară au plantat 7 ha. cu varză timpurie, 1 ha. cu roșii timpurii, 7,5 ha. cu ardei și mazăre. Au însămînțat de asemenea 6 ha. cu ceapă și 4 ha. cu pepeni. Pentru a obține recolte bogate, colectiviștii din Bălcești au transportat pe suprafețele de grădină 150 tone gunoi de grajd. Acum dau zot cu lucrările de întreținere a legumelor. Pînă de curînd aplicaseră două prașile la țeapă , au privit și stropit roșiile, au completat golurile și au zecuși mai multă atenție pe terenurile ce le sunt încredințate. Față de cea din anul trecut anul acesta au o suprafață dublă de grădină. Membrii G.A.C. „Scînteia" din Bălcești au două trupuri de grădină. Unul la Otetelișu și altul la Bălcești. Amîndouă cuprind o suprafață de 20 hectare cu culturi legumicole. Printr-o muncă organizată și aplicînd toate regulile agrotehnice, grădinarii de pe valea Oltețului și-au propus să obțină în acest an o producție medie la hectar de 35.000 kg. varză, 25.000 kg. roșii, 10.000 kg. ardei. Din aceste produse ei vor obține un venit de 350.000 lei. Grădinarii din Valea Oltețului efectuat alte lucrări de întreținere a acestor culturi. Rezultatele obținute în anii trecuți și in special în anul 1962 i-au determinat pe harnicii grădinari să lucre Că vor obține aceste rezultate în 1963 ne-o confirmă realizările anului trecut, cînd au recoltat o producție medie la ha. de 27.000 kg, varză și 20.000 kg. roșii. Producțiile propuse pentru anul acesta sunt stimulatorii și colectiviștii vor depune toate eforturile pentru a le obține. In funcție de aceste producții va fi și retribuția fiecăruia pentru zilele-muncă pe care le va presta. Consiliul de conducere al gospodăriei colective se îngrijește de buna organizare a lucrului la fiecare brigadă și acordă o mare atenție sectorului legumicol. Secretarul organizației de partid. Marin lăgătu și președintele gospodăriei colective Vie Chiriță sunt tot timpul în mijlocul colectiviștilor pe care îi ajută cu sfaturi și îndrumări în executarea unor lucrări de calitate. Am lăsat „familia" de grădinari Cristea să-și continue lucrările și la invitația lor le-am promis că vom merge să-i vizităm cînd vor începe recoltarea... MIHAI CIURLIN