Inainte, decembrie 1963 (Anul 20, nr. 5837-5863)

1963-12-03 / nr. 5838

Inovația propusă pentru generalizare Recent, mecanicul de locomotivă Niță Constantin din cadrul Depoului CI­­R Craiova a prezentat o inovație prețioa­să : stand de probă LDF, pentru depis­tarea defecțiunilor și cunoașterea părții electrice de pe locomotivele Diesel e­­lectrice. Standul respectiv este confec­ționat pe un panou de 2 m lungime și 1 m lățime, unde au fost montate cu mare precizie sute de fire electrice, relee și aparatajul de pe două locomo­tive Diesel electrice. Standul funcționează identic ca pe locomotivă. Sursa de curent electric este primită de la o priză și cu ajutorul unui transformator redresor transformă și redresează curentul alternativ de la 220 volți la 24 volți curent continuu. In acest fel se descoperă defecțiunile electrice, chiar ascunse, ale locomoti­vei Diesel electrice. Important este că fiecare circuit mer­ge prin fir (conductor) de culoare di­ferită, ceea ce dă posibilitatea să se urmărească ușor și cu mare precizie orice defect. Standul a fost instalat în sectorul personalului locomotivelor Die­sel electrice, pentru ca mecanicii con­ducători și mecanicii ajutori să observe cu precizie defecțiunile care le pot în­­tîmpina atunci când se remorcă trenu­rile și să ia imediat măsuri de preve­nire. Această lucrare a fost apreciată de un colectiv de ingineri și tehnicieni și propusă Ministerului Transporturilor și Telecomunicațiilor pentru generali­zare. Conducerea Direcției regionale GFR Craiova a premiat pe mecanicul Niță Constantin cu suma de 3000 lei pentru această inovație. BARBU MARIN, coresp. (Pentru concura) In fotografie : aspect de pe șantierul Combinatului chimic Craiova. La instalațiile uneia din fabricile în construcție se execută lucrări de finisaj. o nouă gură cu txțilă atare. In primăvara acestui an, în partea de nord a comunei Sîmbotin din raionul Tg. Jiu a început construcția unui nou drum auto forestier. Da­torită muz­cii entuziaste a harnicilor constructori de șantierul I.C.F. Tg. Jiu, lucra­ra rea se apropie de sfîrșit. Ast­fel, s-a deschis o nouă gură de exploatare, — Vîjoaia, care asigură în următorii ani tă­ierea a S.ooo—to.ooo m.e. materiei lemnos anual. Avînd în vedere ei per­ch­etele din noue exploatare sunt destinate producției nului viitor, lucrările pregă­li­titoare se află într-un sta­diu avansat. A fost dată în folosință o cabană muncitori, iar la cea pentru de-a doua se execută lucrările de finisare. De asemenea se exe­cută lucrări de instalare a unui funicular pasager, se amenajează depozitul de ma­­­terial lemnos, drumurile de tras, remize și magazii pen­tru materialele tehnice. La noua exploatare, pro­cesele tehnologice se bazează pe folosirea in cea mai mare parte a mecanismelor. Chiar de la scosul lemnului despi­cat au fost excluse canalele și ulucele, deoarece se va folosi funicularul. Organiza­rea depozitului se bazează pe folosirea autotrofiilor la trans­portul buștenilor. Acest lucru a făcut să nu se mai constru­iască o rampă de încărcare, economisindu-se astfel impor­tante cantități de material lemnos. Exploatarea masei lemnoase în primul parchet de la Vî­joaia a fost încredințată bri­găzii complexe condusă de Petreschi Vasile, care a și început tăierile. Doborîtul se execută la rînd cu fasonarea concomitentă a lemnului de lucru și a celui de foc. Ing. C. CALUGARU I. F. Tg. Jiu * Cântecul petrolului Bîrsensi si Trelenii, in unele din ma­rile centre petroliere ale regiunii, au intrat în cintece. Pe melodii a­­decvate, stihurii rapsozilor populari ai zilelor noastre circulă din gură in gură pini pe cele mai îndepăr­tate meleaguri ale Olteniei, in cele mai răzlețe sate. Despre munca ți viața petroliști­lor de pe aceste meleaguri ne-au vorbit maiștrii sondori Nicolae Gheorghiu, Nistor Kulita, Dumitru Călinescu și inginerul Dumitru Do­­bre, el însuși fost sondor și mais­tru petrolist cu ani in urmă. Son­dele de la Bîlteni și Țicleni se cer exploatate după metode noi, diferite de cele de pînă acum. Sondorii au mers să și le însușească în schelele cu tradiție de la Tîrgoviște și Bol­dești. Aici au văzut cum se lucrează la intervenții după metoda „polican­­trului“, cu prăjinile (tijele pompei de adincime) suspendate în turla son­dei prin intermediul unui dispozitiv anume construit. Metoda, care evită solicitarea prăjinilor metalice la în­covoiere (generatoare de ruperi și o­­priri in timpul pompajului) înlătură eforturile fizice ale muncitorilor și se extinde mereu, aplicîndu-se pînă in prezent la aproape­­ 6 de sonde. Procesul de intervenție se simplifică. Intervenind la timp și temeinic, son­dorii din secția de resort de la Ți­cleni au contribuit la creșterea dura­tei medii de funcționare a pompelor de adincime de la 35 la 40 de zile. Cu maistrul Ion Dincă n-am reu­șit să stăm de vorbă. Se afla la o sondă îndepărtată, pentru schimba­rea sistemului de exploatare. Brigada pe care o conduce a realizat în ulti­ma vreme cu rezultate excelente schimbarea sistemului de extracție, la sondele nr. 126, 223 și 272, la fiecare economisind câte o zi din timpul programat. Cele trei zile re­cuperate înseamnă țiței peste plan. În tovărășia inginerului G. Me­­zincu de la Trustul de foraj Tg. Jiu am pornit spre sondele noi în foraj. Sonda nr. 6 B este echipată cu clește automat. Acesta înlătură eforturile muncitorilor de pe platformă , opera­țiile de înșurubare și deșumbare a prăjinilor de foraj sunt dirijate de către maistrul sondor de la pupitrul de comandă. Și cele mai adinei son­de din Oltenia cum sînt nr. pol și pot fm fost echipate cu asemenea instalații automate. Sonda nr. 217 ne-a atras atenția in mod deosebit. Se cerceta zăcumîntul cu ajutorul izotopilor radioactivi. Încotro să nu îndreptăm mai m­­­u­i ? Poate la o toridă nouă care se forează cu turbinat forajul cu tur­bina este, prin părțile noastre, de dată foarte recentă , o jumătate de deceniu. In ciuda intervalului scurt, turbina a cucerit anul trecut pe a­­ceste meleaguri circa două treimi din întregul volum de foraj. Au sporit vitezele de lucru. Anul acesta fora­jul cu turbina a ajuns la yo la sută, făcînd să crească productivitatea muncii și să se reducă cheltuielile. Și totuși, turbina nu înseamnă ulti­mul cuvînt al tehnicii. De curînd s-a încheiat forajul sondei nr. 312. Este prima sondă săpată în Oltenia cu­­ electroburul. Așa cum am aflat de la brigadierul Ion hungeanu, că­ruia i s-a încredințat conducerea lu­crărilor de foraj cu noua instalație, parametrii de lucru au crescut in­comparabil față de realizările tur­binei. In drumul nostru, l-am căutat, la sonda 14 H pe maistrul sondor Ion Dumitran, cu brigada sa. Brigada am găsit-o mai tîrziu, la altă sondă. Se pregătea forajul. Brigadierul era în concediu. După cum spuneau son­dorii din brigadă, la sonda nr. 14 H le-a fost de mare folos cleștele au­tomat care le-a ușurat munca și a grăbit operațiile de extragere-intro­­ducere a garniturii de foraj. Mulțu­miți de acest prețios dispozitiv s-au arătat și sondorii din colectivele conduse de maiștrii Constantin Păun și Constantin Bobeanu. „Spuneți și dv. ■ — ni s-a a­­ătesat tov. Constantin Păun — nu e o plăcere să lucrezi fără să împingi cu mina de colo-colo o se­rie de dispozitive grele ? Acum cleș­tele face totul la un simplu semn din manetă". Avea dreptate briga­dierul. Dar tehnica nouă cere de la o zi la alta cunoștințe tot mai com­plexe. Sondorii sunt conștienți de a­­ceasta și se preocupă să-și îmbogă­țească cunoștințele. Cunoscutul cîntec local „Au ple­cat olteni la coasă" a suferit, adap­­tîndu-se la situații noi, unele modi­ficări. Marile șantiere de construcții din regiune, fabricile moderne, șan­tierele petroliere, atrag ca un mag­net numeroși localnici plecați altă­dată în alte locuri din țară, după căpătuială. Cu puțin timp în urmă, am întîlnit la sonda­­y pe petrolis­tul Gheorghe Săftescu­. Originar din Ilovăț, raionul Tr. Severin, el este și deputat în Marea Adunare Naționa­lă. Sondăria a învățat-o în valea Prahovei. A și lucrat acolo o bucată de vreme. S-a întors în Oltenia, o dată cu primele semne ale petrolului. Dar parcă numai el ? Constantin Mi­­hăilescu din Ionești — Piliași, elec­trician la altă sondă, s-a întors acasă cu nouă ani în urmă. A trecut să lucreze la foraj. Și lista s-ar completa cu sute și sute de petroliști olteni. De aici și necesitatea cuvenitei recti­ficări a vechiului cîntec : Ca mineri și ca sondori ori în fabrici muncitori S-au întors oltenii­ acasă In Oltenia frumoasă. Evident. Noua versiune a cîntecu­­lui oglindește uriașele transformări care au avut loc pe meleagurile Ol­teniei zilelor noastre. ION BECHERU Produse de bună calitate Secția de debitare din cadrul Uzinei de mașini agricole Craiova și-a căpătat un bun și meritat renume pentru îndepli­nirea ritmică a planului de producție și în special pentru executarea piese­lor numai de calitate superioară. Făcînd un bilanț al planului pe 11 luni, care a fost realizat în întregime încă de la 23 noiembrie, reiese că a­­cest colectiv a obținut piese numai de calitate superioară. Aceasta e confir­mată de controlul de calitate, în fișele căruia n-a apărut nici un rebut. Cheia succesului o constituie munca politică desfășurată de agitatori și asis­tența tehnică acordată de maiștrii și tehnicienii secției. Astfel, maistrul Io­­nescu Aurel și controlorul de calitate Sichitaru Amilcar dau o mare atenție controlului interfazic, preîntîmpinînd în felul acesta rebuturile. Preselor foarfe­cilor combinate și fierăstraielor li se verifică de două-trei ori pe schimb dis­pozitivele de limitare, pentru a nu se deplasa din cauza vibrațiilor și­­ da erori dimensionale pieselor debitate. Tot în sprijinul obținerii unor pro­duse numai de calitate, controlul teh­nic verifică primele piese din fiecare lot, iar în continuarea ciclului de ope­rații efectuează controlul prin sondaj. Pe perioada amintită s-au evidențiat în obținerea unor piese de calitate su­perioară comunistul Cîrjaliu Nicolae și utemiștii Alexandru Vasile, Ilinca Du­mitru, Păpăroiu Florea, Cătănescu Ma­rin. MATEI FLOREA, coresp. DUPĂ VIZITA In r. s. f. Iugoslavia Delegația de stat a R. P. Române s-a înapoiat în Capitală Duminică după-amiază s-a înapoiat în Capitală, venind de la Belgrad, de­legația de stat a Republicii Populare Ro­mâne, condusă de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, prim-secretar al C.C. al P.M.R., care la invitația președintelui Republicii So­cialiste Federative Iugoslavia, secretar general al Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, Iosip Broz Tito, a vizitat R.S.F. Iugoslavia. Din delegație au făcut parte tovarășii Ion Gheorghe Maurer, președintele Consiliului de Miniștri al R. P. mane, membru al Biroului Politic Ro­C. C. al P.M.R., Emil Bodnăraș, vice­al președinte al Consiliului de Miniștri, membru al Biroului Politic al C. C. al P.M.R., Alexandru Bîrlădeanu, vice­președinte al Consiliului de Miniștri, membru supleant al Biroului Politic al C. C. al P.M.R., Corneliu Mănescu, mi­nistrul afacerilor externe, precum Aurel Mămnășan, ambasadorul R. P. Ro­și míne la Belgrad. Delegația a fost însoțită de consi­lieri și experți. La sosire, în Gara Băneasa, delegația a fost întîmpinată de tovarășii Gheor­ghe Apostol, Petre Borilă, Nicolae Ceau­­șescu, Chivu Stoica, Alexandru Dră­­ghici, Alexandru Moghioroș, Dumitru Coliu, Leonte Răutu, Leontin Sălăjan, Ștefan Voitec, Mihai Dalea, Avram Bunaciu, vicepreședinte al Consiliului de stat, Gogu Rădulescu, Constantin Tuzu, vicepreședinți ai Consiliului de Miniștri, membri ai C. C. al P.M.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernului, conducători ai instituțiilor centrale și ai organizațiilor obștești. Au fost de față șefi ai misiunilor diplomatice acreditați la București, mem­bri ai ambasadei R. S. F. Iugoslavia și alți membri ai corpului diplomatic. Un grup de pionieri au oferit flori tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej și membrilor delegației. * în drum spre București, în timpul călătoriei pe teritoriul țării noastre, în gările Turnu Severin, Balota, Filiași, Craiova, Caracal, Roșiori, Videle, îm­podobite cu steaguri, delegația a fost salutată de un mare număr de oameni veniți în întîmpinare cu flori. Ei au aclamat îndelung pe tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej și membrii delegației. (Agerpres) Prima grijă : aprovizionarea cu materii prime și materiale La fel ca multe alte unități socialiste și colectivul I.I.S. „Partizanul“ Craiova a înscris anul acesta realizări de sea­mă pe graficul producției, concretizate în obținerea unor cantități sporite de produse de cea mai bună calitate, cu ambalaje cât mai atrăgătoare care să satisfacă întru totul cerințele consuma­torilor. Pentru anul viitor colectivului între­prinderii noastre îi revin sarcini spo­rite, în special pentru producția de paste făinoase care va crește cu 7,14 la sută. Totodată, producția de biscuiți planificată pe anul 1964 va atinge ni­velul maxim al capacității utilajelor existente. Din proprie experiență ne-am convins că pentru îndeplinirea la timp a sar­cinilor de plan, un rol important îl are aprovizionarea tehnico-materială a întreprinderii, în acest sens, finind sea­ma de normele de consum, am întoc­mit un plan de aprovizionare ce cu­prinde atît materialele repartizate de ministere cît si cele dirijate de către G.S.P.­S-a avut în­ vedere, de asemenea, să se asigure stocurile necesare pentru principalele materii prime și materiale. Pe de altă parte am acordat o atenție deosebită materialelor și pieselor de schimb necesare funcționării continue a utilajelor și am determinat cantitățile de materiale și piese pentru efectuarea lucrărilor de remont la cele două secții de producție. Preocuparea noastră în această direc­ție nu s-a oprit aici. In urma înche­ierii contractelor cu beneficiarii noștri pe semestrul 1 al anului 1964, am pro­cedat la corelarea acestor contracte cu planul de aprovizionare, co­nfruntînd cifrele defalcatoare transmise întreprin­derii de către direcția noastră generală, solicitînd sau renunțînd la cantități de materiale ce nu erau în concordanță cu necesarul planului de producție. O problemă de mare importanță în realizarea planului ritmic și pe sorti­mente o constituie ambalajele pentru pream­balarea produselor. De aceea, spre a evita în anul viitor orice greu­tate în această direcție, încă de pe a­­cum am stabilit cantitățile necesare pentru fiecare fel de ambalaj, perfec­ted contractul cu întreprinderea po­ligrafică Oltenia. Sunt de asemenea, în curs de perfectare contractele cu cei­lalți furnizori ai noștri. Ne rămîne sar­cina ca, pe parcursul realizării contrac­telor­ economice să respectăm cu­ strie­­tețe termenele stabilite în vederea în­deplinirii planului de producție în mod ritmic și realizării unor produse de cea mai bună calitate. C. TURCITU director l.I.S. „Partizanul“ Craiova Cronică din uzină Deunăzi, a­m pornit într-un raid prin secțiile și sectoarele Uzinelor mecanice Tr. Severin, cu intenția de a scrie un reportaj din activitatea inovatorilor. Pre­tutindeni pe unde am mers m-a întîmpi­­nat entuziasmul muncii clocotitoare. Muncitorii, antrenați în întrecerea socia­listă, se străduiau să lucreze cel mai or­ganizat și mai cu spor pentru îndeplini­rea planului de producție, creșterea pro­ductivității muncii și îmbunătățirea ca­lității produselor. în iureșul întrecerii sunt cuprinși și inovatorii, promotorii tehnicii noi. Am intrat la cabinetul tehnic al uzi­nelor. Aici am găsit o bibliotecă tehni­că cu 9300 cărți de specialitate, două centre de documentare și peste 850 de abonamente la 277 publicații de specia­litate privind tehnica avansată. După ce am privit cu interes standul unde sunt expuse în miniatură multe inovații pre­țioase, am rugat pe tov. ing Alex. Strinoiu, responsabilul cabinetului tehnic, să-mi dea unele relații. Acesta a spus că în primele 10 luni ale anului numărul pro­punerilor de inovații se ridică la 316, față de 198 înregistrate în aceeași peri­oadă a anului trecut. Din acestea, 109 inovații s-au aplicat în producție, aducînd o economie ante­­calculată în valoare de 1.500.000 lei. Am aflat apoi că din cei 138 de ino­vatori existenți în prezent în cadrul U­­zinelor mecanice Tr. Severin 72 sînt muncitori, 33 ingineri și 33 maiștri și tehnicieni. Inovatorii sînt sprijiniți în­deaproape în rezolvarea operativă a pro­punerilor lor, li se pun la dispoziție do­cumentații tehnice și li se dau consultații valoroase în problemele mai dificile. Inovatorii : Marin Bîrlan, Mihai Spătaru și alții sunt numai cîțiva dintre promo­torii tehnicii noi. Alături de ei s-au ridicat și alți inovatori tineri. Așa este de pildă frezorul Vasile Șandru de la secția sculărie. Recenta sa inovație este un cuțit de așchiat care a fost confec­ționat din deșeuri de metale dure, adu­­cînd o economie anuală de 4000 lei. Tot astfel utemistul Dumitru Petcu a pro­pus la cabinetul tehnic confecționarea a două ștanțe de decupat piese diverse, ne­cesare la construcția vagoanelor. Ino­vația lui s-a dovedit a fi valoroasă, în­­trucît contribuie la ridicarea nivelului tehnic al produselor, la creșterea produc­­tivității muncii cu 30 la sută și reali­zarea unei economii anuale în valoare de 13.200 lei. O parte dintre inovatori sunt tot mai mult preocupați de introducerea și ex­tinderea în procesul de producție a ma­terialelor plastice, care s-au dovedit a fi ieftine și de calitate superioară. Ast­fel, inginerul Virgil Bîzdoacă a propus nu de mult să se confecționeze armături din material plastic care înlocuiește lem­nul și metalul. Pe lângă faptul că se ob­țin economii la prețul de cost, produsele au un aspect mai atrăgător, calitatea fi­nisajelor fiind mai bună. ...Pe ușa cabinetului tehnic își făceau apariția alți muncitori, prieteni ai tehnicii noi. Ei veneau aici să se documenteze, să se consulte în vederea conceperii unor inovații. Și este și firesc să fie așa. Munca de inovator este frumoasă, cerînd în același timp perseverență, o bună pre­gătire profesională, imaginație și îndrăz­neală. I. STOICAN, coresp. Să ne cunoaștem patria Un grup de profesori și învățători din școala medie și din școala de opt ani din Strehaia a luat parte la o excursie de o zi, cu caracter do­cumentar, pe valea Arge­șului, la Curtea de Ar­geș și Cheile Argeșului, unde se construiește o hidrocentrală. f­n­aintea plecării, toți participanții s-au docu­mentat, studiind materia­lul existent în legătură cu traseul ales. După terminarea documentării, un colectiv de profesori a întocmit o informare documentată în legătură cu locurile ce urmează a fi vizitate. Acest ma­terial a fost distribuit tuturor pârtici­pan­ț­i­lor. Excursioniștii au fost entuziasmați de cele vă­zute și s-au interesat în­deaproape de monumen­tele culturii materiale pe care le-au vizitat în o­­rașul Curtea de Argeș, fosta capitală a Țării Românești. După ce excursioniștii au vizitat monumentul construit după legenda meșterului Manole s-au îndreptat către locul unde se con­struiește hidrocentrala de pe Argeș. Marele șan­tier a lăsat o profundă impresie asupra excursio­niștilor, care au rămas uimiți de ceea ce con­struiește pentru oamenii muncii puterea noastră populară. C. PROTO­POP­ESCU, profesor Cursuri pentru bibliotecari In ultimii ani, și în raionul Gilort a crescut considerabil numărul institu­țiilor culturale și îndeosebi al bibliote­cilor. In acest raion există în prezent 26 de biblioteci comunale, 27 sătești neafiliate, 48 biblioteci școlare și nu­meroase biblioteci sindicale. O bună parte din cadrele care se o­­cupă de munca cu cartea în raion nu au suficientă pregătire profesională. Toc­mai de aceea, cu cîtva timp în urmă, Comitetul raional pentru cultură și artă Gilort a organizat un curs de perfec­ționare pentru toți bibliotecarii comu­nali. La cursurile ținute au participat 23 de bibliotecari comunali. Lecțiile predate s-au referit atît la tehnica de bibliotecă, cit mai ales la felul în care trebuie să se desfășoare în condiții bune munca de masă cu cartea. După aceste lecții, bibliotecarii au participat la aplicații practice realizate de colectivul bibliotecii din Novaci. LAZAR POPESCU, coresp. La GAS Breasta , cu ajutorul tractoarelor, în plantațiile de pomi se execută alături de toamnă pe o 339 ha de livadă. Colectivul centrului de vinificație Călărași din raionul Corabia, a reușit s­ă depășească planul de producție cu 70 vagoane, obținîndu-se în același timp­­ 1 vinuri de bună calitate. In foto : un aspect de la executarea operației de pritoc a vinului. Ce a arătat schimbul de experiență de la S.M.T. Caracal și Băilești . De curînd, Trustul SMT din Consiliul Superior al Agricul­turii a organizat la stațiunile de mașini și tractoare Caracal și Băilești un schimb de experiență pe temele : „Pregătirea atelierelor pentru repararea tractoarelor și mașinilor agri­cole în perioada de iarnă" și „Organi­zarea brigăzilor permanente de tractoare și stocarea la sediile acestora a mașinilor agricole". La acest schimb de experiență au participat ingineri din Trustul SMT, de la serviciile regionale SMT și de la centrele permanente de instruire din în­treaga țară. A luat de asemenea parte tov. ing. Eugen Grigorescu­, director general adjunct al Trustului S.M.T. Schimbul de experiență a scos în evi­dență permanenta preocupare a ingine­rilor, mecanizatorilor și a conducerii trustului pentru ridicarea tehnicității sta­țiunilor de mașini și tractoare, pentru ducerea la îndeplinire a indicațiilor parti­dului și guvernului privind introducerea tehnicii noi în toate ramurile agriculturii noastre socialiste. Participanții la schim­bul de experiență au avut prilejul să se convingă la fața locului de eforturile de­puse de lucrătorii de la SMT Caracal și Băilești pentru asigurarea celor mai bune condiții tehnice de reparare a utilajului și de îmbunătățire a activității brigăzi­lor de tractoare. După vizitarea atelierului de la SMT Caracal, participanții la schimbul de experiență au elogiat activitatea condu­cerii stațiunii respective și a serviciului regional SMT în ceea ce privește crearea de condiții cât mai bune pentru repara­rea utilajului agricol. La discuții s-au fă­cut numeroase propuneri și recomandări în direcția efectuării mai calificate a constatărilor la mașini, înainte de a fi introduse în reparații. De altfel aceasta constituie una din condițiile esențiale în ceea ce privește punerea în funcțiune la timp și cu cheltu­ieli minime a între­gului utilaj agricol. O deosebită grijă trebuie acordată de­montării și montării pieselor și ansamblelor în procesul de reparare. A fost dată indicația de a se lua toate măsurile privind economisirea pieselor de schimb și recondiționarea a­­celora care pot fi recondiționate. Mulți participanți la discuții au subliniat nece­sitatea încadrării echilibrate a posturilor de lucru după volumul de lucrări al fie­­cărui post, precum și repartizării pe pos­turi a mecanizatorilor după pregătirea lor. Un mare accent s-a pus pe generali­zarea experienței unor stațiuni de ma­șini și tractoare din regiunea Oltenia, care în timpul reparațiilor de iarnă orga­nizează munca la ateliere în două schim­buri. Aproape toți participanții la dis­cuții au subliniat atenția ce trebuie a­­cordată problemei rodajului și recepțio­­nării lucrărilor de reparații, pentru a se asigura o calitate superioară a acestora. Pe baza aplicării în practică a învăță­mintelor desprinse din aceste dezbateri se va crea posibilitatea ca în 1964 ma­șinile să funcționeze în mod ireproșabil, realizîndu-se o productivitate sporită cu cheltuieli reduse. La SMT Băilești, vizitarea brigăzilor pem­anente de tractoare a constituit o adevărată școală. Inginerii mecanizatori au putut constata practic că acolo unde există preocupare și o strînsă colaborare între conducerile SMT și consiliile de conducere ale GAC se pot obține reali­zări de seamă, atît în activitatea brigă­zilor de tractoare cît și în îndeplinirea și depășirea planului de producție al gospodăriilor colective. Prin construirea de case de către gospodăriile colective, s-a reușit ca la toate brigăzile de trac­toare ale SMT Băilești să se asigure (Continuare in pag. 3-a)­­ Ing. MARIN NICOLA, din Trustul SMT al Consiliului Superior al Agriculturii

Next