Inainte, septembrie 1964 (Anul 21, nr. 6069-6094)
1964-09-16 / nr. 6082
ANUL XXI M NR. 60824 PAGINI 20 BANI MIERCURI 10 SEPTEMBRIE 1964 Obiective noi în șantierele petrolului Constructorii de la ICML nr. 4 Craiova raportează în fiecare zi realizări dintre cele mai valoroase legate de scurtarea termenelor de execuție a obiectivelor predate către beneficiari. In aceste zile, după ce au predat mai întîi două parcuri de separatoare, ei pregătesc recepția a două secții de întreținere ale Schelei de extracție Craiova — obiective alcătuite din: platformă încălzită pentru gararea mașinilor, ateliere de reparații auto, forjă și sudură, lămpi pentru material tubular și depozitarea utilajului petrolier etc. Paralel cu predarea noilor obiective, constructorii petroliști din Craiova au început construcția unei mari stații de alimentare cu apă a unităților din cadrul schelei de extracție din localitate. Puncte farmaceutice In ultimele zile, s-au mai deschis în mediul rural, în regiunea noastră, încă patru puncte farmaceutice de categoria 1-a. Cu acestea, numărul lor se ridică la cifra de 35. Noile puncte farmaceutice au fost înființate recent în comunele : Grojdibod, raionul Corabia, Tg. Logrești, raionul Gilort, Boșoteni, raionul Caracal și Matasari, raionul Tg. Jiu.Aceste noi subunități ale Oficiului farmaceutic regional sunt încadrate cu tehnicieni de specialitate, absolvenți ai școlii tehnice sanitare din orașul Craiova. Noilor absolvenți li s-a asigurat în incinta punctelor farmaceutice, recent înființate, spații corespunzătoare pentru cazare. Dotate cu aparatură și mobilier corespunzător, punctele farmaceutice existente în regiune, contribuie în mare măsură la asigurarea cu medicamentele necesare cetățenilor din mediul rural. La șaiba tractorului Ascuțitul cuțitelor mașinii de tocat pentru nutrețuri însilozat ar fi luat prea mult timp cu deplasarea de la colectiva din Cetate la atelierul S.M.T. Obîrșia de Cîmp. Gheorghe Oprișoreanu a adptat la șaiba tractorului un polizor, așa incit cuțitele se ascut pe loc. Un antecalcul arată că economiile realizate zilnic de 120 lei.sunt P. CALUMAI coresp. în schimb de experiență Un grup de 47 ingineri și tehnicieni, președinți de GAC și brigadieri din gospodăriile colective ale raionului Oltețu cu posibilități de dezvoltare a sectorului pomimticol, au plecat într-un schimb de experiență în cîteva unități agricole din regiunea Argeș. Ei au studiat experiența acumulată în această regiune pomiviticolă în domeniul teraselor, pepinierelor pomiviticole, amendamentelor. Printre unitățile vizitate de unde au avut multe de învățat, se numără stațiunile experimentale din Drăgășani și Ștefănești care se ocupă îndeosebi cu viticultura și pomicultura. Reîntorși la gospodăriile lor, ei vor căuta să aplice în practică cele văzute la schimbul de experiență pentru a dezvolta simțitor sectorul pomiviticol aducător de mari venituri bănești. Casă de nașteri la Rusănești Locuitorii comunei Rusănești, raionul Corabia, au simțit încă o dată grija partidului și guvernului în ceea ce privește îngrijirea sănătății oamenilor muncii. Astfel, de curînd, în comuna lor, s-a amenajat o nouă casă de nașteri, dotată cu tot mobilierul necesar. La această unitate lucrează cadre calificate și femeile care vin aci sunt tratate așa cum prevăd normele sanitare moderne. Pînă mai zilele trecute au văzut lumina zilei în această casă 7 noi născuți. VARIADIS COSTAS, coresp. Preocupări Comunistul Nicolae Zbranca lucrează la fabrica de aparataj a Uzinelor „Electroputere“ Craiova ca lăcătuș, participînd la realizarea prototipurilor la întrerupătoarele IAP-35. Pentru realizarea acestor prototipuri, în momentul de față sunt necesare mai multe dispozitive, precum și modificări pentru a se însuși astfel modul de execuție în procesul de fabricație. In acest scop, Nicolae Zbranca a conceput un dispozitiv pentru strîngerea camerelor de strîngere la IUP 35. De asemenea, el a conceput încă două dispozitive de găurire, unul inferior și altul superior tot pentru IUP-35, adăugînd alte modificări făcute la bornele de intrare și ieșire. Prin această activitate a sa, lăcătușul Zbranca dovedește că participă cu pasiune la rezolvarea problemelor ridicate de procesul de producție, fiind un neobosit căutător al noului. I. FIERARU, coresp. AVANPREMIERĂ LA PORȚILE DE FIER De veacuri, bătrînului Danubiu nu i-a fost dat să mai asiste la un eveniment similar cu cel din primele zile ale lui septembrie 1964. Șantierul Sistemului hidroenergetic și de navigație Porțile de Fier a atras ca un magnet mii de oameni. De-a lungul malului sting, pe întregul teritoriu al șantierului și pe cel menit să consemneze în genericul acestor locuri „organizarea șantierului“ se întîlnesc mărturii ale grandiosului de mîine. Oamenii ale căror state de funcțiuni au rămas în arhivele marilor șantiere ale țării, la Bicaz, Firiza, pe Argeș etc, și-au dat întîlnire pe Dunăre, la Porțile de Fier. Aci, unde se dă lupta aprigă între pămînt și apă, vibrînd parcă de atîta forță (uneori Dunărea ajunge la 80.000 kW/km), uriașul victorios fringe în două brațul de piatră al munților tăindu-și poartă de fier pentru a ieși la întîlnire cu Marea Neagră. In cadrul acesta pitoresc, oamenii de azi , constructorii, pregătesc ținuta marelui șantier pe al cărui frontispiciu e scris cu majuscule. SISTEMUL HIDROENERGETIC ȘI DE NAVIGAȚIE PORȚILE DE FIER. Legînd firul reportajului de amploarea evenimentului care a consemnat deschiderea în țara noastră a unuia dintre cele mai mari șantiere ale vremii e necesară însă răsfoirea unor monografii și istorii cu file îngălbenite de vreme. „CEȚOSUL* — NUME INTÎLNIT PRETUTINDENI Ca mnainte de a fi deschis Porțile de Fier, printre sălașele de piatră ale vulturilor, pentru a scălda pămîntul țării pe sute de kilometri, bătrînul Danubiu a străbătut aproape jumătate din Europa. A dus istoria după el și din filele acesteia am desprins cîteva fapte incontestabile semnalate în rîndurile de față: împăratul perșilor, cu o armată de 800.000 de oameni și 600 de corăbii, a avut prima tentativă legată de construcția unui pod pe Dunăre. Dar sciții nu s-au lăsat biruiți, împăratul s-a văzut nevoit să se retragă. Ulterior, după alte șase veacuri, Traian, împăratul romanilor, a pus la cale la 15 km îndărătul Porților de Fier durarea unui pod de piatră, primul care avea să lege cele două maluri și care-i consemnează o vechime de 18 secole. Din podul lui Traian construit peste Dunăre într-un mod cu totul original, au rămas doar două semne — unul pe malul iugoslav și celălalt în cadrul muzeului „Drubeta“ din Tr. Severin. Este vorba de cei doi piloni ai podului. Restul, întreaga construcție, a dispărut în negura vremii și viitoarea apelor. Din alte documente care descriu cu amănunte purtările Dunării la Porțile de Fier rezultă că înfricoșătoarea furtună Bora transformă ziua în noapte în cîteva secunde Alteori, ceața care coboară din munți, face clipe grele navigatorilor. Tocmai asemenea capricii au determinat lumea să boteze marea arteră în „Cețosul" — nume întîlnit pretutindeni. Și i se potrivește de minune deocamdată. LA O NOUA POARTA Vestea legată de construcția impunătorului gigant de la Porțile de Fier este cunoscută pretutindeni. Specialiști din marile orașe ale lumii Moscova, Washington, Pekin, Londra, Paris, Berlin etc. au apreciat inițiativa proiectanților și constructorilor romîni și iugoslavi ca pe un eveniment de mare importanță în construcțiile hidroenergetice. Intr-adevăr, acest gigant de pe Dunăre este de-a dreptul impresionant. Și nu numai # prin ceea, ce va fi, dar și prin ceea ce --------------—•— avem ingineri geologici. Cite planuri . Oamenii din formația lui Neagoe, muncitori angajați de curînd în șantier ca: Ion Milcu, Virgil Bădiță, Nae Alexandru, Nicolae Popa, Vasile Sănduț și alții se mîndresc cu răspunderea ce le revine în marele șantier. Alături de ei, sînt zeci de excavatoriști, buldozeriști, conducători auto, oameni încercați pe marile șantiere de la Bicaz și de pe Argeș, de la Secu-Reșița etc. Cu faptele fiecăruia s-ar putea încropi reportaje de mare valoare. Dar ne mărginim, stimați cititori ai ziarului nostru, să vă facem doar cunoștință cu dînșii. Iată-i, Tudor Manale — șef de brigadă sonetist, Vasile Blănaru, Petre Cocoreanu, Ludovic Melniciuc — maiștri, Ion Marin, Nicolae Miroiu, I. Enescu — conducători auto pe autocamioane de mare capacitate, Gheorghe Sălăgean, Gheorghe Zaharia — ingineri, și alții. La aceștia mai adăugăm o cunoștință veche — inginerul Nicolae Mănescu, director general al hidrocentralei — beneficiar, fostul director general al Centralei Electrice și de termoficare de la Craiova. Muncitorii, inginerii și tehnicienii de L. întreprinderea de construcții hidroenergetice, IPLST, Institutul de studii și proiectări hidroenergetice etc., și-au desfășurat preocupările într-un evantai fantastic pe malul Dunării, unde s-au consemnat cu cîteva zile în urmă temeliile celei de-a doua porți a Dunării — poarta luminii. Aci, lingă placa din marmoră, purtătoare a inscripției cu litere a urmei „ASTAZI, 1 SEPTEMBRIE 1964, IN PREZENȚA PREȘEDINTELUI CONSILIULUI DE STAT AL REPUBLICII POPULARE ROMINE GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ ȘI A PREȘEDINTELUI REPUBLICII SOCIALISTE FEDERATIVE IUGOSLAVIA IOSIP BROZ TITO, A AVUT LOC INAUGURAREA LUCRARILOR DE CONSTRUCȚIE A SISTEMULUI HIDROENERGETIC SI DE NAVIGAȚIE PORȚILE DE FIER. SIMBOL AL PRIETENIEI SI COLABORĂRII INTRE POPOARELE ROMAN ȘI IUGOSLAV" sondorii forează zeci de metri către necunoscutele taine ale pământului. Minerii dăltuiesc drum prin pînza subterană a viiturilor de ape. Se întocmesc hărți, se corelează date. Avanpremiera luminilor de la Porțile de Fier a început într-un ritm nemaiîntîlnit. A fost inaugurată zăgăzuirea apelor bătrînului fluviu. A început construcția marilor batardouri. Dar despre toate aceste preocupări vom relata într-unul din viitoarele noastre reportaje. GHEORGHE FLOREA N , este în prezent. Am vizitat într-una din nopțile trecute, o formație de lucru de la o gallerie de cercetare. Specialiștii erau localnici de pe la Gura Văii și din împrejurimi. Șeful de echipă Gheorghe Neagoe mi-a vorbit despre punctul lor de lucru. „Prin intermediul acestui puț (era o lucrare betonată) ne lăsăm vreo 26 metri sub nivelul Dunării. Apoi direcțional pe malul fluviului construim un tunel cu o lungime de 150 metri pină vom ajunge în axul barajului. După aceea, pornim pe ax. 50 de metri sub albia fluviului. Cercetări. Aceasta ne este meseria. Alături de noi o sondeză înfiptă în malul tonării, chiar pe axul barajului. I rupa excavatorului mușcă lacomă din pămîntul viitoarelor construcții. ul tim ol zi de ...15 septembrie. Prima filă a calendarului școlar s-a desprins. Străzile orașului sunt animate de tinerețea revărsată a școlarilor mici și mari, îmbujorați la chip și cu ochi strălucitori în care se joacă soarele de toamnă. Tinerețe și flori. Orașul parcă-i mai frumos, mai altfel, mai tînăr. Grupuri, grupuri de elevi îmbrăcați cum nu se poate mai adecvat se îndreaptă spre școli. Noile uniforme cu linia lor modernă, îmbracă trupurile armonios dezvoltate ale tinerei generații care se dezvoltă viguros în condițiile minunate create de partidul nostru. Glasul lor cristalin e ca un torent nestăvilit care aduce mulțumiri partidului părinte pentru tot ce le-a făcut, pentru copilăria lor fericită, fără grija zilei de mîine. Toți sînt veseli, sănătoși și animați de dorința de a învăța bine pentru a deveni oameni pregătiți, capabili de eroism în munca înălțătoare a viitorului. Alături de purtătorii cravatelor purpurii și de cei mari, pășesc încrezători, spre porțile luminii, cei de-o șchioapă. In uniforme și șorțulețe noi, cu buchete mari de gladiole sau crizanteme în mîini. Cei mici merg cu mămica, care e tot atît de emoționată ca și prîslea de lingă ea. Timpul nu stă pe loc și șuvoiul tinereții se adună în curțile școlilor îmbrăcate în straie de sărbătoare. Toți așteaptă deschiderea festivității. MANIFESTAȚIA TINEREȚII In curtea Școlii medii nr. 2 „Frații Buzești“, abia se mai putea zări un loc liber. Cei peste 1000 de elevi, părinți și cadre didactice așteptau cu nerăbdare să sărbătorească împreună evenimentul începerii noului an școlar. Tov. Vancea Ștefan, directorul școlii, deschide festivitatea arătînd noile condiții în care începe actualul an școlarși orbitorul a subliniat că anul acesta, tradiționala sărbătoare a deschiderii cursurilor școlare are strălucirea pe care i-o dă aniversarea celor 20 de ani de la eliberarea patriei. Noul an școlar marchează un moment însemnat în istoria învățământului din patria noastră — încheierea procesului de generalizare a învățămîntului de opt ani. Această minunată realizare, vie expresie a caracterului democratic al școlii noastre, situează țara noastră printre țările cu un înalt nivel de dezvoltare al învățămîntului. Din partea Comitetului orășenesc Craiova al P.M.R. tov. Gheorghe David, secretar, arată grija deosebită partidului pentru crearea de condiții a din ce în ce mai bune elevilor și cadrelor didactice. La această manifestație a tinereții, un cuvînt de bun sosit și tradiționala urare de început de an școlar au ținut s-o facă și tov. Munteanu Ion, secretarul organizației de bază P.M.R. pe școală, precum și elevul Ion Ion, locțiitor de secretar U.T.M. pe școală. In cuvîntul său, tov. Petre Bogalsieru,din partea părinților, și-a exprimat mulțumirea adîncă față de condițiile minunate create copiilor, asigurînd același timp conducerea școlii de ajutorarul ce-l vor da părinții în educarea tinerei generații. Elevii au ovaționat puternic, într-un singur glas, mulțumind din inimă partidului. Clipe de neuitat, de neșters. Manifestația tinereții a fost surprinsă pe peliculă (fotografia de jos). IMPRESII DIN VACANȚA ȘI... După festivitate, am surprins la Școala medie nr. 3, cîteva fragmente dintr-o discuție. ...— Ce ți-a plăcut mai mult ! — M-a impresionat marele baraj de la Bicaz. — Pe îndelete o să vă fac filmul expoziției. Realizările economiei naționale a R.P.R. — Și eu am cu ce să mă laud. Am trăit amintiri plăcute în tabăra de la Peștișani. Animatorii discuției erau elevii Paveliu Florica, Popescu Lizica și Dodu Bujor din clasa X-a care au făcut excursii și și-au petrecut o parte din vacanță în taberele de vară. ...DOI DIN CLASA I-a . Tot aici am cunoscut pe Dumitru Bogdan și Ștefania Ganea care și-au lăsat păpușile și alte jucării și acum se uită grav, curios în filele abecedarului și cărții cu socoteli. Ei au primit în dar toate cărțile pe care le-au găsit pe bancă lângă pachețelul de bomboane și crizanteme. Vor uita vreodată prima lor zi de școală . Și ea ei sunt mii de tinere vlăstare din cele peste 4 milioane de elevi din școala noastră socialistă... CEI DIN ANUL 1 Sunt 144 de elevi în anul I la grupul școlar C.F.R. Au venit din toate regiunile patriei să învețe meșteșugul de electricieni și montatori ai locomotivelor Diesel-electrice. pregătite laboratoare Au găsit totul noi dotate cu material didactic, cabinet tehnic. Vor învăța trei ani aici fără să plătească nici o taxă, bucurindu-se de gratuitate completă: cărți, îmbrăcăminte, întreținere. Elevii Bratu Nicolae, Chirea I. Aurel, Toma I. Nicolae, toți fii de muncitori ceferiști, au venit să continuie tradiția meseriei îndrăgite în familiile lor și să se adauge peste cîțiva ani la numărul mare de absolvenți pe care l-a dat școala. „A început un nou an de școală,de muncă continuă ce va fi încununat de laurii succeselor, aduși ca prinos grijii partidului părinte. PAULA MICU Rezerile noastre interne în creșterea producției de lapte Gospodăria noastră colectivă are un sector zootehnic in plină dezvoltare. Pe lingă efectivele de ovine, porcine și păsări, ferma de vaci reprezintă o sursă importantă de venituri bănești în tot cursul anului. An de an, a crescut numărul vacilor de lapte proprietate obștească. In prezent, colectiva noastră dispune de 233 vaci de lapte și juninci, iar la sfîrșitul acestui an, efectivul acestor animale va ajunge la 271 capete. Ca urmare a sporirii efectivului de vaci, va crește și producția totală de lapte și în același timp producția marfă raportată la suta de hectare teren agricol. In 1963, producția totală de lapte muls a fost de 2680 hl, reprezentînd 122 hl la suta de hectare teren agricol. In anul 1964 însă, producția totală de lapte muls va fi de 3.400 hl, ceea ce revine 154 hl la suta de hectare teren agricol. Pe lângă sporirea numărului de vaci din turma de bază consiliul de conducere, aparatul tehnic de specialitate din gospodărie, cu sprijinul consiliului agricol raional, au luat măsuri eficiente menite să ducă la sporirea simțitoare a producției de lapte pe cap de animal furajat. A existat preocuparea de a spori producția de laptemarfă ca urmare a hrăniri raționale a vițeilor cu lapte eczemat, a înlocuirii laptelui din hrana acestora cu furaje de origină vegetală. Nu e lipsit de importanță să relevăm faptul că în 1961, producția de lapte pe cap de vacă furajată a fost de 1400 litri, în vreme ce în 1963 s-a ridicat la 1617 litri. Ingrijitorii mulgători sunt direct interesați în obținerea de producții cit mai mari de la grupele de vaci pe care le au în îngrijire, deoarece retribuirea muncii lor se face în funcție de cantitatea de lapte muls și de prăsila obținută. Organizarea procesului de reproducție la taurine constituie una din căile de bază în sporirea producției de lapte. Este știut că animalele care nu produc lapte pe o perioadă de cel puțin 10 luni într-un an, sunt nerentabile și ca atare noi trebuie să intervenim și să dirijăm monta vacilor în așa fel, incit ele să fie în producție o perioadă mai lungă din timpul anului. Vacile cu o producție mică de lapte se dau montă chiar de la primul ciclu de călcaturi, iar cele cu producție mai mare de lapte se dau la montă la cel de-al doilea sau cel de-al treilea ciclu de călduri. In acest scop s-a întocmit planul de monte și fătări pentru fiecare grupă de animale. Acest plan a fost înaintat fiecărui îngrijitor-mulgătror. In grajduri există tăblițe care indica planul de monte și fătări. O deosebită importanță este acordată montării junincilor, lucru ce se face la o greutate în jurul a 75—80 la sută din greutatea corporală a vacilor de lapte. Prin furajarea rațională a tineretului de prăzilă, noi căutăm să scurtăm timpul neproductiv în ceea ce privește producția de lapte, adică de la nașterea animalului și pînă la prima fătare. Se caută pe cât posibil să se prevină și să se înlăture anumite boli printr-un muls rațional și igienic și tratarea lor medicală. Efectivele de vaci care nu corespund din punct de vedere al prolificității sînt trecute la îngrășat încă de la o vîrstă tînără cînd pot fi valorificate în mod rentabil. Animalele bătrîne sînt îngrășate cînd numai ceea corespund în ce privește producția de lapte. O rezervă importantă în sporirea producției de lapte este furajarea rațională a vacilor. Se obține astfel o sporire atît cantitativă a laptelui muls zilnic, cît și mărirea procentului de grăsime din lapte. Atenția consiliului de conducere este îndreptată la ora actuală în spre asigurarea bazei furajere pe timpul ieriii In prezent, vacile de lapte sunt întreținute în tabere de vară unde primesc furaje verzi și furaje concentrate. Pentru timpul iernii s-a depozitat deocamdată o cantitate de 250 tone fînuri de lucernă. De asemenea, a fost însilozată cantitatea de 50 tone mazăre în amestec cu melasă iar de curînd am trecut intens la însilozarea frunzelor de sfeclă de zahăr, a porumbului steril și a altor nutrețuri valoroase. . O rezervă importantă în sporirea producției de lapte constă în ameliorarea raselor de vaci, prin folosirea însămînțărilor artificiale cât și prin reținerea produșilor de la animalele cu producții mari de lapte. Tineretul femei cu producții mari de lapte este separat de tineretul femei provenit de la vacile cu o producție mai mică, primind o hrană și o îngrijire deosebită. Prin folosirea tuturor metodelor înaintate de creșterea taurinelor, gospodăria noastră colectivă contribuie la sporirea producției de lapte, la mărirea rentabilității sectorului zootehnic, la îmbunătățirea continuă a nivelului de trai al colectiviștilor, aducîndu-și o contribuție din ce in ce mai mare la fondul central al statului. V. M. POPESCU Ing. zoot. la G.A.C. din Goicea Mică raionul Segarcea Animale multe și cu mai productive