Inainte, decembrie 1963 (Anul 20, nr. 5837-5863)
1963-12-03 / nr. 5838
Inovația propusă pentru generalizare Recent, mecanicul de locomotivă Niță Constantin din cadrul Depoului CIR Craiova a prezentat o inovație prețioasă : stand de probă LDF, pentru depistarea defecțiunilor și cunoașterea părții electrice de pe locomotivele Diesel electrice. Standul respectiv este confecționat pe un panou de 2 m lungime și 1 m lățime, unde au fost montate cu mare precizie sute de fire electrice, relee și aparatajul de pe două locomotive Diesel electrice. Standul funcționează identic ca pe locomotivă. Sursa de curent electric este primită de la o priză și cu ajutorul unui transformator redresor transformă și redresează curentul alternativ de la 220 volți la 24 volți curent continuu. In acest fel se descoperă defecțiunile electrice, chiar ascunse, ale locomotivei Diesel electrice. Important este că fiecare circuit merge prin fir (conductor) de culoare diferită, ceea ce dă posibilitatea să se urmărească ușor și cu mare precizie orice defect. Standul a fost instalat în sectorul personalului locomotivelor Diesel electrice, pentru ca mecanicii conducători și mecanicii ajutori să observe cu precizie defecțiunile care le pot întîmpina atunci când se remorcă trenurile și să ia imediat măsuri de prevenire. Această lucrare a fost apreciată de un colectiv de ingineri și tehnicieni și propusă Ministerului Transporturilor și Telecomunicațiilor pentru generalizare. Conducerea Direcției regionale GFR Craiova a premiat pe mecanicul Niță Constantin cu suma de 3000 lei pentru această inovație. BARBU MARIN, coresp. (Pentru concura) In fotografie : aspect de pe șantierul Combinatului chimic Craiova. La instalațiile uneia din fabricile în construcție se execută lucrări de finisaj. o nouă gură cu txțilă atare. In primăvara acestui an, în partea de nord a comunei Sîmbotin din raionul Tg. Jiu a început construcția unui nou drum auto forestier. Datorită muzcii entuziaste a harnicilor constructori de șantierul I.C.F. Tg. Jiu, lucrara rea se apropie de sfîrșit. Astfel, s-a deschis o nouă gură de exploatare, — Vîjoaia, care asigură în următorii ani tăierea a S.ooo—to.ooo m.e. materiei lemnos anual. Avînd în vedere ei perchetele din noue exploatare sunt destinate producției nului viitor, lucrările pregălititoare se află într-un stadiu avansat. A fost dată în folosință o cabană muncitori, iar la cea pentru de-a doua se execută lucrările de finisare. De asemenea se execută lucrări de instalare a unui funicular pasager, se amenajează depozitul de material lemnos, drumurile de tras, remize și magazii pentru materialele tehnice. La noua exploatare, procesele tehnologice se bazează pe folosirea in cea mai mare parte a mecanismelor. Chiar de la scosul lemnului despicat au fost excluse canalele și ulucele, deoarece se va folosi funicularul. Organizarea depozitului se bazează pe folosirea autotrofiilor la transportul buștenilor. Acest lucru a făcut să nu se mai construiască o rampă de încărcare, economisindu-se astfel importante cantități de material lemnos. Exploatarea masei lemnoase în primul parchet de la Vîjoaia a fost încredințată brigăzii complexe condusă de Petreschi Vasile, care a și început tăierile. Doborîtul se execută la rînd cu fasonarea concomitentă a lemnului de lucru și a celui de foc. Ing. C. CALUGARU I. F. Tg. Jiu * Cântecul petrolului Bîrsensi si Trelenii, in unele din marile centre petroliere ale regiunii, au intrat în cintece. Pe melodii adecvate, stihurii rapsozilor populari ai zilelor noastre circulă din gură in gură pini pe cele mai îndepărtate meleaguri ale Olteniei, in cele mai răzlețe sate. Despre munca ți viața petroliștilor de pe aceste meleaguri ne-au vorbit maiștrii sondori Nicolae Gheorghiu, Nistor Kulita, Dumitru Călinescu și inginerul Dumitru Dobre, el însuși fost sondor și maistru petrolist cu ani in urmă. Sondele de la Bîlteni și Țicleni se cer exploatate după metode noi, diferite de cele de pînă acum. Sondorii au mers să și le însușească în schelele cu tradiție de la Tîrgoviște și Boldești. Aici au văzut cum se lucrează la intervenții după metoda „policantrului“, cu prăjinile (tijele pompei de adincime) suspendate în turla sondei prin intermediul unui dispozitiv anume construit. Metoda, care evită solicitarea prăjinilor metalice la încovoiere (generatoare de ruperi și opriri in timpul pompajului) înlătură eforturile fizice ale muncitorilor și se extinde mereu, aplicîndu-se pînă in prezent la aproape 6 de sonde. Procesul de intervenție se simplifică. Intervenind la timp și temeinic, sondorii din secția de resort de la Țicleni au contribuit la creșterea duratei medii de funcționare a pompelor de adincime de la 35 la 40 de zile. Cu maistrul Ion Dincă n-am reușit să stăm de vorbă. Se afla la o sondă îndepărtată, pentru schimbarea sistemului de exploatare. Brigada pe care o conduce a realizat în ultima vreme cu rezultate excelente schimbarea sistemului de extracție, la sondele nr. 126, 223 și 272, la fiecare economisind câte o zi din timpul programat. Cele trei zile recuperate înseamnă țiței peste plan. În tovărășia inginerului G. Mezincu de la Trustul de foraj Tg. Jiu am pornit spre sondele noi în foraj. Sonda nr. 6 B este echipată cu clește automat. Acesta înlătură eforturile muncitorilor de pe platformă , operațiile de înșurubare și deșumbare a prăjinilor de foraj sunt dirijate de către maistrul sondor de la pupitrul de comandă. Și cele mai adinei sonde din Oltenia cum sînt nr. pol și pot fm fost echipate cu asemenea instalații automate. Sonda nr. 217 ne-a atras atenția in mod deosebit. Se cerceta zăcumîntul cu ajutorul izotopilor radioactivi. Încotro să nu îndreptăm mai mui ? Poate la o toridă nouă care se forează cu turbinat forajul cu turbina este, prin părțile noastre, de dată foarte recentă , o jumătate de deceniu. In ciuda intervalului scurt, turbina a cucerit anul trecut pe aceste meleaguri circa două treimi din întregul volum de foraj. Au sporit vitezele de lucru. Anul acesta forajul cu turbina a ajuns la yo la sută, făcînd să crească productivitatea muncii și să se reducă cheltuielile. Și totuși, turbina nu înseamnă ultimul cuvînt al tehnicii. De curînd s-a încheiat forajul sondei nr. 312. Este prima sondă săpată în Oltenia cu electroburul. Așa cum am aflat de la brigadierul Ion hungeanu, căruia i s-a încredințat conducerea lucrărilor de foraj cu noua instalație, parametrii de lucru au crescut incomparabil față de realizările turbinei. In drumul nostru, l-am căutat, la sonda 14 H pe maistrul sondor Ion Dumitran, cu brigada sa. Brigada am găsit-o mai tîrziu, la altă sondă. Se pregătea forajul. Brigadierul era în concediu. După cum spuneau sondorii din brigadă, la sonda nr. 14 H le-a fost de mare folos cleștele automat care le-a ușurat munca și a grăbit operațiile de extragere-introducere a garniturii de foraj. Mulțumiți de acest prețios dispozitiv s-au arătat și sondorii din colectivele conduse de maiștrii Constantin Păun și Constantin Bobeanu. „Spuneți și dv. ■ — ni s-a aătesat tov. Constantin Păun — nu e o plăcere să lucrezi fără să împingi cu mina de colo-colo o serie de dispozitive grele ? Acum cleștele face totul la un simplu semn din manetă". Avea dreptate brigadierul. Dar tehnica nouă cere de la o zi la alta cunoștințe tot mai complexe. Sondorii sunt conștienți de aceasta și se preocupă să-și îmbogățească cunoștințele. Cunoscutul cîntec local „Au plecat olteni la coasă" a suferit, adaptîndu-se la situații noi, unele modificări. Marile șantiere de construcții din regiune, fabricile moderne, șantierele petroliere, atrag ca un magnet numeroși localnici plecați altădată în alte locuri din țară, după căpătuială. Cu puțin timp în urmă, am întîlnit la sonday pe petrolistul Gheorghe Săftescu. Originar din Ilovăț, raionul Tr. Severin, el este și deputat în Marea Adunare Națională. Sondăria a învățat-o în valea Prahovei. A și lucrat acolo o bucată de vreme. S-a întors în Oltenia, o dată cu primele semne ale petrolului. Dar parcă numai el ? Constantin Mihăilescu din Ionești — Piliași, electrician la altă sondă, s-a întors acasă cu nouă ani în urmă. A trecut să lucreze la foraj. Și lista s-ar completa cu sute și sute de petroliști olteni. De aici și necesitatea cuvenitei rectificări a vechiului cîntec : Ca mineri și ca sondori ori în fabrici muncitori S-au întors oltenii acasă In Oltenia frumoasă. Evident. Noua versiune a cîntecului oglindește uriașele transformări care au avut loc pe meleagurile Olteniei zilelor noastre. ION BECHERU Produse de bună calitate Secția de debitare din cadrul Uzinei de mașini agricole Craiova și-a căpătat un bun și meritat renume pentru îndeplinirea ritmică a planului de producție și în special pentru executarea pieselor numai de calitate superioară. Făcînd un bilanț al planului pe 11 luni, care a fost realizat în întregime încă de la 23 noiembrie, reiese că acest colectiv a obținut piese numai de calitate superioară. Aceasta e confirmată de controlul de calitate, în fișele căruia n-a apărut nici un rebut. Cheia succesului o constituie munca politică desfășurată de agitatori și asistența tehnică acordată de maiștrii și tehnicienii secției. Astfel, maistrul Ionescu Aurel și controlorul de calitate Sichitaru Amilcar dau o mare atenție controlului interfazic, preîntîmpinînd în felul acesta rebuturile. Preselor foarfecilor combinate și fierăstraielor li se verifică de două-trei ori pe schimb dispozitivele de limitare, pentru a nu se deplasa din cauza vibrațiilor și da erori dimensionale pieselor debitate. Tot în sprijinul obținerii unor produse numai de calitate, controlul tehnic verifică primele piese din fiecare lot, iar în continuarea ciclului de operații efectuează controlul prin sondaj. Pe perioada amintită s-au evidențiat în obținerea unor piese de calitate superioară comunistul Cîrjaliu Nicolae și utemiștii Alexandru Vasile, Ilinca Dumitru, Păpăroiu Florea, Cătănescu Marin. MATEI FLOREA, coresp. DUPĂ VIZITA In r. s. f. Iugoslavia Delegația de stat a R. P. Române s-a înapoiat în Capitală Duminică după-amiază s-a înapoiat în Capitală, venind de la Belgrad, delegația de stat a Republicii Populare Române, condusă de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, prim-secretar al C.C. al P.M.R., care la invitația președintelui Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, secretar general al Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, Iosip Broz Tito, a vizitat R.S.F. Iugoslavia. Din delegație au făcut parte tovarășii Ion Gheorghe Maurer, președintele Consiliului de Miniștri al R. P. mane, membru al Biroului Politic RoC. C. al P.M.R., Emil Bodnăraș, viceal președinte al Consiliului de Miniștri, membru al Biroului Politic al C. C. al P.M.R., Alexandru Bîrlădeanu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, membru supleant al Biroului Politic al C. C. al P.M.R., Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, precum Aurel Mămnășan, ambasadorul R. P. Roși míne la Belgrad. Delegația a fost însoțită de consilieri și experți. La sosire, în Gara Băneasa, delegația a fost întîmpinată de tovarășii Gheorghe Apostol, Petre Borilă, Nicolae Ceaușescu, Chivu Stoica, Alexandru Drăghici, Alexandru Moghioroș, Dumitru Coliu, Leonte Răutu, Leontin Sălăjan, Ștefan Voitec, Mihai Dalea, Avram Bunaciu, vicepreședinte al Consiliului de stat, Gogu Rădulescu, Constantin Tuzu, vicepreședinți ai Consiliului de Miniștri, membri ai C. C. al P.M.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernului, conducători ai instituțiilor centrale și ai organizațiilor obștești. Au fost de față șefi ai misiunilor diplomatice acreditați la București, membri ai ambasadei R. S. F. Iugoslavia și alți membri ai corpului diplomatic. Un grup de pionieri au oferit flori tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej și membrilor delegației. * în drum spre București, în timpul călătoriei pe teritoriul țării noastre, în gările Turnu Severin, Balota, Filiași, Craiova, Caracal, Roșiori, Videle, împodobite cu steaguri, delegația a fost salutată de un mare număr de oameni veniți în întîmpinare cu flori. Ei au aclamat îndelung pe tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej și membrii delegației. (Agerpres) Prima grijă : aprovizionarea cu materii prime și materiale La fel ca multe alte unități socialiste și colectivul I.I.S. „Partizanul“ Craiova a înscris anul acesta realizări de seamă pe graficul producției, concretizate în obținerea unor cantități sporite de produse de cea mai bună calitate, cu ambalaje cât mai atrăgătoare care să satisfacă întru totul cerințele consumatorilor. Pentru anul viitor colectivului întreprinderii noastre îi revin sarcini sporite, în special pentru producția de paste făinoase care va crește cu 7,14 la sută. Totodată, producția de biscuiți planificată pe anul 1964 va atinge nivelul maxim al capacității utilajelor existente. Din proprie experiență ne-am convins că pentru îndeplinirea la timp a sarcinilor de plan, un rol important îl are aprovizionarea tehnico-materială a întreprinderii, în acest sens, finind seama de normele de consum, am întocmit un plan de aprovizionare ce cuprinde atît materialele repartizate de ministere cît si cele dirijate de către G.S.P.S-a avut în vedere, de asemenea, să se asigure stocurile necesare pentru principalele materii prime și materiale. Pe de altă parte am acordat o atenție deosebită materialelor și pieselor de schimb necesare funcționării continue a utilajelor și am determinat cantitățile de materiale și piese pentru efectuarea lucrărilor de remont la cele două secții de producție. Preocuparea noastră în această direcție nu s-a oprit aici. In urma încheierii contractelor cu beneficiarii noștri pe semestrul 1 al anului 1964, am procedat la corelarea acestor contracte cu planul de aprovizionare, confruntînd cifrele defalcatoare transmise întreprinderii de către direcția noastră generală, solicitînd sau renunțînd la cantități de materiale ce nu erau în concordanță cu necesarul planului de producție. O problemă de mare importanță în realizarea planului ritmic și pe sortimente o constituie ambalajele pentru preambalarea produselor. De aceea, spre a evita în anul viitor orice greutate în această direcție, încă de pe acum am stabilit cantitățile necesare pentru fiecare fel de ambalaj, perfected contractul cu întreprinderea poligrafică Oltenia. Sunt de asemenea, în curs de perfectare contractele cu ceilalți furnizori ai noștri. Ne rămîne sarcina ca, pe parcursul realizării contractelor economice să respectăm cu strietețe termenele stabilite în vederea îndeplinirii planului de producție în mod ritmic și realizării unor produse de cea mai bună calitate. C. TURCITU director l.I.S. „Partizanul“ Craiova Cronică din uzină Deunăzi, am pornit într-un raid prin secțiile și sectoarele Uzinelor mecanice Tr. Severin, cu intenția de a scrie un reportaj din activitatea inovatorilor. Pretutindeni pe unde am mers m-a întîmpinat entuziasmul muncii clocotitoare. Muncitorii, antrenați în întrecerea socialistă, se străduiau să lucreze cel mai organizat și mai cu spor pentru îndeplinirea planului de producție, creșterea productivității muncii și îmbunătățirea calității produselor. în iureșul întrecerii sunt cuprinși și inovatorii, promotorii tehnicii noi. Am intrat la cabinetul tehnic al uzinelor. Aici am găsit o bibliotecă tehnică cu 9300 cărți de specialitate, două centre de documentare și peste 850 de abonamente la 277 publicații de specialitate privind tehnica avansată. După ce am privit cu interes standul unde sunt expuse în miniatură multe inovații prețioase, am rugat pe tov. ing Alex. Strinoiu, responsabilul cabinetului tehnic, să-mi dea unele relații. Acesta a spus că în primele 10 luni ale anului numărul propunerilor de inovații se ridică la 316, față de 198 înregistrate în aceeași perioadă a anului trecut. Din acestea, 109 inovații s-au aplicat în producție, aducînd o economie antecalculată în valoare de 1.500.000 lei. Am aflat apoi că din cei 138 de inovatori existenți în prezent în cadrul Uzinelor mecanice Tr. Severin 72 sînt muncitori, 33 ingineri și 33 maiștri și tehnicieni. Inovatorii sînt sprijiniți îndeaproape în rezolvarea operativă a propunerilor lor, li se pun la dispoziție documentații tehnice și li se dau consultații valoroase în problemele mai dificile. Inovatorii : Marin Bîrlan, Mihai Spătaru și alții sunt numai cîțiva dintre promotorii tehnicii noi. Alături de ei s-au ridicat și alți inovatori tineri. Așa este de pildă frezorul Vasile Șandru de la secția sculărie. Recenta sa inovație este un cuțit de așchiat care a fost confecționat din deșeuri de metale dure, aducînd o economie anuală de 4000 lei. Tot astfel utemistul Dumitru Petcu a propus la cabinetul tehnic confecționarea a două ștanțe de decupat piese diverse, necesare la construcția vagoanelor. Inovația lui s-a dovedit a fi valoroasă, întrucît contribuie la ridicarea nivelului tehnic al produselor, la creșterea productivității muncii cu 30 la sută și realizarea unei economii anuale în valoare de 13.200 lei. O parte dintre inovatori sunt tot mai mult preocupați de introducerea și extinderea în procesul de producție a materialelor plastice, care s-au dovedit a fi ieftine și de calitate superioară. Astfel, inginerul Virgil Bîzdoacă a propus nu de mult să se confecționeze armături din material plastic care înlocuiește lemnul și metalul. Pe lângă faptul că se obțin economii la prețul de cost, produsele au un aspect mai atrăgător, calitatea finisajelor fiind mai bună. ...Pe ușa cabinetului tehnic își făceau apariția alți muncitori, prieteni ai tehnicii noi. Ei veneau aici să se documenteze, să se consulte în vederea conceperii unor inovații. Și este și firesc să fie așa. Munca de inovator este frumoasă, cerînd în același timp perseverență, o bună pregătire profesională, imaginație și îndrăzneală. I. STOICAN, coresp. Să ne cunoaștem patria Un grup de profesori și învățători din școala medie și din școala de opt ani din Strehaia a luat parte la o excursie de o zi, cu caracter documentar, pe valea Argeșului, la Curtea de Argeș și Cheile Argeșului, unde se construiește o hidrocentrală. fnaintea plecării, toți participanții s-au documentat, studiind materialul existent în legătură cu traseul ales. După terminarea documentării, un colectiv de profesori a întocmit o informare documentată în legătură cu locurile ce urmează a fi vizitate. Acest material a fost distribuit tuturor pârticipanților. Excursioniștii au fost entuziasmați de cele văzute și s-au interesat îndeaproape de monumentele culturii materiale pe care le-au vizitat în orașul Curtea de Argeș, fosta capitală a Țării Românești. După ce excursioniștii au vizitat monumentul construit după legenda meșterului Manole s-au îndreptat către locul unde se construiește hidrocentrala de pe Argeș. Marele șantier a lăsat o profundă impresie asupra excursioniștilor, care au rămas uimiți de ceea ce construiește pentru oamenii muncii puterea noastră populară. C. PROTOPOPESCU, profesor Cursuri pentru bibliotecari In ultimii ani, și în raionul Gilort a crescut considerabil numărul instituțiilor culturale și îndeosebi al bibliotecilor. In acest raion există în prezent 26 de biblioteci comunale, 27 sătești neafiliate, 48 biblioteci școlare și numeroase biblioteci sindicale. O bună parte din cadrele care se ocupă de munca cu cartea în raion nu au suficientă pregătire profesională. Tocmai de aceea, cu cîtva timp în urmă, Comitetul raional pentru cultură și artă Gilort a organizat un curs de perfecționare pentru toți bibliotecarii comunali. La cursurile ținute au participat 23 de bibliotecari comunali. Lecțiile predate s-au referit atît la tehnica de bibliotecă, cit mai ales la felul în care trebuie să se desfășoare în condiții bune munca de masă cu cartea. După aceste lecții, bibliotecarii au participat la aplicații practice realizate de colectivul bibliotecii din Novaci. LAZAR POPESCU, coresp. La GAS Breasta , cu ajutorul tractoarelor, în plantațiile de pomi se execută alături de toamnă pe o 339 ha de livadă. Colectivul centrului de vinificație Călărași din raionul Corabia, a reușit să depășească planul de producție cu 70 vagoane, obținîndu-se în același timp 1 vinuri de bună calitate. In foto : un aspect de la executarea operației de pritoc a vinului. Ce a arătat schimbul de experiență de la S.M.T. Caracal și Băilești . De curînd, Trustul SMT din Consiliul Superior al Agriculturii a organizat la stațiunile de mașini și tractoare Caracal și Băilești un schimb de experiență pe temele : „Pregătirea atelierelor pentru repararea tractoarelor și mașinilor agricole în perioada de iarnă" și „Organizarea brigăzilor permanente de tractoare și stocarea la sediile acestora a mașinilor agricole". La acest schimb de experiență au participat ingineri din Trustul SMT, de la serviciile regionale SMT și de la centrele permanente de instruire din întreaga țară. A luat de asemenea parte tov. ing. Eugen Grigorescu, director general adjunct al Trustului S.M.T. Schimbul de experiență a scos în evidență permanenta preocupare a inginerilor, mecanizatorilor și a conducerii trustului pentru ridicarea tehnicității stațiunilor de mașini și tractoare, pentru ducerea la îndeplinire a indicațiilor partidului și guvernului privind introducerea tehnicii noi în toate ramurile agriculturii noastre socialiste. Participanții la schimbul de experiență au avut prilejul să se convingă la fața locului de eforturile depuse de lucrătorii de la SMT Caracal și Băilești pentru asigurarea celor mai bune condiții tehnice de reparare a utilajului și de îmbunătățire a activității brigăzilor de tractoare. După vizitarea atelierului de la SMT Caracal, participanții la schimbul de experiență au elogiat activitatea conducerii stațiunii respective și a serviciului regional SMT în ceea ce privește crearea de condiții cât mai bune pentru repararea utilajului agricol. La discuții s-au făcut numeroase propuneri și recomandări în direcția efectuării mai calificate a constatărilor la mașini, înainte de a fi introduse în reparații. De altfel aceasta constituie una din condițiile esențiale în ceea ce privește punerea în funcțiune la timp și cu cheltuieli minime a întregului utilaj agricol. O deosebită grijă trebuie acordată demontării și montării pieselor și ansamblelor în procesul de reparare. A fost dată indicația de a se lua toate măsurile privind economisirea pieselor de schimb și recondiționarea acelora care pot fi recondiționate. Mulți participanți la discuții au subliniat necesitatea încadrării echilibrate a posturilor de lucru după volumul de lucrări al fiecărui post, precum și repartizării pe posturi a mecanizatorilor după pregătirea lor. Un mare accent s-a pus pe generalizarea experienței unor stațiuni de mașini și tractoare din regiunea Oltenia, care în timpul reparațiilor de iarnă organizează munca la ateliere în două schimburi. Aproape toți participanții la discuții au subliniat atenția ce trebuie acordată problemei rodajului și recepționării lucrărilor de reparații, pentru a se asigura o calitate superioară a acestora. Pe baza aplicării în practică a învățămintelor desprinse din aceste dezbateri se va crea posibilitatea ca în 1964 mașinile să funcționeze în mod ireproșabil, realizîndu-se o productivitate sporită cu cheltuieli reduse. La SMT Băilești, vizitarea brigăzilor pemanente de tractoare a constituit o adevărată școală. Inginerii mecanizatori au putut constata practic că acolo unde există preocupare și o strînsă colaborare între conducerile SMT și consiliile de conducere ale GAC se pot obține realizări de seamă, atît în activitatea brigăzilor de tractoare cît și în îndeplinirea și depășirea planului de producție al gospodăriilor colective. Prin construirea de case de către gospodăriile colective, s-a reușit ca la toate brigăzile de tractoare ale SMT Băilești să se asigure (Continuare in pag. 3-a) Ing. MARIN NICOLA, din Trustul SMT al Consiliului Superior al Agriculturii