Inainte, octombrie 1964 (Anul 21, nr. 6095-6121)
1964-10-09 / nr. 6102
Tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a primit delegația Camerei reprezentanților din Dieta japoneză Președintele Consiliului de Stat al R. P. Române, Gheorghe Gheorghiu-Dej, a primit joi după-amiază la Palatul Consiliului delegația Camerei reprezentanților din Dieta japoneză condusă de dl. Aiichiro Fujiyama, fost ministru al afacerilor externe. La întrevedere, care a decurs într-o atmosferă amicală, au participat Ștefan Voitec, președintele Marii Adunări Naționale, Alexandru Bîrlădeanu, Gh. Gaston Marin, vicepreședinți ai Consiliului de Miniștri, C. Paraschivescu-Bălăceanu, deputat. Au fost prezenți membri ai ambasadei Japoniei la București. (Agerpres). In întîmpinărea Zilei petrolistului Caine-tii rit La a untatăti Alături de petroliștii din șantierele de foraj și extracție membrii colectivului de muncă de la Baza de cimentări și operații de transporturi speciale Bîlteni, raionul Tg. Jiu, și-au adus o contribuție tot mai valoroasă la sporirea producției de țiței și micșorarea cheltuielilor de foraj și extracție. Ziua sau noaptea, indiferent de condițiile climatice, specialiștii în operații de cimentări, consolidări și perforări, au pornit cu cele 18 agregate de diferite tipuri spre numeroasele șantiere atît din regiunea noastră cît și din alte regiuni ale patriei, pentru a sprijini activitatea petroliștilor în diverse împrejurări. In acest scop, l-am rugat pe ing. Oswald Finding — șeful bazei să ne comunice, prin intermediul ziarului, cîteva din cele mai interesante realizări cu care membrii acestui colectiv de muncă întîmpină Ziua petrolistului. „Cu ajutorul agregatelor moderne de care dispunem, a subliniat printre altele vorbitorul, agregate înzestrate cu pompe de 300—400 și 500 atmosfere, am efectuat de la începutul anului sute de operații de intervenții și cimentări, perforări cu jet abraziv, consolidări și fisurări de straie etc. In primele nouă luni ale anului, colectivul nostru și-a îndeplinit prevederile de plan în proporție de 106 la sută. In această perioadă au fost realizate 1160 operații de cimentare, 270 consolidări și 150 operații de perforare". Specialiștii din cadrul unității amintite, dintre care se evidențiază operatorii Grigore Gheorghe Cosma, Vasile Zamfirescu, Buzatu, Constantin Gheorghe, Constantin Mitru și autooperatorii Grigore Matei, Gheorghe Ungureanu, Petre Badea, Ion Duță, Vasile Slăvei și alții, s-au situat de fiecare dată în fruntea întrecerii socialiste pentru operații de cea mai bună calitate. Ca urmare, ei au primit din partea petroliștilor numai cuvinte de laudă. Rezultate bune au obținut și membrii colectivului de muncă de la transporturi de tonaj greu (mijloace cuprinse între 13—20 tone). Conducătorii auto Gheorghe Pătrulescu, Ion Borugă și Nicolae Săvescu și-au realizat de fiecare dată planul de transport înainte de termen. Dacă succesele în cele două compartimente amintite depășesc prevederile de plan,, aceasta se datorește și felului în care colectivul atelierului de reparații al bazei, atelier realizat cu mijloace proprii, își îndeplinește obligațiile revenite privind întreținerea și reparațiile curente ale agregatelor. Măsurile întreprinse în acest domeniu, atenția în exploatare a operatorilor, autooperatorilor și a tuturor conducătorilor auto, au făcut ca numeroase agregate și autocamioane să parcurgă sute de mii de kilometri fără reparații capitale. Astfel, autocamionul 52.802 PS. a parcurs 202.000 km, autocamionul 51.263 PI. a parcurs 140.100 km, iar autocamionul 52.378 PI. a parcurs pînă în prezent 224.000 km fără reparații capitale. Sînt succese valoroase cu care muncitorii și tehnicienii de la baza de cimentări și operații de transporturi speciale Bîlteni se mîndresc și se angajează să le dezvolte, pentru ca prevederile de plan revenite în acest an să fie îndeplinite exemplar și înainte de termen. GH. FLOREA • In primele trei trimestre ale anului, planul de operații in cadrul Bazei de cimentări și operații de transporturi speciale Bîlteni a fost depășit cu 6 la sută. • In perioada scursă de la începutul anului, unitatea amintită a efectuat 1160 operații de cimentare, 270 operații de consolidări și 150 perforări. Feroviarii obțin noi succese în întrecere Ceferiștii din stația Caracal au încheiat luna septembrie cu realizări noi în întrecerea socialistă pentru îndeplinirea angajamentelor luate în acest an înainte de termen. După cum ne relatează corespondentul voluntar Nicolae Anghel, în perioada amintită, cîțiva indicatori de plan au fost realizați după cum urmează a : 390 vagoane încărcate peste plan, iar sarcina statică pe osie a fost îndeplinită în proporție de 101 la sută ; la vagoane descărcate planul a fost depășit cu 79 vagoane. In continuare, membrii colectivului de muncă din stația C.F.R. Caracal sunt preocupați să găsească rezerve noi pentru îmbunătățirea regularității circulației și sporirea volumului de mărfuri transportate în depline condiții de siguranța circulației. Lucrările agricole la timp si de calitate ! Combinatul chimic... în interiorul laboratorului central ...Aflîndu-ne pe șantier, unde s-a conturat deja unul din marile obiective ale chimizării gazului natural, am mers cu aparatul de fotografiat în laboratorul central al Combinatului chimic de la Craiova. r Ar fi inutil să mai vorbim despre curățenia și aspectul modern al acestui laborator în construcția căruia primea ză sticla. Să ne oprim deci asupra primului aspect, surprins într-unul din atelierele laboratorului. In rafturi, zeci de aparate electrice de măsură așteptau să le vină rîndul spre a fi verificate. Știind că operația de verificare este asigurată prin centrul de verificări metrologice, am cerut lămuriri necesare maistrului de atelier Ion Covrig. Cu amabilitate, el ne-a relatat că date fiind condițiile de procurare a acestor aparate, verificarea este obligatorie la nivelul beneficiarului. In laboratorul de verificări pirometrice am găsit în plină activitate pe tov. Rodica Arsene, Maria Borcănescu și Aurel Ungureanu. Din relatările tov. Rodica Arsene, posesoare a autorizației de „verificator de stat" am aflat multe lucruri despre avantajele automatizării. Cu o certitudine demnă de invidiat, ne-a informat că de la masa de comandă a acestui laborator se verifică starea de funcționare a mașinilor din întregul combinat. In cazul că există o temperatură depășită să zicem, la un lagăr al unui motor, prin simpla manevrare a unui buton, de aici se decuplează o întreagă instalație pînă la rezolvarea cazului sesizat. Desigur că această comunicare, ne-a fost făcută cu multă certitudine, ceea ce ne-a sporit încrederea în viitorul „creier“ al combinatului, așteptînd cu nerăbdare ziua cînd complicatele lui instalații vor trăi evenimentul primei producții. Text: ROMEO POPESCU Foto : FI. Roșoga Sub atenta îndrumare a maistrului, verificatoarea Florentina Ionescu urmărește sistemul de funcționare a aparatelor de măsură. S.M.T. Segarcea în campanie La ieșirea din Segarcea, pe partea dreaptă a șoselei ce duce spre Drănic, se află sediul S.M.T. Segarcea. Deși timpul era nefavorabil, pe mulți dintre lucrătorii stațiunii i-am găsit strînși în jurul unor tractoare. Ei verificau cu atenție fiecare piesă componentă a tractorului pentru ai asigura acestuia o cit mai bună funcționare în campania de toamnă, l-am solicitat inginerului șef al S.M.T. Segarcea, Aurel Pariș, cîteva date în legătură cu stadiul pregătirilor actualei campanii. — Pregătirea campaniei de toamnă a stat în centrul atenției noastre și de aceea, încă de la 5 septembrie a.c., am trecut la elaborarea unor măsuri concrete — ne spune tov. Paris, — astfel că în momentul de față campania e pregătită întrutotul. — Ce obiective v-ați propus să realizați prin măsurile luate ? — Am avut în vedere, în primul rînd, pregătirea și asigurarea bunei funcționări a întregului parc de mașini, muzica susținută și lucrătorilor stațiunii noastre. Cele 204 tractoare, 145 grape stelate, 69 grape cu disc, 50 grape reglabile și cele 114 semănători sînt verificate și sînt deja folosite. Referitor la pregătirea și organizarea lucrărilor ce ne puteți spune ? — Ca urmare a măsurilor luate, la unele gospodării ca cele din Biraza, Panaghia, au fost înmînate din timp ordinele de lucru ce cuprind indicații precise cu privire la suprafața care trebuie pregătită pentru însămînțat, adîncimea arăturii și alte indicații tehnice. Trebuie să mai spunem — continuă tov. Paris — că din cei 204 lucrători, 152 au fost instruiți pentru a lucra pe semănători. După cum se știe, pregătirea terenului pentru semănat e posibilă dacă el a fost eliberat de culturile anterioare, în speță porumb, floareasoarelui. In unele gospodării colective lucrările de pregătire a terenului de însămînțat se desfășoară în ritm intens. La cele două gospodării din Segarcea, „Unirea“ și „16 Februarie” sînt pregătite deja 500 ha și, respectiv, 250 ha ca urmare a eforturilor depuse de brigăzile de tractoare a IX-a și a X-a conduse de Oprică Vais și Ion David. Se lucrează intens și la G.A.C din Valea Stanciului, Bîrza, Callopăr cu brigăzile coduse de Constantin Drăgăliță, N. Ungureanu și Dumitru Mihai. Cu totul alta e situația în gospodăriile colective din partea nordică a raionului. Aici terenurile sunt eliberate de coceni, floareasoarelui în ritm nesatisfăcător. E cazul gospodăriilor colective din Grecești, Beleni, Foișor, unde datorită lipsei de organizare a muncii, recoltatul porumbului și tăiatul cocenilor se fac cu multă încetineală. Dată fiind importanța campaniei de toamnă e necesar ca în gospodăriile agricole colective toate din raion și, mai ales, acolo unde eliberarea terenurilor a rămas în urmă, să fie luate măsuri grabnice pentru ca în timpul cel mai scurt terenurile necesare însămînțărilor de toamnă să poată fi pregătite și însămînțate în cele mai bune condiții. L. NICOLAE à Pe ogoarele raionului Băilești Membrii celor 25 de gospodării colective din raionul Băilești și mecanizatorii, muncesc intens la recoltatul culturilor prășitoare, la pregătirea terenului pentru însămînțări, la semănat. Pregătiți temeinic pentru această lucrare, cu toții dau zor, întrecîndu-se în muncă pentru scurtarea perioadei afectată fiecărei lucrări în parte. Pînă zilele trecute, în raionul Băilești, sfecla de zahăr și porumbul au fost recoltate de pe mii de hectare, în același timp fiind pregătite pentru însămînțări peste 15.000 ha. Dintre acestea, griul, orzul și secara au ocupat pînă acum suprafețe întinse. Bune rezultate la efectuarea lucrărilor de sezon, adică la recoltat și însămînțat, au obținut colectiviștii din Băilești, Cornu, Mărăcine, Rudari, Vîrtop, Caraula și Bistreț. GEORGETA BURADA, coresp. Mecanizatorii la lucru Alături de membrii colectiviști, mecanizatorii din brigada a 12-a de la S.M.T. Corabia, permanentizați la G.A.C. Gura Padinii, același raion, sînt mereu preocupați de buna desfășurare a muncilor agricole de toamnă. Cunoscînd că soarta recoltei viitoare de păioase depinde în bună măsură de ceea ce se realizează acum, mecanizatorii, printre care Gheorghe Grecu, Marin Gudac, Gheorghe Cococi și Șerban Gogoriță desfășoară o vie activitate pentru efectuarea în limitele perioadei optime și la un înalt grad agrotehnic a însămînțărilor. C. GHIDURA, coresp. Verificatorii Cristache Enache și Nicolița Stancu sunt numai ochi pentru a sesiza funcționarea complexelor instalații interioare ale aparatelor de măsură și control. Uzinele .,Electroputere" Craiova. La fabrica de locomotive Diesel-electrice, s-a instalat de curînd și a intrat in producție o mașină de mare capacitate cu ajutorul căreia se prelucrează subansamble mari ale locomotivei, și foto , noua mașină. (Foto : L. Săndescu). Mașini și utilaje bine întreținute, randamente sporite INIMA UZINEI De cum intri pe poarta Uzinelor „Electroputere“ Craiova și te îndrepți pe aleea ce duce spre pavilionul administrativ central, întîlnești o clădire spațioasă, placată cu cărămidă roșie, cu ferestre din sticlă mată. Este secția sculărie, considerată după importanța pe care o are asupra procesului de producție, inima uzinei. Aici se execută lunar sute și chiar mii de S.D.V.-uri necesare fabricației mașinilor și aparatajelor electrotehnice. Ea a fost construită și dată în folosință în ultimii ani. Să facem o vizită prin halele sale moderne. De la început, ne-au întîmpinat ordinea și curățenia statornicite de multă vreme aici. Se spune că sculerii sînt niște artiști, iscusiți modelari ai metalelor și tocmai de aceea le place să lucreze cît mai ordonat. I-am privit îndelung cum munceau cu atenție, cu entuziasm, fie la bancurile de lucru, fie mînuind manetele și butoanele modernelor mașini și utilaje pe care le au la dispoziție. De la tov. Ion Munteanu șeful secției, am aflat că pe suprafața productivă de 2670 m.p. sunt amplasate numeroase mașini, pe grupe de operații, începînnd cu cele mai simple ca: mașini de găurit, raboteze, strunguri și terminînd cu mașini de frezat prin copiere, de rectificat, precum și prin coordonate hidrooptic, unde se execută piese cu o precizie de ordinul micronilor, însoțiți de tov. Petre Dobrinoiu, maistru principal, am intrat într-o încăpere cu pereți de sticlă. Aici am făcut cunoștință cu Alexandru Rotaru, considerat ca un destoinic muncitor cu o înaltă calificare profesională pe care l-am găsit în jurul unui utilaj discutînd cu vecinul său de muncă Dumitru Pîslaru. Am intrat în discuție cu el : — Ce studiați ? — Ne sfătuim cum am putea să găsim o soluție mai bună pentru stabilirea poziției unei piese pe mașină în așa fel nncit să executăm mai multe operații din aceeași prindere. Cu asemenea mașini moderne avem posibilitatea să obținem randamente sporite și să executăm piese de mare precizie. — Pe care din mașini lucrați ? — Pînă acum citeva luni am lucrat pe cea din dreapta noastră. După ce î-am ajutat să se califice, i-am încredințat-o lui Pîslaru, care promite a deveni un om muncitor. Acum lucrez pe mașina asta nouă de găurit prin coordonate hidrooptic cu ajutorul căreia se pot executa cinci operații cu o mare exactitate a dimensiunii pieselor. Am poposit într-altă hală a strungurilor, rabotezelor și frezelor, amplasate în ordinea tehnologiei de prelucrare a diferitelor piese. Cea mai mare parte sînt de fabricație romînească, cu ajutorul cărora muncitorii obțin indici superiori de tăiere a metalelor. Cu apărătoarea de protecție prinsă corect, cu piesele frumos aranjate în jurul său, mînuind cu abilitate și siguranță manetele strungului, așa l-am găsit pe tînărul Vasile Florescu. Lucrează aici în secție încă din anul 1953 pe cînd se afla ucenic. Tovarășii săi de muncă, maiștrii, ii apreciază ca pe un muncitor ordonat, destoinic. Colectivul secției sculărie a obținut însemnate succese pe linia întreținerii utilajelor și realizării unor randamente sporite. Din calcule rezultă că în trimestrul III al acestui an indicele de folosire la strunguri a sporit cu 2,7 la sută, iar la freze cu 2,3 la sută, față de primul trimestru, existînd posibilități ra mari în viitor de creștere a acestor indici. AUREL POPESCU Importante economii la prețul de cost Realizarea unor confecții de bună calitate în măsură să satisfacă cerințele și gusturile oamenilor muncii, este unul din principalele obiective ce stau în centrul atenției colectivului de la Fabrica de confecții Craiova. Dînd viață, acestui principal obiectiv al întrecerii, colectivul de aci s-a străduit în același timp să gospodărească cu maximum de grijă și pricepere materiile prime și materialele în așa fel încît să-și îndeplinească cu cinste angajamentul de a da peste plan în acest an economii de 400.000 lei. Strădaniile sale au fost încununate de succes. Pînă în prezent, s-au înregistrat 317.000 lei economii, din care cele mai multe au fost obținute la sala de croit. Aici, numai în cursul lunii august s-au înregistrat economii de 60.000 lei. INFORMAȚIE Potrivit unei recente hotărîri a Consiliului de Miniștri, absolvenții instituțiilor de învățămînt superior din seriile 1961—1962 și anterioare, care nu s-au prezentat la examenul de stat sau care s-au prezentat o singură dată și nu s-au promovat, se pot prezenta pentru a susține acest examen, în mod excepțional, într-una din sesiunile anilor 1965—1966. (Agerpres). Semănatul este în toi o dată cu recoltarea culturilor tîrzii, însilozarea furajelor, culesul strugurilor, ia toate unitățile agricole socialiste din raionul Oltețu se depun eforturi sporite pentru grăbirea terminării în timpul optim a însămînțărilor. Străbătînd zilele trecute ogoarele Oltețului, ne-au întîmpinat tot mai des sutele de atelaje ale gospodăriilor colective și zecile de tractoare care pregăteau terenul pentru însămînțări. Pe tarlaua Bălaciului din comuna Romanești șapte pluguri trase de perechi de plăvani duceau brazda pînă la capătul tarlalei. La numai cîțiva kilometri, în satele Gherăști și Hătăroaia din comuna Roșiile, zeci de atelaje ieșiseră la arat. Cu aceeași hărnicie și intensitate lucrau și colectiviștii din comuna Țepești. Pe tov. Maria Vasile instructorul raional de partid, l-am găsit la sediul gospodăriei colective. Doar ce venise de la brigada a IV-a. Acolo observase unele deficiențe pe care și le notase intr-un carnet și voia să le amintească seara în ședința ce urma să se țină cu brigadierii. Ca și la alte gospodării și la Țepești, în fiecare seară, se analizează rezultatele zilei, se întocmesc cu răspundere planurile de muncă pe brigăzi și echipe pentru a doua zi. In acest fel se explică faptul că aproape zilnic, pe ogoarele fără haturi participă la muncă peste 500 de colectiviști. O bună organizare a muncii am întîlnit-o și pe ogoarele altor gospodării colective. La Frățila se lucra în ritm intens, ceea ce de bună seamă a dus la însămînțarea unei suprafețe de 174 ha. O situație asemănătoare am întîlnit și la gospodăriile colective din Irimești, Dănciulești, Balota, Ghioroiu, care pînă acum cîteva zile însămînțaseră peste 150 ha fiecare. Măsurile luate din vreme de conducerea gospodăriei colective din comuna Grădiște s-au concretizat în faptul că din cele 726 ha ce trebuie să se semene cu grîu și secară, s-au pregătit pentru însămînțat peste 300 ha și s-a semănat cu grîu și secară o suprafață de 200 ha. Datorită preocupării deosebite de care dă dovadă în fiecare zi tov. Ion Tă- In raionul Oltețu nase, președintele colectivei din Grădiște, continuă și în prezent să se ia măsuri pentru intensificarea ritmului de semănat, împreună cu inginerul agronom, tov. Ion Tănase, de dimineața și> pînă seara, străbate zeci de kilometri, controlînd calitatea arăturilor și însămînțărilor. Vor să asigure un nivel agrotehnic superior tuturor lucrărilor agricole ce se efectuează în gospodăria lor. In unele gospodării colective de pe cuprinsul raionului Oltețu lucrurile tivi merg tocmai așa bine. Din cauză că eliberarea terenului nu se face în mod operativ și mijloacele de transport nu sînt folosite în mod judicios, pregătirea terenului pentru însămînțări întîrzie. Astfel, la gospodăria colectivă din Lăcusteni, semănatul nici nu incepuse pînă acum cîteva zile. De altfel, slaba organizare a muncii în această colectivă s-a putut constata și în timpul campaniilor agricole de primăvară și de vară. In acest fel se explică faptul că la ora actuală ei au pregătit terenul pentru însămînțat numai pe o suprafață de 50 ha. Executarea lucrărilor pentru însămînțări constituie o problemă de bază nu numai pentru cei de la consiliul agricol raional ci și pentru activiștii Comitetului raional de partid Oltețu care în aceste zile se află din zori și pînă-n seară în cîmp. Ei îndrumă munca consiliilor de conducere pentru eliberarea terenului și terminarea însămînțărilor intr-un termen cît mai scurt. Din discuțiile pe care le-am avut cu cîțiva tovarăși din permanența consiliului agricol raional, am aflat că încă de mult au fost date indicații pentru fiecare unitate în parte asupra modului cum trebuie să se desfășoare munca în etapa actuală. Din timp, au fost stabilite suprafețele care vor fi însămînțate cu grîu,, soiurile cele mai potrivite, cantitățile de îngrășăminte care trebuie folosite, termenele pînă cînd să fie excutate arăturile pentru însămînțări etc. In acest an în raionul Oltețu vor fi însămînțate cu grîu și secară 20.000 ha. Din situația operativă primită la consiliul agricol raional rezultă că în seara zilei de 7 octombrie a.c. se însămînțase cu grîu și secară o suprafață de 7357 ha iar cu orz 239 ha. Din cauza ploilor care nu mai conteneau, în multe gospodării colective s-a întîrziat recoltatul porumbului. Din aceste motive, în primele zile ale lui octombrie însămînțatul păioaselor a mers cam greoi. Dar, modul de organizare a muncii în gospodăriile colective din raionul Oltețu, arată că în zilele ce urmează vor fi folosite toate forțele de muncă și mijloacele de transport pentru eliberarea terenurilor de culturile tîrzii și grăbirea terminării însămînțărilor. I. ZOROCLIU m, AÄ A* AA. *A A. AA. ».A A A—AA-aÎ PROPUNEREA... ț Sunt unii oameni cărora o călătorie cu autobuzul IRTA le produce o adevărată plăcere. Dar sunt alții, pentru care o asemenea călătorie e un adevărat ...supliciu. Diferența aceasta nu provine din gustul unuia sau al altuia, ci din simplul motiv al modului cum circulă mașinile, cum se comportă personalul acestoa cu călătorii ș.a.m.d. Tov. Uța din Balș, de Dumitri, pildă păstrează o amintire cnită despre călătoria recentă din acest oraș, in comuna Iancu Jianu. Omul ieșise din spița, și, cum era de așteptat, ar fi fost necesar să călătorească în condiții bune. Dar mașina nr. 50262 OL. de la IRTA Oltenia, care face cursa Craiova—Grădiște, afară de faptul că a întîrziat 15 minute, a refuzat (nu mașina ci ...taxatorul) să ia pe cineva din Balș. Călătorii făceau zîmbre pe lingă ușa înțepenită pe dinăuntru cu o rangă de fier, iar taxatorul le făcea bezele așteptînd să treacă timpul de staționare. Numai cu intervenția unui milițian au putut pătrunde în mașină, el și alții, căci locuri erau... destule. Dar dacă nu vrea taxatorul, te poți pune . Cu el . Parcă ar fi mașina lui! Și să vedeți cît de „politicos“ vorbește el cu pasagerii: — Scoate, bă, banii! i s-a adresat lui Uța Dumitru. — Poftim 6,50 lei, atît cît costă biletul pînă la Iancu Jianu. — Mai scoate bă, un leu, că poate-ți apuci... urechile în mașină! (?!?). Și omul i-a dat (te pui cu taxatorul !) pentru că n-a avut încotro Asta s-a petrecut la 22 septembrie a.c. Dar să vedeți ce frumos istorisește o asemenea călătorie pe unul din traseele raionului Iov. C. Bălțățeanu din Strehaia. Datorită vitezei cu care circula „camionava" condusă de „șoferonaut“, pasagerii urcați în lada unui autocamion au făcut cunoștință cu... imponderabilitatea și cu... obloanele mașini care nici măcar cu bănci nu era prevăzută. . In concluzie, călătorul care a ajuns la destinație cu genunchii zdreliți și cu spinarea plină de vină a tăi, face o propunere foarte cisă: „La o viitoare călătorie con să participe și cei ce le organizează“. Ce ziceți, tovarăși de la IRTA, vă ...surîde propunerea ? Rubrica noastră trebuia să conțină doar un singur fapt, iar aici avem de-a face cu două și cu altele cite ar mai fi. Faptul însă e fapt, conducerea de la IRTA încă mai scapă din vedere asemenea deficiente. Dar pînă la urmă, poate își însușește propunerea de mai sus și atunci, probabil, lucrurile vor merge altfel. 1. URZICA JI