Inainte, septembrie 1964 (Anul 21, nr. 6069-6094)

1964-09-16 / nr. 6082

ANUL XXI M NR. 6082­4 PAGINI 20 BANI MIERCURI 10 SEPTEMBRIE 1964 Obiective noi în șantierele petrolului Constructorii de la ICML nr. 4 Craiova rapor­tează în fiecare zi realizări dintre cele mai valoroa­se legate de scurtarea termenelor de execuție a o­­biectivelor predate către beneficiari. In aceste zile, după ce au predat mai întîi două parcuri de sepa­ratoare, ei pregătesc recepția a două secții de între­ținere ale Schelei de extracție Craiova — obiective alcătuite din: platformă încălzită pentru gararea mașinilor, ateliere de reparații auto, forjă și sudu­ră,­ lămpi pentru material tubular și depozitarea u­­tilajului petrolier etc. Paralel cu predarea noilor obiective, constructorii petroliști din Craiova au început construcția unei mari stații de alimentare cu apă a unităților din ca­drul schelei de extracție din localitate. Puncte farmaceutice In ultimele zile, s-au mai deschis în mediul rural, în regiunea noastră, încă patru puncte farmaceutice de categoria 1-a. Cu acestea, numărul lor se ridică la cifra de 35. Noile puncte farmaceutice au fost înfiin­țate recent în comunele : Grojdibod, raionul Corabia, Tg. Logrești, raio­nul Gilort, Boșoteni, raionul Cara­cal și Matas­ari, raionul Tg. Jiu.­­Aceste noi subunități ale Oficiului farmaceutic regional sunt încadrate cu tehnicieni de specialitate, absol­venți ai școlii tehnice sanitare din orașul Craiova. Noilor absolvenți li s-a asigurat în incinta punctelor farmaceutice, recent înființate, spații corespunzătoare pentru cazare. Do­tate cu aparatură și mobilier cores­punzător, punctele farmaceutice exis­tente în regiune, contribuie în mare măsură la asigurarea cu medicamen­tele necesare cetățenilor din mediul rural. La șaiba tractorului Ascuțitul cuți­telor mașinii de tocat pentru nutrețuri însilozat ar fi luat prea mult timp cu deplasarea de la colectiva din Ce­tate la atelierul S.M.T. Obîrșia de Cîmp. Gheor­ghe Oprișorea­­nu a adptat la șaiba trac­torului un poli­zor, așa incit cuțitele se ascut pe loc. Un ante­­calcul arată că economiile reali­zate zilnic de 120 lei.sunt P. CALUM­AI coresp. în schimb de experiență Un grup de 47 ingineri și tehni­cieni, președinți de GAC și briga­dieri din gospodăriile colective ale raionului Oltețu cu posibilități de dezvoltare a sectorului pomimticol, au plecat într-un schimb de experi­ență în cîteva unități agricole din regiunea Argeș. Ei au studiat expe­riența acumulată în această regiune pomiviticolă în domeniul teraselor, pepinierelor pomiviticole, amenda­mentelor. Printre unitățile vizitate de unde au avut multe de învățat, se nu­mără stațiunile experimentale din Drăgășani și Ștefănești care se ocu­pă îndeosebi cu viticultura și pomi­cultura. Reîntorși la gospodăriile lor, ei vor căuta să aplice în practică cele văzute la schimbul de experiență pentru a dezvolta simțitor sectorul pomiviticol aducător de mari veni­turi bănești. Casă de nașteri la Rusănești Locuitorii comunei Rusănești, ra­ionul Corabia, au simțit încă o dată grija partidului și guvernului în ceea ce privește îngrijirea sănătății oamenilor muncii. Astfel, de curînd, în comuna lor, s-a amenajat o nouă casă de nașteri, dotată cu tot mobi­lierul necesar. La această unitate lucrează cadre calificate și femeile care vin aci sunt tratate așa cum prevăd normele sanitare moderne. Pînă mai zilele trecute au văzut lu­mina zilei în această casă 7 noi năs­cuți. VARIADIS COSTAS, coresp. Preocupări Comunistul Nicolae Zbranca lucrea­ză la fabrica de aparataj a Uzinelor „Electroputere“ Craiova ca lăcătuș, par­­ticipînd la realizarea prototipurilor la întrerupătoarele IAP-35. Pentru reali­zarea acestor prototipuri, în momentul de față sunt necesare mai multe dispo­zitive, precum și modificări pentru a se însuși astfel modul de execuție în procesul de fabricație. In acest scop, Nicolae Zbranca a conceput un dispo­zitiv pentru strîngerea camerelor de strîngere la IUP­ 35. De asemenea, el a conceput încă două dispozitive de gău­­rire, unul inferior și altul superior tot pentru IUP-35, a­dăugînd alte mo­dificări făcute la bornele de intrare și ieșire. Prin această activitate a sa, lăcătu­șul Zbranca dovedește că participă cu pasiune la rezolvarea problemelor ri­dicate de procesul de producție, fiind un neobosit căutător al noului. I. FIERARU, coresp. AVANPREMIERĂ LA PORȚILE DE FIER De veacuri, bătrînului Danubiu nu i-a fost dat să mai asiste la un eveniment similar c­u cel din primele zile ale lui septembrie 1964. Șantierul Sistemului hidroenergetic și de navigație Porțile de Fier a atras ca un magnet mii de oa­meni. De-a lungul malului sting, pe în­­tregul teritoriu al șantierului și pe cel menit să consemneze în genericul aces­­tor locuri „organizarea șantierului“ se întîlnesc mărturii ale grandiosului de mîine. Oamenii ale căror state de funcțiuni au rămas în arhivele marilor șantiere ale țării, la Bicaz, Firiza, pe Argeș etc, și-au dat întîlnire pe Dunăre, la Porțile de Fier. Aci, unde se dă lupta aprigă între pămînt și apă, vibrînd parcă de atîta forță (uneori Dunărea ajunge la 80.000 kW/km), uriașul victorios fringe în două brațul de piatră al munților tă­­indu-și poartă de fier pentru a ieși la întîlnire cu Marea Neagră. In cadrul acesta pitoresc, oamenii de azi , con­structorii, pregătesc ținuta marelui șan­tier pe al cărui frontispiciu e scris cu majuscule. SISTEMUL HIDROENER­GETIC ȘI DE NAVIGAȚIE PORȚILE DE FIER. Legînd firul reportajului de amploa­rea evenimentului care a consemnat deschiderea în țara noastră a unuia din­tre cele mai mari șantiere ale vremii e necesară însă răsfoirea unor mono­grafii și istorii cu file îngălbenite de vreme. „CEȚOSUL* — NUME INTÎLNIT PRETUTINDENI Ca mnainte de a fi deschis Porțile de Fier, printre sălașele de piatră ale vulturilor, pentru a scălda pămîntul țării pe sute de kilometri, bătrînul Da­­nubiu a străbătut aproape jumătate din Europa. A dus istoria după el și din fi­lele acesteia am desprins cîteva fapte incontestabile semnalate în rîndurile de față: împăratul perșilor, cu o armată de 800.000 de oameni și 600 de corăbii, a avut prima tentativă legată de construc­ția unui pod pe Dunăre. Dar sciții nu s-au lăsat biruiți, împăratul s-a văzut nevoit să se retragă. Ulterior, după al­te șase veacuri, Traian, împăratul ro­manilor, a pus la cale la 15 km îndără­tul Porților de Fier durarea unui pod de piatră, primul care avea să lege cele două maluri și care-i consemnează o vechime de 18 secole. Din podul lui Traian construit peste Dunăre într-un mod cu totul original, au rămas doar două semne — unul pe malul iugoslav și celălalt în cadrul muzeului „Drubeta“ din Tr. Severin. Este vorba de cei doi piloni ai podu­lui. Restul, întreaga construcție, a dis­părut în negura vremii și viitoarea ape­lor. Din alte documente care descriu cu amănunte purtările Dunării la Porțile de Fier rezultă că înfricoșătoarea fur­tună Bora transformă ziua în noapte în cîteva secunde Alteori, ceața care co­boară din munți, face clipe grele navi­­gatorilor. Tocmai asemenea capricii au determinat lumea să boteze marea ar­teră în „Cețosul" — nume întîlnit pretu­tindeni. Și i se potrivește de minune deocamdată. LA O NOUA POARTA Vestea legată de construcția impună­torului gigant de la Porțile de Fier es­te cunoscută pretutindeni. Specialiști din marile orașe ale lumii Moscova, Washington, Pekin, Londra, Paris, Ber­lin etc. au apreciat inițiativa proiectan­ților și constructorilor romîni și iugo­slavi ca pe un eveniment de mare im­portanță în cons­trucțiile hidroener­­­­getice. Intr-adevăr, acest gigant de pe Dunăre este de-a dreptul impresio­nant. Și nu numai #­­ prin ceea, ce va fi,­­ dar și prin ceea ce --------------—•— avem ingineri geologici. Cite planuri . Oamenii din formația lui Neagoe, muncitori angajați de curînd în șantier ca: Ion Milcu, Virgil Bădiță, Nae A­­lexandru, Nicolae Popa, Vasile Sănduț și alții se mîndresc cu răspunderea ce le revine în marele șantier. Alături de ei, sînt zeci de excavatoriști, buldoze­­riști, conducători auto, oameni încer­cați pe marile șantiere de la Bicaz și de pe Argeș, de la Secu-Reșița etc. Cu faptele fiecăruia s-ar putea încropi re­portaje de mare valoare. Dar ne măr­ginim, stimați cititori ai ziarului nos­­tru, să vă facem doar cunoștință cu dîn­­șii. Iată-i, Tudor Manale — șef de bri­gadă sonetist, Vasile Blănaru, Petre Cocoreanu, Ludovic Melniciuc — mai­ștri, Ion Marin, Nicolae Miroiu, I. E­­nescu — conducători auto pe autocami­oane de mare capacitate, Gheorghe Să­­lăgean, Gheorghe Zaharia — ingineri, și alții. La aceștia mai adăugăm o cu­noștință veche — inginerul Nicolae Mă­­nescu, director general al hidrocentralei — beneficiar, fostul director general al Centralei Electrice și de termoficare de la Craiova. Muncitorii, inginerii și tehnicienii de L. întreprinderea de construcții hidroe­­nergetice, IPLST, Institutul de studii și proiectări hidroenergetice etc., și-au des­fășurat preocupările într-un evantai fan­tastic pe malul Dunării, unde s-au con­semnat cu cîteva zile în urmă temeliile celei de-a doua porți a Dunării — poar­ta luminii. Aci, lingă placa din mar­moră, purtătoare a inscripției cu litere a urmei „ASTAZI, 1 SEPTEMBRIE 1964, IN PREZENȚA PREȘEDINTE­LUI CONSILIULUI DE STAT AL RE­­PUBLICII POPULARE ROMINE GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ ȘI A PREȘEDINTELUI REPUBLICII SO­­CIALISTE FEDERATIVE IUGOSLA­VIA IOSIP BROZ TITO, A A­­VUT LOC INAUGURAREA LU­­CRARILOR DE CONSTRUCȚIE A SISTEMULUI HIDROENERGETIC SI DE NAVIGAȚIE PORȚILE DE FIER. SIMBOL AL PRIETENIEI SI COLA­BORĂRII INTRE POPOARELE RO­MAN ȘI IUGOSLAV" sondorii forează zeci de metri către necunoscutele taine ale pământului. Minerii dăltuiesc drum prin pînza subterană a viiturilor de ape. Se întocmesc hărți, se corelează date. Avanpremiera luminilor de la Porțile de Fier a început într-un ritm nemaiîntîlnit. A fost inaugurată zăgăzuirea apelor bă­­trînului fluviu. A început construcția marilor batardouri. Dar despre toate a­­ceste preocupări vom relata într-unul din viitoarele noastre reportaje. GHEORGHE FLOREA­ N , este în prezent. Am vizitat în­­tr-una din nopțile trecute, o formație de lucru de la o gal­lerie de cercetare. Specialiștii erau lo­calnici de pe la Gura Văii și din împrejurimi. Șeful de echipă Gheorghe Neagoe mi-a vorbit despre punctul lor de lucru. „Prin in­termediul acestui puț (era o lucrare betonată) ne lăsăm vreo 26 metri sub nivelul Dunării. A­­poi direcțional pe malul fluviului con­struim un tunel cu o lungime de 150 metri pină vom a­­junge în axul bara­­jului. După aceea, pornim pe ax. 50 de metri sub albia flu­viului. Cercetări. A­­ceasta ne este mese­ria. Alături de noi o sondeză înfiptă în malul tonării, chiar pe axul barajului. I­ rupa excavatorului mușcă lacomă din pămîntul viitoarelor construcții. ul­ tim ol zi de ...15 septembrie. Prima filă a calen­darului școlar s-a­­ desprins. Străzile ora­șului sunt animate de tinerețea revăr­sată a școlarilor mici și mari, îmbu­jorați la chip și cu ochi strălucitori în care se joacă soarele de toamnă. Tine­rețe și flori. Orașul parcă-i mai fru­mos, mai altfel, mai tînăr. Grupuri, grupuri de elevi îmbrăcați cum nu se poate mai adecvat se îndreaptă spre școli. Noile uniforme cu linia lor mo­dernă, îmbracă trupurile armonios dez­voltate ale tinerei generații care se dezvoltă viguros în condițiile minunate create de partidul nostru. Glasul lor cristalin e ca un torent nestăvilit care aduce mulțumiri partidului părinte pentru tot ce le-a făcut,­ pentru copilă­ria lor fericită, fără grija zilei de mîine. Toți sînt veseli, sănătoși și animați de dorința de a învăța bine pentru a deveni oameni pregătiți, ca­pabili de eroism în munca înălțătoare a viitorului. Alături de purtătorii cravatelor pur­purii și de cei mari, pășesc încrezători, spre porțile luminii, cei de-o șchioapă. In uniforme și șorțulețe noi, cu buchete mari de gladiole sau crizanteme în mîini. Cei mici merg cu mămica, care e tot atît de emoționată ca și prîslea de lingă ea. Timpul nu stă pe loc și șuvoiul ti­nereții se adună în curțile școlilor îm­brăcate în straie de sărbătoare. Toți așteaptă deschiderea festivității. MANIFESTAȚIA TINEREȚII In curtea Școlii medii nr. 2 „Frații Buze­ști“, abia se mai putea zări un loc liber. Cei peste 1000 de elevi, pă­rinți și cadre didactice așteptau cu ne­răbdare să sărbătorească împreună eve­nimentul începerii noului an școlar. Tov. Vancea Ștefan, directorul școlii, deschide festivitatea arătînd noile con­diții în care începe actualul an școlar­și orbitorul a subliniat că anul acesta, tradiționala sărbătoare a deschiderii cursurilor școlare are strălucirea­ pe care i-o dă aniversarea celor 20 de ani de la eliberarea patriei. Noul an școlar marchează un moment însemnat în istoria învățământului din patria noastră — încheierea procesului de ge­neralizare a învățămîntului de opt ani. Această minunată realizare, vie expre­sie a caracterului­­ democratic al școlii noastre, situează țara noastră printre ță­rile cu un înalt nivel de dezvoltare al învățămîntului. Din partea Comitetului orășenesc Craiova al P.M.R. tov. Gheorghe Da­vid, secretar, arată grija deosebită partidului pentru crearea de condiții a din ce în ce mai bune elevilor și ca­drelor didactice. La această manifesta­ție a tinereții, un cuvînt de bun sosit și tradiționala urare­­ de început de an școlar au ținut s-o facă și tov. Mun­­teanu Ion, secretarul organizației de bază P.M.R. pe școală, precum și ele­vul Ion Ion, locțiitor de secretar U.T.M. pe școală. In cuvîntul său, tov. Petre Bogalsieru,­­din partea părinților, și-a exprimat mulțumirea adîncă față de condițiile minunate create copiilor, asigurînd a­celași timp conducerea școlii de ajuto­ra­rul ce-l vor da părinții în educarea ti­nerei generații. Elevii au ovaționat puternic, într-un singur glas, mulțumind din inimă par­tidului. Clipe de neuitat, de neșters. Manifestația tinereții a fost surprinsă pe peliculă (fotografia de jos). IMPRESII DIN VACANȚA ȘI... După festivitate, am surprins la Școa­la medie nr. 3, cîteva fragmente­­ din­­tr-o discuție. ...— Ce ți-a plăcut mai mult ! — M-a impresionat marele baraj­­ de la Bicaz. — Pe îndelete o să vă fac filmul ex­poziției. Realizările economiei naționale a R.P.R. — Și eu am cu ce să mă laud. Am trăit amintiri plăcute în tabăra de la Peștișani. Animatorii­­ discuției erau elevii Pa­­veliu Florica, Popescu Lizica și Dodu Bujor din clasa X-a care au făcut excursii și și-au petrecut o parte din vacanță în taberele de vară. ...DOI DIN CLASA I-a . Tot aici am cunoscut pe Dumitru Bogdan și Ștefania Ganea care și-au lăsat păpușile și alte jucării și acum se uită grav, curios în filele abeceda­rului și cărții cu socoteli. Ei au pri­mit în dar toate cărțile pe care le-au găsit pe bancă lângă pachețelul de bomboane și crizanteme. Vor uita vre­odată prima lor zi de școală . Și ea ei sunt mii de tinere vlăstare din cele peste 4 milioane de elevi din școala noastră socialistă... CEI DIN ANUL 1 Sunt 144 de elevi în anul I la grupul școlar C.F.R. Au venit din toate regiu­nile patriei să învețe meșteșugul de electricieni și montatori ai locomotive­lor Diesel-electrice. pregătite laboratoare Au găsit totul noi dotate cu material­­ didactic, cabinet tehnic. Vor învăța trei ani aici fără să plătească nici o taxă, bucurindu-se de gratuitate completă: cărți, îmbrăcăminte, întreți­nere. Elevii Bratu Nicolae, Chirea I. Aurel, Toma I. Nicolae, toți fii de muncitori ceferiști, au venit să continuie tradiția meseriei îndrăgite în familiile lor și să se adauge peste cîțiva ani la numărul mare de absolvenți pe care l-a dat școala. „­A început un nou an de școală,­­de muncă continuă ce va fi încununat de laurii succeselor, aduși ca prinos grijii partidului părinte. PAULA MICU Rezerile noastre interne în creșterea producției de lapte Gospodăria noastră colectivă are un sector zootehnic in plină dezvoltare. Pe lingă efectivele de ovine, porcine și păsări, ferma de vaci reprezintă o sur­să importantă de venituri bănești în tot cursul anului. An de an, a crescut nu­mărul vacilor de lapte proprietate ob­ștească. In prezent, colectiva noastră dispune de 233 vaci de lapte și ju­­ninci, iar la sfîrșitul acestui an, efec­tivul acestor animale va ajunge la 271 capete. Ca urmare a sporirii efectivu­lui de vaci, va crește și producția to­tală de lapte și în același timp pro­ducția marfă raportată la suta de hec­tare teren agricol. In 1963, producția totală de lapte muls a fost de 2680 hl, reprezentînd 122 hl la suta de hectare teren agricol. In anul 1964 însă, producția totală de lapte muls va fi de 3.400 hl, ceea ce re­vine 154 hl la suta de hectare teren a­­gricol. Pe lângă spo­rirea numărului de vaci din turma de bază consiliul de conducere, aparatul tehnic de speciali­tate din gospodărie, cu sprijinul consi­liului agricol raional, au luat măsuri eficiente menite să ducă la sporirea simțitoare a producției de lapte pe cap de animal furajat. A existat preocu­parea de a spori producția de lapte­­marfă ca urmare a hrăniri raționale a vițeilor cu lapte eczemat, a înlocuirii laptelui din hrana acestora cu furaje de origină vegetală. Nu e lipsit de importanță să relevăm faptul că în 1961, producția de lapte pe cap de vacă furajată a fost de 1400 litri, în vreme ce în 1963 s-a ridicat la 1617 litri. In­­grijitorii­ mulgători sunt direct intere­sați în obținerea de producții cit mai mari de la grupele de vaci pe care le au în îngrijire, deoarece retribuirea muncii lor se face în funcție de canti­tatea de lapte muls și de prăsila ob­ținută. Organizarea procesului de reproduc­ție la taurine constituie una din căile de bază în sporirea producției de lapte. Este știut că animalele care nu pro­duc lapte pe o perioadă de cel puțin 10 luni într-un an, sunt nerentabile și ca atare noi trebuie să intervenim și să dirijăm monta vacilor în așa fel, incit ele să fie în producție o perioadă mai lungă din timpul anului. Vacile cu o producție mică de lapte se dau montă chiar de la primul ciclu de căl­ca­turi, iar cele cu producție mai mare de lapte se dau la montă la cel de-al doilea sau cel de-al treilea ciclu de călduri. In acest scop s-a întocmit pla­nul de monte și fătări pentru fiecare grupă­­ de animale. Acest plan a fost înaintat fiecărui îngrijitor-mulgătror. In grajduri există tăblițe care indica planul de monte și fătări. O deosebită importanță este acordată montării ju­­nincilor, lucru ce se face la o greutate în jurul a 75—80 la sută din greutatea corporală a vacilor de lapte. Prin furajarea rațională a tineretului de prăzilă, noi căutăm să scurtăm timpul neproductiv în ceea ce privește pro­ducția de lapte, adică de la nașterea animalului și pînă la prima fătare. Se caută pe cât posibil să se prevină și să se înlăture anumite boli printr-un muls rațional și igienic și tratarea lor me­dicală. Efectivele de vaci care nu corespund din punct de vedere al prolificității sînt trecute la îngrășat încă de la o vîrstă tînără cînd pot fi valorificate în mod rentabil. Ani­malele bătrîne sînt îngrășate cînd nu­mai ceea corespund în ce privește producția de lapte. O rezervă importantă în sporirea pro­ducției de lapte este furajarea rațio­nală a vacilor. Se obține astfel o spori­re atît cantitativă a laptelui muls zil­nic, cît și mărirea procentului de gră­sime din lapte. Atenția consiliului de conducere este îndreptată la ora actuală în spre asi­gurarea bazei furajere pe timpul ieriii In prezent, vacile de lapte sunt întreți­nute în tabere de vară unde primesc furaje verzi și furaje concentrate. Pen­tru timpul iernii s-a depozitat deocam­dată o cantitate de 250 tone fînuri de lucernă. De asemenea, a fost­­ însilozată cantitatea de 50 tone mazăre în ames­tec cu melasă iar de curînd am trecut intens la însilozarea frunzelor de sfeclă de zahăr, a porumbului steril și a altor nutrețuri valoroase. . O rezervă importantă în sporirea pro­ducției de lapte constă în ameliorarea raselor de vaci, prin folosirea însămîn­­țărilor artificiale cât și prin reținerea produșilor de la animalele cu producții mari de lapte. Tineretul femei cu pro­ducții mari de lapte este separat de ti­neretul femei provenit de la vacile cu o producție mai mică, primind o hrană și o îngrijire deosebită. Prin folosirea tuturor metodelor înaintate de creștere­a taurinelor, gospodăria noastră colecti­vă contribuie la sporirea producției de lapte, la mărirea rentabilității sectorului zootehnic, la îmbunătățirea continuă a nivelului de trai al colectiviștilor, adu­­cîndu-și o contribuție din ce in ce mai mare la fondul central al statului. V. M. POPESCU Ing. zoot. la G.A.C. din Goicea Mică raionul Segarcea Animale multe și cu­ mai productive

Next