Inainte, noiembrie 1964 (Anul 21, nr. 6122-6146)

1964-11-01 / nr. 6122

\ ! ANUL XXI — NII. 6122 3 PAGINI 20 BANI DOMINICA 1 NOIEMBRIE 1964 O nouă etapă în munca cultural­educativă de masă la sate Experiența a dovedit cu prisosință că munca politică și cultura­l-educat­i­vă de masă ce se desfășoară în perioada luni­­lor de iarnă, contribuie în mare măsură la formarea conștiinței socialiste a ma­­selor de oameni ai muncii de la sate, pentru că ea îmbracă forme mult mai complexe decît în timpul verii și se des­fășoară pe un front mult mai larg. A­­ceasta, mai ales pentru faptul că ma­sele de colectiviști dispun de timp liber, deoarece volumul muncitor agricole ia cîm­p e considerabil redus față de cele­lalte anotimpuri ale anului. Perioada de iarnă a anului trecut a fost astfel mult mai bogată ca-n ceilalți ani în activități cultural-educative, iar mișcarea artistică a îmbrăcat un tot mai pronunțat caracter de masă. Da­torită măsurilor luate atunci de orga­nele de partid și de stat, de organiza­țiile de partid sătești cu privire la real­izarea unui plan unic al muncii cultu­ral-educative, un mare număr de insti­tuții culturale sătești au continuat să fie active chiar și în timpul lunilor de vară. Una din acestea este și căminul cul­­tural din Dăbuleni, raionul Corabia, care cu numai două luni în urmă a pri­mit pentru activitatea de masă desfă­șurată în ultimii ani, o cupă, care-l si­tuează în fruntea tuturor căminelor cul­turale din țară. Activitatea continuă pe care­ o desfășoară această unitate cul­turală în tot timpul anului, este posi­bilă datorită prezenței unui mare nu­măr de artiști amatori — cîteva sute, cărora în decursul anilor li s-a format o adevărată pasiune pentru folosirea timpului liber în mod creator, la cămi­nul lor cultural. Numărul căminelor culturale cu activitate permanentă și plină de con­­­ținut crește continuu. Un alt exemplu la fel de elocvent în această privință ni-l oferă și consiliul de conducere al căminului cultural din Gruia, raionul Vințu Mare, care îndată după încheie­rea celui de-al șaptelea concurs artis­tic s-a întrunit să stabilească un plan concret de muncă pentru viitor. Da­torită acestei măsuri, căminul cultural din Gruia își desfășoară activitatea după un program săptămânal, pe care-l afișează vizibil la sediu și la gospo­dăria colectivă. Asemănător se proce­dează și la Băbiciu, raionul Caracal, la Iancu Jianu, raionul Balș, la Gali­­ciuica raionul Băilești, în Gîngiova și Măceșul de Sus, raionul Segarcea și-n alte destul de multe localități ale re­giunii. E semnificativ faptul că nivelul actual al muncii politice și cultural-edu­cative a crescut în mod simțitor. Pro­paganda prin conferințe a răspuns mult mai convingător interesului și preocu­părilor diferitelor categorii de oameni ai muncii, pe plan local se elaborează un­ tot mai mare număr de expuneri. Și în activitatea brigăzilor științifice s-a con­statat un salt calitativ, crescînd și nu­mărul acestora, ca o expresie a intere­sului crescînd al intelectualilor îndru­mați de organizațiile de partid și de stat. Dar, pe fondul construcției noastre cultural-educative, continuă să fie pre­zente o serie de lipsuri care pot fi însă înlăturate spre a lăsa loc unei activi­tăți bogate și pline de conținut, gene­ratoare continuă de valori spirituale, in scopul dezvoltării conștiinței socialiste a maselor de oameni ai muncii. Așa de exemplu, în unele raioane, printre care Baia de Aramă, Gilort și Craiova, sfa­turile populare n-au asigurat în tota­litate condițiile necesare instituțiilor culturale. Există cazuri, cînd chiar în ra­ioane cu o bună activitate, o serie de cămine culturale continuă să nu se afirme. De exemplu, căminul cultural din Bechet, raionul­­ Corabia, localitate cu multe instituții și cu școală medie, activitatea culturală e aproape inexis­tentă și de un slab conținut. O altă mare localitate a regiunii este Poiana Mare, raionul Calafat, ale cărei posibilități cultural-artistice deosebite rămîn neva­lorificate suficient. Și cazuri de felul a­­cesta mai sînt în regiunea noastră și-n alte localități. Ceea ce însă de ani de zile nu se rezolvă încă la nivelul cerințelor actua­le, e munca cultural-educativă și artisti­că în cadrul gospodăriilor agricole de stat și S.M.T.-urilor. In scopul organizării la un înalt ni­vel a activității politice și cultural-e­ducative de masă la sate, biroul Com­i­­tetului regional de partid a luat recent în discuție și a aprobat un documentat plan de măsuri privind organizarea muncii politice și cultural-educative pe lunile ce urmează. Planul acesta întocmit în colaborare de Comitetul regional pentru cultură și artă, Comitetul regional U.T.M., Comi­tetul regional al femeilor, Consiliul re­gional al sindicatelor și UCFS cuprinde măsuri concrete și acțiuni organizatorice menite să ridice simțitor nivelul acti­vității politice și cultural-educative de masă. Acestea vor fi în curând cunos­cute în întreaga regiune, pentru a for­ma baza realizării unor planuri asemă­nătoare la nivelul raioanelor și apoi la comune. La raioane există deja ase­menea planuri, ceea ce înseamnă că ele urmează a fi îmbunătățite, completate cu probleme desprinse din planul pe întreaga regiune. La fel trebuie procedat și cu pla­nurile ce se întocmesc la comune, a­­cestea urmînd a fi aprobate de comite­tele comunale de partid. întocmirii a­­cestor planuri va trebui să i se dea însă cea mai mare importanță, deoarece acolo la comune se realizează munca cultural-educativă de masă. De aceea, comitetele raionale de partid e nece­sar să instruiască temeinic cu această problemă aparatul de partid și activul cultural, instructorii sfaturilor populare, activiștii U.T.M., U.C.F.S. și de sindi­cat, comisiile raionale ale femeilor și alți factori, care să fie repartizați în munca de îndrumare pentru întocmirea planurilor pe perioada lunilor de iarnă, la sate. Organizațiile de partid și de masă din G.A.S. și S.M.T. au nevoie de un mai mare sprijin decît pînă acum în ce pri­vește organizarea pentru lucrătorii aces­tora a unor multiple activități cultu­ral-educative și artistice. In această privință e necesar un aport mai mare decît pînă acum din partea consiliilor agricole raionale. în G.A.S. și S.M.T. sînt puține formații artistice, iar cele care există dovedesc o slabă pregătire interpretativă și mesageistică, în lunile de iarnă ce urmează, vor avea loc diferite schimburi de experiență în scopul generalizării metodelor efi­ciente. Asemenea acțiuni s-au întreprins și în anii trecuți, o parte din ele ne­­avînd însă suficientă eficacitate. De aceea, aceste schimburi de experiență vor trebui să fie bine pregătite și alese cu grijă, urmărindu-se însă și eficacita­tea lor. Deosebit de important pentru ridica­rea nivelului interpretativ al formațiilor artistice, cât și în privința creșterii con­ținutului de idei al repertoriului aces­tora, sunt schimburile de experiență, la care să participe formații fruntașe diferite faze ale celui de-al Vll-lea con­ta­curs, în vederea ridicării nivelului ge­neral al activității artistice din regiune. Un rol de seamă și o contribuție im­portantă o pot aduce în această perioa­dă instituțiile profesioniste de artă, al căror interes pentru mișcarea artistică a satelor va trebui să crească deosebit de vizibil și să se concretizeze în re­zultate cit mai valoroase. In regiunea noastră sunt suficiente condiții și resurse ca activitatea de la sate să se desfășoare în această perioa­dă după lozinca „în fiecare cămin — o activitate pe zi". Această măsură, care deja se realizează în prezent la multe cămine culturale, presupune folo­sirea unei variate game de mijloace și (Continuare în pag. I-a). •11111'*' = Excelenței sale DOMNULUI AHMED BEN BELLA Președintele Republicii Algeriene Democratice și Populare Alger . Cu ocazia sărbătorii naționale a R­epublicii Algeriene Democratice și Popu­lare, a X-a aniversare a începerii revoluției algeriene, în numele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, ai guvernului și poporului romîn, pre­­cum și personal, adresei Excelenței Voastre, guvernului și poporului algerian prieten cele mai călduroase felicitări și sincere urări de fericire, prosperitate și progres. Folosesc acest prilej pentru a-mi exprima convingerea că prietenia și co­laborarea dintre țările noastre se vor întări și dezvolta continuu în interesul arabelor popoare, al păcii și cooperării internaționale. Cu înaltă considerație GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ președintele Consiliului de Stat al Republicii Regu­lare Romina 1I Succesul constructorilor severineni Muncitorii, inginerii și tehnicienii de pe marele șantier al Complexu­lui de industrializare a lemnului de la Tr. Severin se întrec cu mult avînt pentru a-și respecta cuvîntul de onoare dat cu un an în urmă, adică începerea rodajului tehnolo­gic la fabricile de mobilă și placaj cu 90 de zile mai devreme. După bilanțul încheiat la sfîrși­­tul lunii septembrie, rezultă că principalii indicatori de plan au fost realizați după cum urmează: productivitatea muncii — 102 la sută, producția globală — 107 la sută, iar prin reducerea prețului de cost cu 1,7 la sută s-au realizat economii suplimentare de circa 400.000 lei. O contribuție valoroasă au adus la acest bogat bilanț, har­nicii constructori din cadrul lotu­lui nr. 3. De fapt ei sînt evidențiații in întrecerea socialistă și cîștigă­­torii steagului roșu de colectiv evi­dențiat. Zilele trecute, colectivul din șan­tierul amintit a raportat înfăptuirea sarcinilor de plan revenite în pri­mele zece luni ale anului la indi­catorul producției globale. Cu a­­ceastă victorie, muncitorii, inginerii și tehnicienii din șantierul seve­rinean au deschis perspective noi înfăptuirii exemplare a angaja­mentului luat de a asigura intrarea in producție, la capacitatea totală, a fabricilor de mobilă și placaj la data de 1 aprilie 1965, cu trei luni înainte de termen. In interiorul starului.­ ­— Pagina magazin (pag. 2-a). — Oameni ai zilelor noastre. Exemplu demn de urmat (pag. 3-a). — Răsfoind, poșta săptămânii. Din adunările populare (pag. 3-a). — Animale multe și cu­ mai productive. De vorbă cu un me­dic veterinar (pag. S-a). — Din istoricul acestor locuri. Bani și caimacami (pag. 4-a). — Vești din țările socialiste (pag. 4-a). — Ziua națională a Algeriei (pag. 4-a). Vedere de la Complexul pentru industrializarea lemnului Tg. Jiu. (Foto: FI. Roșoga) if CIURL W­T ? !'W 9 ! ACTUALITATE in prote­­ ch­noi Entuziasta întrecere a petro­liștilor de la extracte pentru spo­rirea producției de țițer și gazo­lină, cit și îmbunătățirea calității, este sprijinită efectiv și de către muncitorii, inginerii și tehnicienii din întreprinderea nr. 4 construcții și montaje schele petroliere Craiova, colectiv care a finisat în aceste zile noi lucrări de mare valoare cum sînt un depozit de țițer și o stafie de tratare a fitului. De remarcat faptul că stafia de tratare a că­rei construcție a fost terminată re­cent este cea mai mare din re­giunea Oltenia. Noile obiective au trecut cu succes probele mecanice și se află acum în probe tehnologice. nologice Noi cadre de farmaciști începînd de mîine, 17 farmacii din o­rașele și comu­nele regiunii noastre își­ completează cadrele cu noii absolvenți ai facultăților de farmacie din București și Cluj. După ce au fost repartizați la locurile lor de mun­că, tinerii farmaciști au luat parte la cîteva acțiuni ini­țiate de Oficiul farmaceutic regional Oltenia. Astfel, ei au vizitat cîteva farmacii din Craiova, unde au luat cunoștință cu sistemul și metodele de muncă ale farma­ciștilor mai vechi, după care au participat la o ședință pe orș a filialei U.S.S.M. După ce li s-a făcut un instructaj temeinic la se­diul C.F.R., asupra felului cum să muncească și sarci­nilor ce le stau în față, noii absolvenți au pornit spre locurile lor de muncă. Lor li s-au asigurat cele mai bune condiții de muncă și de viață în localitățile unde au fost repartizați. Cartea viticulturii pe nisipuri în librării a apărut o carte de mult aștep­tată de viticul­torii de pe ni­sipuri. Este vor­ba de lucrarea „Cultura viței de vie pe nisi­puri" de prof. dr. M. Opreanu de la Institutul agronomic „Tu­dor Vladimi­­rescu" Craiova. Energie electrică mai multă și de o calitate corespunzătoare La întreprinderea regională de elec­tricitate Oltenia, întregul colectiv se străduiește să valorifice noi rezerve interne, să organizeze munca la un ni­vel mai superior, să adopte noi metode de lucru avansate în scopul sporirii pro­­ductivității muncii, reducerii prețului de cost și al îmbunătățirii calității energiei electrice distribuite. Experiența pe care am acumulat-o de-a lungul anilor ne-a demonstrat cu prisosință că îndeplini­rea exemplară a tuturor indicatorilor de pian este nemijlocit legată de aplicarea unor măsuri tehnico-organizatorice efi­ciente. Anul acesta, planul M.T.O. al întreprinderii noastre cuprinde 24 de obiective grupate pe capitole. S-au pre­văzut îndeosebi măsuri care să sprijine eforturile colectivului nostru în direcția creșterii productivității muncii, reduce­rii consumurilor specifice și al îmbuna­­tățirii calității energiei electrice furni­zate. Printre altele s-au reorganizat centrele și punctele de intervenție, acti­vitatea de instalații electrice și branșa­mente a fost afectată secțiilor de ex­ploatare. Aceasta a permis să se îm­bunătățească calitatea lucrărilor execu­tate în cadrul exploatării, asigurindu-se o deservire, cât­ mai corespunzătoare a populației cu curent electric. Trebuie a­­mintit faptul că a crescut numărul de abonați, cu 44 la sută față de plan. O altă măsură cu efect pozitiv asupra reducerii prețului de cost se referă la schimbarea surselor de alimentare cu curent electric prin racordarea a 10 microcentrale la sistemul energetic na­țional. Pentru îmbunătățirea calității ener­­giei electrice furnizate, s-au executat injecții de joasă tensiune din posturile de transformare, în zone cu căderi mari de tensiune. De asemenea, pentru redis­tribuirea sarcinilor pe posturi, reducerea pierderilor de energie și a căderilor de tensiune, s-au întocmit planuri pentru posturile de transformare și rețeaua de joasă tensiune în mediul urban, și se află în curs de realizare pentru mediul rural. Fiecare măsură tehnico-organizatorică aplicată, cu o eficiență economică mai mare sau mai mică, s-a dovedit de un real sprijin în activitatea colectivului întreprinderii noastre. Mărturie în a­­cest sens stau realizările obținute în primele nouă luni ale anului în curs. Astfel, planul producției globale și mar­fă a fost îndeplinit în proporție de 103,3 la sută și respectiv 101 la sută, s-au livrat peste plan 4,4 milioane Kwh energie electrică, productivitatea muncii a sporit cu 3,5 la sută, au fost electrificate 64 de sate și s-au obținut economii în plus față de plan (pe opt luni) în valoare de 1.337.000 lei și be­neficii în valoare de 4.298.000 lei. La obținerea acestor frumoase succese și-au adus o contribuție de seamă toți munci­torii, inginerii și tehnicienii noștri între care s-au evidențiat în mod deosebit to­varășii C. Niculescu, Victor Buîcu, Leontin Moadă Petre Marinescu și alții. Țînînd cont de sarcinile sporite de plan ce revin întreprinderii noastre, pe anul viitor (creșterea producției globale și marfă cu 10 la sută și respectiv 65 la sută, electrificarea altor 100 de sate, reducerea prețului de cost pe unitate cu 15 la sută etc, față de anul curent) și paralel cu preocuparea pentru traduce­rea în viață a obiectivelor prevăzute în planul M.T.O. pe 1964, conducerea în­treprinderii regionale de electricitate Oltenia, cu sprijinul organizației de partid și al comitetului sindicatului a preconizat luarea altor măsuri de na­tură organizatorică și tehnică. Toate acestea s-au concretizat într-un proiect de plan care cuprinde 27 de obiective cu o eficiență economică sporită. Printre cele mai importante obiective prevăzute în planul M.T.O. sînt: sta­bilirea pe bază de măsurători a zone­lor cu tensiune slabă din orașele și sa­­tele regiunii Oltenia, efectuîndu-se in acest scop reparații curente, reparații capitale sau investiții; crearea de gru­puri de intervenție la secțiile de rețele din Caracal, Calafat, Tr. Severin și Craiova ; schimbarea sursei de alimen­tare prin oprirea a 11 microcentrale și racordarea lor la sistemul energetic na­­ț­ional; automatizarea aprinderii ilu­minatului public în orașul Tr. Severin ; extinderea metodei de verificare cu stânga a izolatorilor pe stîlpii metalici ia liniile de 110 kV etc. Invățînd din experiența acestui an, colectivul întreprinderii noastre își pro­pune ca în anul viitor să îndeplinească cu mai multă operativitate fiecare o­­biectiv prevăzut în planul M.T.O., să muncească mai organizat, și cu spirit de răspundere pentru a se produce mai multă energie electrică și de cea mai bună calitate. Ing. MARIN MITULESCU, director I.R.E. Oltenia Printr-­u­n efort susținut — spre terminarea grabnică a însămințărilor . Măsurile luate de către organele de partid, de stat și agricole în vederea folosirii cît mai chibzuite a tuturor for­­țelor și mijloacelor, a timpului bun de lucru, au dus în ultimele zile la inten­sificarea simțitoare a ritmului însămîn­­țărilor în foarte multe unități agricole socialiste. După cum s-a mai anunțat, in raionul Calafat, planul însămînțărilor a fost depășit cu 2 la sută, în raionul Segarcea cu 1 la sută, iar în raionul Băilești realizat în proporție de 100 la sută. In seara zilei de 30 octombrie, în raioanele Caracal și Vințu Mare, planul însămînțării griului și secarei era rea­lizat în proporție de 97 la sută, iar în raionul Corabia — de 95 la sută. Celelalte raioane erau la data amintită sub media regiunii, adică sub 92,3 la sută și se situau pe următoarele locuri: Craiova pe locul 7, Baia de Aramă pe locul 8, Tr. Severin pe locul 9 Filiași pe locul 10, Strehaia pe locul 11, co­munele subordonate orașului Craiova pe locul 12, Balș pe locul 13, Gilort pe locul 14, Tg. Jiu pe locul 15, Oltețul pe locul 16. Reține atenția faptul că în ziua de 30 octombrie, ritmul însămînțărilor s-a intensificat într-un însemnat număr de raioane. Prin folosirea mai rațională a utilaju­lui agricol, prin organizarea cît mai bună a muncii, G.A.S. din trusturile Craiova și Tr. Severin, au reușit să realizeze 96 la sută din planul stabilit ulterior. Se constată însă că în ziua de 30 octom­brie, în vreme ce G.A.S. din Trustul Craiova au realizat trei procente la ii­­sămînțări, G.A.S. din Trustul Tr. Se­verin au realizat abia un procent. Da altfel, la data amintită, G.A.S. Iancu Jianu, Robănești, Giubega, Devesel, Breasta, Plopșor, Bîrca, Sadova, Portă­­rești, Segarcea din Trustul Craiova ter­minaseră de însămîțat ultimele supra­fețe de griu și secară. Această lucrare este pe terminate în marea majoritate a celorlalte G.A.S., deoarece pe între­gul trust, la data de 30 octombrie, erau semănate 33.387 ha cu griu și se­cară din cele 35.249 ha planificate. Este așadar de înțeles de ce mobili­­zînd toate forțele și mijloacele pentru a executa însămînțările din actuala campanie într-o perioadă scurtă de timp și la un nivel agrotehnic corespun­zător, lucrătorii G.A.S. din Trustul Craiova nu au neglijat nici executarea arăturilor adinei pe terenurile destinate însămînțărilor de primăvară. Este semnificativ faptul că într-un stadiu a­­vansat cu arăturile adinei pentru cultu­­rile de primăvară, se află în primul rînd unitățile din raioanele fruntașe la în­sămînțările de toamnă. Așa de exemplu pînă zilele trecute, la G.A.S. Nădejdea, au fost executate alături adinei pentru culturile de primăvară pe 875 ha din 1495 ha planificate, la G.A.S. Băilești pe 835 ha din 1704 ha planificate, la G.A.S. Afumați pe 730 din 1196 ha pla­nificate. Esențial este însă ca în aceste zile, printr-un ultim efort să terminăm în­­sămînțările de toamnă în întreaga re­giune. Pentru aceasta se cere mai mult ca oricînd operativitate, răspundere, inițiativă. Organele de partid, de stat și agricole, au datoria să cunoască cu pre­cizie situația din fiecare unitate și fără a aștepta să­ treacă o oră sau două de la terminarea însămînțărilor în unele unități, să ia măsuri pentru ca utilajul să fie dirijat spre unitățile rămase în urmă. Specialiștii și conducerile unită­ților care primesc ajutor de la unități­le care au terminat însămînțările, să știe din vreme unde vor lucra utilajele care le sînt trimise. COLECTIVIȘTI, MECANIZATORI, LUCRATORI DIN GAS! DEPUNEȚI TOATE EFORTURILE, FOLOSIȚI TOATE FORȚELE ȘI MIJLOACELE DE CARE DISPUNEȚI, FIECARE CLIPA BUNA DE LUCRU IN TIMP, PENTRU A TERMINA CIT MAI GRABNIC ÎNSĂMÎNȚĂRILE DE TOAMNA! I Expoziții In cadrul „Lunii preparatelor de artă culinară", ieri s-a deschis la restaurantul „Minerva" din Craio­va expoziția preparatelor culinare, expoziție cu vînzare. Sînt expuse aci aproape 120 sortimente de pre­parate culinare, realizate de către tinerii absolvenți ai școlilor Mi­nisterului Comerțului Interior. Expoziții similare se vor mai or­ganiza la unitățile de alimentație publică ale T.A.P.L. Craiova cum sînt „Oltenia", restaurantul gării, „Dinamo“ etc. Festivalul filmului sovietic . In cadrul Zilelor culturii sovietice care se desfășoară în țara noastră intre 25 octombrie și 7 noiembrie, la cinematograful „Pa­triei" din orașul Craiova are loc Festivalul filmului sovietic, organizat de Întreprinderea cinematografică regională de stat Oltenia în săptămîna de la 2—8 noiembrie. Festivalul va fi deschis într-un cadru festiv cu filmul „Vii și morții" ecranizare după romanul lui Constantin Simonov — film distins cu pre­miul special al festivalului internațional al filmului de la Karlovy Vary 1964. In cadrul Festivalului, publicul craiovean va viziona ecranizarea lui „Hamlet“, miercuri 4 noiembrie, avîr­d în rolul principal pe cunoscu­tul actor I. Smoktunovski. Joi 5 noiembrie va avea loc un spectacol de gală cu filmul „Există un asemenea flăcău", la care participă o delega­ție de cineaști sovietici. In zilele următoare vor rula filmele: Caietul al­bastru", „Poveste de pe Don" după mai multe povestiri ale scriitoru­lui M. Șolohov și „Doi în stepă". j C. MOJATAIANU, coresp. O secvență din filmul „Vii și morții". mm Insurecția generală armată a poporului din Mozambic Cu cîteva zile în urmă, Frontul de eliberare al Mozambicului a dat pu­blicității o declarație in care procla­mă „insurecția generală armată a po­porului împotriva colonialismului por­tughez" . In declarație se arată că încercărilor populației din Mozambic de a­ obține prin mijloace pașnice in­dependenta li s-a răspuns prin torturi, asasinate și represalii. „In acest ceas hotăritor pentru istoria țării noastre, în care am hotărit in unanimitate să ne ridicăm cu arma in mină împotriva ---------------­colonialismului por­tughez, se subliniază visale­ în document, Fron­ —­— —........... tul de eliberare al Mozambicului este convins că fiecare locuitor al țării își va face datoria. Lupta noastră nu va lua sfîrșit decît o dată cu lichidarea totală a colonia­lismului"1. Mozambicul, cucerit de conquistado­­rii portughezi la începutul secolului al XV­I-lea, se află în Africa de sud est și cuprinde o suprafață de 771.000 kmp, adică aproape de opt ori mai mare decât a Portugaliei. Solul sân deosebit de fertil, brăzdat de fluvii cu debit mare de apă (Zambezi și Limpopo), clima caldă și umedă, au favorizat din totdeauna culturile de ceai, orez, bumbac, trestie de zahăr și alte plante tropicale. Subsolul as­cunde numeroase bogății: cărbune, pe­trol, uraniu, mangan, crom etc, aflate în întregime în mâinile colonialiștilor portughezi, care obțin profituri fabu­loase de pe urma explorării lor. Poporul din Mozambic este lipsit de drepturi politice, economice și sociale. Mizeria de nedescris care domnește in rîndurile africanilor a făcut ca morta­litatea să fie foarte ridicată. Pentru africani nu există decît două spitale cu puține paturi. Cea mai jalnică si­tuație o prezintă însă învățămintul: toate școlile aparțin misiunilor reli­gioase catolice și sînt frecventate de copiii colonialiștilor. Mozambicul se numără printre coloniile cu cel mai mare procent­­ de analfabeți: peste 99 la sută din populație. Din cei 6 mi­lioane de locuitori, numai un singur african a reușit să aibă pînă in­tent studii superioare, dreptul de pre­învăța într-un institut superior cîști­­gîndu-l la loterie ! In Mozambic, ca în toate celelalte colonii portugheze, ideile luptei de eliberare sînt plătite cu ani grei de închisoare și adeseori cu moartea. Dar, în ciuda terorii exercitate, împotrivi­rea față de regimul salazarist crește in fiecare zi. In anii din urmă au a­­părut organizații ..........­­_____ patriotice ilegale ale­­ africanilor, cum sînt «57% L­esen Uniunea naționa­-------- —---------­lă africană a Mo­zambicului și U­­niunea națională democratică din Mo­zambic, ambele formind Frontul eliberare. Sub conducerea directă de acestor organizații, patrioții mozambi­­­­cani au desfășurat o serie de acțiuni pline de eroism. Cea mai reprezentativă acțiune a fost aceea din 1959, cind noul guvernator general numit de Li­sabona a fost întîmpinat cu un potop de manifeste prin care se cerea cit mai urgent libertatea. De asemenea, la începutul anului 1960 au avut loc pu­ternice demonstrații ale africanilor, care însă au fost reprimate cu cru­zime de trupele coloniale. Poporul din Mozambic este ferm hotărit să cîștige independența țării. Din surse ale forțelor patriotice s-a aflat că acestea au trecut la acțiunea armată de mare amploare încă de la sfîrșitul lunii septembrie, in regiu­nea de nord a țării, provocînd zilnic trupelor coloniale mari pierderi în oa­meni și echipament militar. In legătură cu situația din această țară trebuie a­­rătate declarațiile pline de semnificație ale însuși guvernatorului coloniei, ge­neralul Jose Costa Almedida: „Viito­rul acestei colonii nu este prea tran­dafiriu. Mi-ar place să spun că viața în această provincie pare ușoară și că perspectivele de viitor sînt pe de-a în­tregul optimiste. Lucrurile nu stau însă astfel"... T­L­C, " I I

Next