Inainte, decembrie 1963 (Anul 20, nr. 5837-5863)

1963-12-01 / nr. 5837

ANUL XX - NIr. 5837 4 PAGINI 20 BANI DOMINICA 1 DECEMBRIE 1963 Olo-L Lo-aucnțe. dt ie.it ixLeLu, La începutul acestei săptămîni s-a dat în folosință o nouă locuință de serviciu compusă din două apartamente executate de muncitorii șantierului 22 cons­trucții transporturi Pitești­ De la începutul acestui an și pînă în prezent s-au dat în fo­losință pe întreg cuprinsul Direc­ției regionale C.F.R. Craiova noi locuințe de serviciu în stațiile Băbeni, Pietrele Albe, Răcari, Bumbești și Valea Sadului, în care s-au instalat confortabil familii de ceferiști care concură prin natura serviciului la sigu­ranța circulației trenurilor de mărfuri și călători. C. MOTOC coresp: „Călătorind pe noua har­tă a patriei“ In orașul Tr. Severin a avut loc o interesantă manifestare cul­turală intitulată: „Călătorind pe noua hartă a patriei". Cu acest prilej tov. Alexandru Roșu, cercetător științific din București a tre­cut în revistă mărețele realizări ce s-au obțțnu­t sub conducerea partidului în anii regimului demo­crat-popular. R. VICTOR, coresp. Simpozion „Pentru voi, părinți“ Comitetul orășenesc al femeilor-Caracal, în colaborare cu Casa raională de cultură, a organizat zilele trecute un sim­pozion pe tema : „Pentru voi, părinți". In cadrul simpozio­nului au vorbit specialiști de la Institutul de cercetări peda­gogice din București. Vorbind despre autoritatea părinților față de copii, tova­rășa Luminița Ghivirigă a dezbătut tema : „Cum se cîștigă autoritatea părinților față de copii și cum trebuie s-o mani­feste mama și tatăl", în continuarea simpozionului, tov. Con­stantin Păunescu a vorbit participanților despre cum se poate pierde autoritatea părinților față de copii și cauzele­ ce decurg din exemplul personal al părintelui respectiv — mama sau tatăl. Venind cu exemple desprinse din realitatea vieții, cercetătorii în probleme pedagogice au reușit să ciștige total asistența. MARIA ANDRONACHE coresp. Foi volante pentru unitățile agricole socialiste Consiliul agricol regional Oltenia a acordat tot mai multă atenție edi­tării materialelor de­­ propagandă agricolă care să vină în ajutorul GAS, GAG și S .M.T. în diferite campanii. In prezent, se află în lucru 4 foi volante ce tratează despre îngrijirea semănăturilor de toamnă, pomilor fructiferi și ani­malelor pe timpul iernii precum și despre reparațiile în stațiunile de mașini și tractoare și gospodăriile de stat. Aceste materiale de propagandă agricolă care cuprind recomandările Consiliului agricol regional precum și aspecte din experiența unităților frunta­șe vor fi tipărite într-un tiraj de cîteva mii de exemplare. La cursurile Universității populare dI. cadrul lecțiilor ce se predau la cursurile Universității populare din orașul Craiova, amatorii de a-și îmbogăți cunoștințele muzicale au participat zilele acestea în sala Filarmonicii de Stat „Oltenia" la o seară muzicală. Ei au ascultat cu viu interes expunerea făcută de prof. Sanda Bîrzu Niță. în interiorul ziarului i — Literatură și artă (pag. a-a). — Rînduri despre frumusețea muncii feroviare (pag. 3-a). — In dezbaterea sesiunii : A­­provizionarea de iarnă a popu­lației (pag. 3-a). — Mîine se întrunește comisia de arbitraj în conflictul algero­­marocan (pag. 4-a). — Roza vînturilor (pag. 4-a). Constructorii Complexu­lui de industrializare a lemnului de la Tr. Severin au realizat planul anual Constructorii și montatorii de pe șantierul Complexului de industria­lizare a lemnului de la Tr. Severin, unitate a întreprinderii nr. 6 cons­­trucții-montaj Craiova, au reușit ca de la începutul acestui an să re­zolve o seamă de probleme impor­tante legate de organizarea supe­rioară a activității în fiecare sector de construcții din șantier. Preocu­pările lor au fost sprijinite prin măsuri tehnico-organizatorice cores­punzătoare legate de înfăptuirea uneia din importantele sarcini sta­bilite in documentele celui de al lll-lea Congres al part­dului în ra­mura investiții și anume transfor­­­­marea șantierelor de construcții în șantiere de montaj tinde să se obțină o înaltă productivitate a muncii. Cu prilejul unei convorbiri pe care un colaborator al nostru a avut-o cu tov. Ervin Pițurea — in­giner șef adjunct al întreprinderii nr. 6 construcții-montaj Craiova, acesta a arătat că în volumul de construcții pe anul 1963 marele șantier severinean a constat în o­­perații de montaj prefabricate, cu­­prinzînd 75—80 la sută din volu­mul lucrărilor. Paralel, au fost de­puse eforturi susținute pentru or­ganizarea șantierului în lumina celor mai actuale cerințe ale teh­nicii contemporane în construcții și montaj. Aceasta a oferit construc­torilor posibilitatea obținerii unei înalte productivități a muncii și construcții și montaj revenit în anul 1963 cu 35 de zile mai devreme. Totodată, constructorii severineni definitivează ultimele soluții pentru continuarea activității în anul vii­­tor cînd planul de construcții și montaj se dublează. ----------------------------—— Cu arăturile de toamnă pe terminate din propria experiență, membrii gos­podăriei colective din Peșteana-Jiu, ra­ionul Tg. Jiu, s-au convins că de pe terenurile unde au executat arătură a­­dîncă de toamnă au obținut cu 50 la sută mai­ mult porumb decit pe cele unde au executat arătură de primă­vară. De aceea, cu ajutorul mecanizato­rilor ei au luat din vreme măsuri pentru ca în toamna aceasta să exe­cute arături adinei pe toate­ terenurile destinate însămînțărilor de primăvară. Ca urmare a folosirii utilajului agri­col în mod cit mai rațional, s-a reușit ca pînă zilele trecute planul arăturilor de toamnă în gospodăria respectivă să fie realizat în proporție de peste 90 la sută. VULPE PROCOPIE, coresp. Vizita delegației de stat a R.P. Romane în R.S.F. Iugoslavia Semnarea Acordului privind Sistemul hidroenergetic și de navigație Porțile de Fier și a Comunicatului comun BELGRAD 30 (Agerpres). Trimișii spe­ciali Agerpres S. Strajan și P. Popa transmit : Sîmbătă la amiază, în clădirea Vecei Exe­cutive Federative a R.S.F. Iugoslavia a avut loc semnarea Acordului între Republica Populară Română și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia privind realizarea și exploatarea Sistemului hidroenergetic și de navigație Porțile de Fier pe fluviul Dunărea și a Comunicatului comun cu privire la vizita delegației Republicii Populare Române în Republica Socialistă Federativă Iugoslavia. Acordul privind Sistemul Porțile de Fier și Comunicatul comun au fost sem­nate din partea romina de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, președintele Consiliului de Stat al­­ R. P. Romíne, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, iar din partea iugoslavă de tovarășul Iosip Bros Tito, președintele R. S. F. Iugoslavia, secretar general al Uniunii Comuniști­lor din Iugoslavia. Din partea româna au fost de față to­varășii Ion Gheorghe Maurer, Emil Bod­năraș, Alexandru Bîrlădeanu, Cornelia Mănescu, Aurel Măm­ășan, consilieri și experți ai delegației. Din partea iugoslavă au asistat tova­rășii Edvard Kardelj, preșdintele Skupsti­­nei Federative, Petar Stambolici, preșe­dintele Vecei Executive Federative, Mial­­ko Todorovici, vicepreședinte al Skupsti­­nei Federative, Miloș Minici, vicepreșe­dinte al­­ Vecei Executive Federative, Ko­rea Popovici, secretar de stat pentru a­­facerile externe, Slobodan Penezici, pre­ședintele Vecei Executive a R. S. Serbia, Iakov Blajevici, președintele Camerei E­­ conomice Federative, Marin Țetinici, se­ cretar federativ pentru transporturi și tele­comunicații, Kiro Gligorov, secretar fe­derativ pentru finanțe, dr. Joje Brilei, membru al Vecei Executive Federative, Filip Baikovici, secretar federativ pentru ndustrie, Bogdan Trnobinia, secretar general al președintelui, Mirko Tepavaț, adjunct al secretarului de stat pentru a­­facerile externe, Arso Milatovici, amba­sadorul R. S. F. Iugoslavia în R. P. Ro­mână, și alte persoane oficiale. După semnare, tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej și Iosip Broz Tito și-au strins călduros mîinile. Membrii dele­gației române s-au întreținut apoi cor­­­dial cu conducătorii iugoslavi. ★ „ BELGRAD 30 (Agerpres). — Sâmbătă dimineață la Vecea Executivă Federativă a R. S.F. Iugoslavia a avut loc semna­rea convențiilor romîno-iugoslave privind Sistemul hidroenergetic și de navigație Porțile de Fier. Convențiile se referă la elaborarea proiectului, execuția lucrărilor, stabilirea valorii investițiilor și decon­tarea reciprocă, exploatarea sistemului Porțile de Fier și la alte probleme în le­gătură cu realizarea și exploatarea sis­temului. Din partea româna convențiile au fost semnate de Nicolae Gheorghiu, adjunct al ministrului minelor și energiei elec­trice, iar din partea iugoslavă de Bogo­­liub Stoianovici membru al Vecei Exe­cutive a R. S. Serbia. La semnare au fost de față Aurel Măm­­ășan, ambasadorul R. P. Romane la Belgrad, Arso Milatovici, ambasadorul R. S. F. Iugoslavia la București, consi­lieri ai celor două părți, ziariști. COMUNICAT . La invitația președintelui Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, secretar general al Uniunii Comuniștilor din Iu­goslavia, Iosip Broz Tito, o delegație de stat a Republicii Populare Române, condusă de președintele Consiliului de Stat, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, Gheorghe Gheorghiu-Dej, a făcut o vizită oficială în Iugoslavia, între 22 și 30 noiembrie 1963. Delegația Republicii Populare Române a vizitat capitala Republicii Socialiste Federative Iugoslavia — Belgrad — orașele Saraievo, Mostar, Zenița, Zagreb, Liubliar­a, între­prinderi industriale, gospodării agricole, instituții științifice și culturale, a avut întîlniri cu reprezentanți ai organelor re­publicane și locale, ai organizațiilor obștești, cu oameni ai muncii și a luat cunoștință de realizări ale construcției socia­liste în Iugoslavia: în timpul vizitei, delegațiile de stat ale Republicii Popu­lare Române și Republicii Socialiste Federative Iugoslavia au purtat discuții cu privire la relațiile actuale dintre cele două țări vecine și la perspectivele dezvoltării colaborării lor vii­toare. Cu acest prilej, a fost semnat între Republica Populară Romina și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia acordul privind construirea Sistemului hidroenergetic și de navigație — Porțile de Fier. De asemenea, delegațiile au avut un schimb de păreri cu privire la situația internațională și la cele mai actuale probleme ale contemporaneității, precum și cu privire la problemele mișcării muncitorești internaționale. Delegația de stat a Republicii Populare Române a fost compusă din : Gheorghe Gheorghiu-Dej, președintele Consi­liului de Stat, prim-secretar al Comitetului Central al Parti­dului Muncitoresc Român, Ion Gheorghe Maurer, președintele Consiliului de Miniștri, Emil Bodnăraș, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Alexandru Bîrlădeanu­, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Corneliu Mănescu, ministrul afa­cerilor externe, Aurel Măm­ășan, ambasadorul Republicii Popu­lare Române în Republica Socialistă Federativă Iugoslavia. Delegația de stat a Republicii Socialiste Federative Iugo­slavia a fost compusă din : Iosip Broz Tito, președintele Repu­blicii, secretar general al Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, Edvard Kardelj, președintele Skupstinei Federative, Petar Stam­bolici, președintele Vecei Executive Federative, Miloș Miniéi, vicepreședinte al Vecei Executive Federative, Kocea Popovici,­­secretar de stat pentru afacerile externe, Marin Țetinici, se­cretar federativ pentru transporturi și telecomunicații, Kiro Gligorov, secretar federativ pentru finanțe, Bogdan Trnobinia, secretar general al președintelui Republicii, Mirko Tepavaț, ad­junct al secretarului de stat pentru afacerile externe, Arso Mila­tovici, ambasadorul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia în Republica Populară Romina. Convorbirile au fost purtate intr-o atmosferă tovărășească de cordialitate și înțelegere reciprocă.­­ Cele două delegații au constatat cu satisfacție că relațiile dintre Republica Populară Romiia și Republica Socialistă Fe­derativă Iugoslavia se dezvoltă cu succes în spiritul priete­niei tradiționale dintre cele două popoare. O importantă con­tribuție la dezvoltarea colaborării rodnice romîno-iugoslave au adus hotărîrile adoptate cu ocazia întâlnirilor din anul 1956 dintre conducătorii celor două state. Apreciind rezultatele însemnate obținute de cele două țări în construirea socialismului, delegațiile și-au exprimat părerea că dezvoltarea relațiilor bilaterale corespunde intereselor ce­lor două țări socialiste și că vecinătatea lor imediată oferă mari posibilități pentru lărgirea acestei colaborări. Cele două delegații au examinat multilateral relațiile eco­­­nomice reciproce și, constatînd rezultatele favorabile obținute în ultimul timp, au convenit asupra necesității de a se lua o serie de măsuri care să conducă la lărgirea acestor relații, co­respunzător dezvoltării economiilor naționale ale celor două țări. Ele au căzut de acord ca ambele părți să depună eforturi pentru mărirea volumului și îmbunătățirea structurii schim­bului de mărfuri, a colaborării economice în producția in­dustrială, a colaborării în domeniul transporturilor și teleco­municațiilor, precum și pentru lărgirea și adîncirea colabo­rării tehnico-științifice. Cele două delegații au constatat, de asemenea, că și credi­tarea reciprocă trebuie să-și găsească locul în relațiile econo­mice ale celor două țări ca o formă importantă de colaborare economică. De asemenea, cele două delegații au convenit să fie exami­nate măsurile necesare pentru interconectarea sistemelor e­­nergetice ale celor două țări. Delegațiile au căzut de acord că vor lua măsurile necesare pentru a se­ crea condiții și a se asigura metode corespunză­toare, care să stimuleze legături economice bilaterale mai strînse și mai trainice. O astfel de orientare, corespunzătoare intereselor economice reciproce, va contribui la dezvoltarea colaborării economice curente și de lungă durată. In vederea realizării acestor scopuri, cele două guverne au hotărît să înființeze, ca organ permanent, o comisie mixtă de colaborare economică. Delegațiile au subliniat în mod deosebit marea însemnă­tate a acordului semnat privind construirea în comun a Siste­mului hidroenergetic și de navigație — Porțile de Fier — și au exprimat convingerea că realizarea acestui mare obiectiv­ va aduce o contribuție importantă la dezvoltarea economică a ambelor țări. Construirea acestui obiectiv creează noi posi­bilități pentru cooperarea industrială și colaborarea economică mai strînsă dintre cele două țări. Delegațiile au constatat, de asemenea, că construirea Sis­temului Porțile de Fier va crea condiții favorabile pentru dez­voltarea navigației pe Dunăre, important mijloc de circulație internațională, spre folosul tuturor țărilor interesate, în legă­tură cu această îmbunătățire și cu lichidarea radicală a greu­tăților de navigație existente în acest sector, guvernele celor două țări se află în contact cu guvernele celorlalte țări dunărene. Cele două delegații apreciază pozitiv rezultatele obținute în dezvoltarea schimburilor culturale și științifice, în lărgirea contactelor dintre organizațiile obștești, care contribuie la o mai bună cunoaștere a realizărilor celor două țări și la a­­propierea între cele două popoare prietene. In scopul lărgirii în continuare a acestor schimburi și contacte, delegațiile Republicii Populare Române și Republicii Socialiste Federative Iugoslavia au convenit să sprijine prin încheierea de con­venții, înțelegeri și alte măsuri, colaborarea dintre organele și organizațiile competente în domeniul științific, radiotele­­viziunii, agențiilor de presă, turismului etc. Ele au subliniat în mod deosebit că sunt gata ea, prin schimburi de delegații și prin contacte între reprezentanții (Continuare în pag. 4-a) O­M­U­N 9Buiiiiimaiiiiiiiiuuiiiiiiimmuummumiummmmmmiiiiiuiiuiiiiiiuiiiiiimmimuuiiimiaiummiiiiaiiihii.iuiimuiiiiuiiiiiui;iimniuiiiiiimiiuiiiiiiimiimiiiiitif iiiiiiimiiiiiiiiiiiiiuiiiiiuiiuiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiuuiiiiiiiiuitnii.iii.iiiiiiiiiiuiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimiiiiiiiiiiiiiiiiiuiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiLüiiiMiiiiiiiiiiiiiiiiniiiir iu>iiiiiuuuiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii:iiiii;irti::iiiiii' /* l­'*' v' . . • /• / ridicare­a califică­rii/^ * utalta maieține lu^&lesionata­­" ’ * nivel de calificare. Dimineața, cînd sirena vestește­ înce­putul unei noi zile de muncă, spre cele trei sectoare ale Uzinelor meca­nice Tr. Severin, se îndreaptă grupuri, grupuri de oameni. Sînt constructori, de nave și vagoane. Unii parcurg acest drum de zeci de ani. De uzina lor îi leagă multe amintiri. Imaginea anilor uceniciei de odinioară cînd meseria se învăța „pe furate", cînd cărau în spi­nare table grele de fier, istovindu-le puterile, le stăruie viu în minte. E un contrast iz­bitor între ceea ce a fost și ceea ce este astăzi în aceas­tă mare unitate me­talurgică severineana Oamenii lucrează în condiții optime. Au la dispoziție mașini și utilaje mo­derne, hale spațioase, călduroase și lu­minoase. Uriașele bucăți de metal sunt purtate dintr-un loc într-altul de puter­nicele brațe ale macaralelor construite aici. Hărnicia constructorilor de nave și vagoane din Tr. Severin a devenit bine cunoscută. De la reparații și mici ambarcațiuni fluviale, au ajuns să fău­rească nave moderne de mare capaci­tate cât și vagoane pentru transportul feroviar. In ultima vreme, aici s-au introdus numeroase metode moderne de lucru ca: sudura automată și emi­­automată, craițuirea arc-aer, electroni­­tuirea etc. Toate acestea au impus des­fășurarea unei acțiuni permanente de ridicare a nivelului tehnico-profesional atît al muncitorilor cu vechime în me­serie cît și a celor tineri. în anul în curs, au funcționat 26 de cursuri de meserii și schim­buri la care au participat aproape 1200 de muncitori. Un sprijin prețios în introducerea metodelor avansate de lucru îl primesc muncitorii din partea inginerilor și teh­nicienilor. Obiectivul aparatului nostru fotografic a surprins pe maistrul Vasile Cerb­u (foto, nr. 1) dînd unele explicații muncitorilor Constantin Oproiu, Vasile Ciortan, Gheorghe Sava și Gheorghe C­apfel asupra procedeului de extindere a sudurii automate la o secție compo­nentă a șlepului de 1000 de tone. De la conducerea sectorului I am aflat că în cele 11 luni expirate din acest an s-au realizat 154.000 metri liniari de sudură automată în construcția vaselor echivalînd cu o economie de 385.000 lei Un alt procedeu tehnologic modern aplicat de curînd în contrucția nave­lor, pe care muncitorii au reușit să și-l cializat în folosirea acestui nou pro­cedeu de sudură : Nicolae Sîrbu și Con­stantin Giura (foto nr. 2). Cunoștințele noi dobîndite la cursu­rile de ridicare a calificării și studie­rea feluritelor cărți tehnice precum și a altor documentații tehnice îi ajută pe muncitorii din această uzină să-și înmănuncheze ideile lor creatoare în conceperea unor valoroase inovații și perfecționări tehnice. Pe strungarul Pe­tre Alexiu și matrițerul Constantin Plăvitu i-am întîlnit la cabinetul tehnic sfătuindu-se cu inginerul Ion Șosea a­­supra inovațiilor­ propuse de ei. (foto La Uzinele mecanice există o veche tradiție în moștenirea meseriei de la tată la fiu Iată o familie de munci­tori apreciată și stimată. Vîrstnicul constructor naval Ileana Ștefan care lucrează aici de mai bine de 30 de ani, împreună cu doi dintre cei patru fii ai săi, sudorul electric Vasile și strun­garul Ștefan (foto nr. 4). Tinerii se bucură de același renume ca al tatălui Text : AUREL POPESCU Foto : FL. ROȘOGA însușească repede, este sudura în me­diu de bioxid de carbon. Iată pe doi dintre tinerii mun­citori care s-au spe­ri. 3). lor. Dejun oferit de președintele Iosip Broz Tito BELGRAD 30 Trimișii speciali Ager­pres transmit : Președintele Republicii Socialiste Fe­derative Iugoslavia, secretar general al Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, Io­sip Broz Tito, a oferit sîmbătă la a­­miază, la Palatul Alb, un dejun în cinstea președintelui Consiliului de Stat al Re­publicii Populare Române, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Mun­citoresc Român, Gheorghe Gheorghiu-Dej. Au participat tovarășii Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnăraș, Alexandru Bîrlă­­deanu, Corneliu Mănescu, Aurel Măm­ă­șan, precum și consilierii delegației. Din partea iugoslavă au luat parte tovarășii Edvard Kardeli, 'Aleksandar Rankovici, Petar Stambolici, lován Vese­­ linov, Veliko Vlahovici, Ivan Goșniak, Boris Kraiger, Miloș Minid, Kocea Po­povici și alte persoane oficiale. în cursul dejunului, care a decurs în­­tr-o atmosferă caldă, prietenească, to­varășii Gheorghe Gheorghiu-Dej și Iosip Broz Tito au rostit cuvinte de apreciere a rezultatelor fructuoase ale vizitei, de salut la adresa celor două popoare și de urări de succes în construcția socialistă, exprimînd convingerea că prietenia și co­laborarea dintre ele se vor întări și dezvolta tot mai mult spre binele cau­zei comune, a socialismului și păcii. Recepție oferita de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej BELGRAD 30 (Agerpres). Președin­tele Consiliului de Stat al R. P. Ro­mâne, tovarășul Gheorghe Gheorghiu- Dej, a oferit sîmbătă seara, în saloa­nele Hotelului Antropol din Belgrad o recepție cu prilejul vizitei in R.S.F. Iugoslavia a delegației de stat a Re­publicii Populare Române. La sosire, președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, Iosip Broz Tito, împreună cu soția sa, Jo­­vanka, au fost întîmpinați de tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnăraș, Alexandru Bîr­­lădeanu, Corneliu Mănescu, Aurel Măm­ășan. La intrarea în sală a con­ducătorilor iugoslavi și a delegației ro­­­­mîne se intonează Imnul de stat al­­ R.S.F. Iugoslavia și Imnul de stat a­ I R. P. Romîne. Asistența aplaudă în­delung. La recepție au luat parte tovarășii Edvard Kardel­, Aleksandar Rankovici, Petar Stambolici, Blajo Jovanovici, Lazar Kolișevski, Svetozar Vukmano­­vici-Tem­po­­lovan Veselinov, Ivan Goșniak, Milos Minich, Kocea Po­povici, membri ai Skupștinei și ai Vo­céi Executive Federative, ai C. C. al Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, conducători ai instituțiilor centrale și organizațiilor obștești, generali și ofi­țeri superiori, oameni de știință, cul­tură și artă, ziariști. Au participat, de asemenea, șefi ai misiunilor diplomatice și atașați mili­tari acreditați la Belgrad. Recepția s-a desfășurat într-o at­mosferă călduroasă.

Next