Inainte, decembrie 1964 (Anul 21, nr. 6147-6173)

1964-12-03 / nr. 6149

Proletari din toate țările, uniți-vă! ?ORGANUL COMITETULUI REGIONAL OLTENIA AL P. M. R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XXI — NR. 6149­4 PAGINI 20 BANI JOI 3 DECEMBRIE 1964 ­Kiad ai roumanității Zilele trecute, pe șantierul Intreprin­­­derii de prefabricate Craiova s-a săr­bătorit un eveniment deosebit. Planul anual la construcții montaj, ca antre­priză generală și forțe proprii a fost realizat. Pentru toți constructorii, acest eveniment a constituit un important succes în întrecerea socialistă. Obținîndu-se această importantă vic­torie, constructorii fac o recapitulare a întregii activități depuse pînă acum. Și acum își amintesc constructorii de pe șantier că la sfîrșitul trimestrului I, realizările cuprinse în bilanț nu se fă­ceau deloc cinste. La productivitatea muncii și la prețul de cost, se obținu­seră realizări minime, iar în domeniul calității nu se puteau lăuda cu mare lucru. Biroul organizației­­ de partid a pro­pus, în luna aprilie, conducerii antrena­rea întregului colectiv de constructori în discutarea situației îndeplinirii pla­nului pe primul trimestru, în scopul descoperirii unor noi rezerve interne, care să ducă la creșterea productivității muncii, la reducerea prețului de cost și să asigure lucrări de bună calitate. Intr-o adunare generală, s-a dezbătut­­ astfel cu tot simțul răspunderii situa­ția existentă în șantier. Numeroși co­muniști și membri ai activului fără de partid, și-au spus atunci părerea subli­niind că rămînerile în urmă, se dato­­resc nu atît condițiilor neprielnice în perioada de iarnă, ci mai ales dato­rită unor deficiențe în organizarea muncii. Tot atunci, și-au pus întrebarea con­structorii : oare comitetul sindical de secție a făcut totul pentru buna orga­nizare a întrecerii socialiste ? Răspun­sul și l-au dat tot ei. Nu se urmărea ca echipele să aibă angajamente con­crete în întrecere și nici rezultatele ob­ținute pe locurile de muncă nu fuseseră îndeajuns de popularizate. Au reieșit atunci, cu toată claritatea, unele deficiențe în procesul de produc­ție privind organizarea forțelor de mun­că, utilizarea mașinilor și urmărirea consumurilor specifice de materiale. După ședință, dînd viață sugestiilor primite biroul organizației a propus crearea unor colective pentru urmări­rea felului cum se realizează indica­torul productivității muncii, folosirea rațională a utilajelor și urmărirea res­pectării consumurilor specifice. Din comisii au făcut parte cei mai buni muncitori, ingineri și tehnicieni, care imediat au început să studieze la fața locului situația în vederea stabi­lirii celor mai eficiente măsuri. Astfel, s-a trecut la dozarea gravimetrică a a­gregatelor și la transportul pneumatic al cimentului în cadrul stației de beton. Pe această cale, s-a obținut o creștere a productivității muncii de circa 50 la sută în cadrul stației de betoane. Și înlocuirea suporților din lemn ro­tund cu suporți metalici extensibili a contribuit la creșterea productivității muncii cu circa 10 la suta, aducînd tot­odată și o importantă economie de ma­terial lemnos. Atenție deosebită s-a acordat și fo­losirii judicioase a formațiilor de lucru, trecîndu-se la echilibrarea lor din punct de vedere al calificării. Rămînea de rezolvat încă o proble­mă — folosirea utilajelor grele pentru mișcări de terasamente. Screperele, buldozerele, excavatoarele, macaralele de mare și de mic tonaj au început să fie urmărite pentru a fi mai bine folo­site. In mod deosebit, în acțiunea între­prinsă din inițiativa organizației de partid, s-au evidențiat comuniștii An­ton Diaconu și Ion Grămescu, care au făcut propunerea de a se folosi suporți metalici de inventar. Materialul lemnos și oțelul beton au o pondere importantă la prețul de cost pe șantier. Trecerea la folosirea su­porților metalici și a cofrajelor de in­ventar din placaj bachelitizat, a sche­lelor mobile metalice pentru fațade și a schelelor suspendate, au condus, de asemenea, la economii. Și schimbarea soluției de turnare monolită a șanțului de drenaj de centură cu elemente pre­fabricate și-a spus cuvîntul la economii. Astfel, s-au obținut economii de 50 tone oțel beton și circa 30 mc material lemnos, care au influențat în mod po­zitiv asupra prețului de cost. De altfel, la acest capitol, pînă în prezent s-au înregistrat economii de 100.000 lei. Calitatea lucrărilor a fost mereu în centrul atenției, obținîndu-se rezultate bune, în special la precomprimarea și executarea silozurilor în cofraje căță­rătoare. Problema îndeplinirii planului a mai fost pusă în discuția constructorilor și în luna septembrie cînd comuniști ra : Ion Stroică, Diaconu Anton, Ion Grămescu, Roibu Anastase și alții, scoțînd în evidență realizările și deficiențele pe locurile de muncă, au venit din nou cu propuneri prețioase pentru sporirea productivității muncii. Ei au subliniat contribuția deosebită a maiștrilor și inginerilor din șantier, dînd și exemple : inginerul Constantin Terpeziceanu și inginerul șef adjunct, Alexandru Lovinescu. Acum, cînd bilanțul arată că sarci­nile de plan revenite pe întregul an au fost îndeplinite, ne dăm seama cît de prețios a fost sprijinul permanent al organizației de partid, încă un fapt semnificativ al între­cerii constructorilor este că în prezent, ei dețin steagul de secție fruntașă în întrecerea socialistă cu celelalte șan­tiere ale întreprinderii de construcții și montaje nr. 6 Craiova. Ing. EMIL ȚUGUI șeful șantierului întreprinderii de prefabricate Craiova IULIA PREDA Pe șantierul întreprinderii de prefabricate Craiova —€» O «»­Se îmbunătățește transportul feroviar In acțiunea de îmbunătățire a trans­portului feroviar, zilele acestea a avut loc experimentarea noii tehnologii de prelucrare a trenurilor locale de marfă 1871 și 1872 pe secția de circulație Craiova — Calafat și retur de către un colectiv de ingineri și tehnicieni din cadrul Direcției regionale CFR Cra­iova. Principiile de bază ale noii teh­nologii urmăresc reducerea timpului de staționare a trenurilor locale de marfă în stațiile intermediare, creșterea rezei comerciale, imprimînd astfel vn­un ritm mai accelerat in mișcarea va­goanelor pe secțiile de circulație. Cu acest prilej, colectivul de ingi­neri și tehnicieni a organizat circulația trenurilor locale de experiență, intro­duceri pe secție, în stațiile cu volum mare de lucru la manevră — Segarcea, Portărești, Băilești, Moțăței — o loco­motivă la dispoziția operatorului RC, care a efectuat manevra înaintea so­sirii în aceste stații, a trenului local de marfă. Prin aceasta, s-a asigurat redu­cerea timpului de staționare a trenu­lui local de marfă de la 90 la maxi­­mu­m n 30 minute. O altă măsură organizatorică a fost aceea de a se forma trenul local de marfă din stația Craiova cu 1400 tone, fără vagoane pentru stațiile Jiul și Podari, unde circulă trenuri convoaie. Prin dublarea tracțiunii, s-a asigurat cale liberă peste rampa maximă între stațiile Podari—Sălcuța, iar locomotiva dublă s-a detașat în stația Segarcea, fiind folosită de operatorul RC pen­tru manevrarea vagoanelor în stațiile Segarcea—Moțăței. Această locomotivă, după efectuarea manevrei a dublat tre­nul local de marfă 1874 pe distanța Afumați—Craiova, tonajul la acest tren sporindu-se de la 835 la 1500 tone. Pentru asigurarea trecerii fără prelu­crare a trenului local de marfă 1871 prin stația Podari, în vagonul colectiv de secție nu s-au introdus cotele pen­tru această stație. Ca urmare a aces­tor noi măsuri organizatorice, trenul 1871 a parcurs distanța Craiova—Ca­lafat cu 185 minute mai puțin, iar tre­nul 1872 a parcurs distanța Calafa­t— Craiova cu 89 minute mai puțin. DIMITRIE GOLOPENȚA, coresp. Au realizat planul anual Colectivul atelierului prese din secția mecanică a U­­zinelor „Electroputere" Craiova a realizat planul de producție pe întregul an la data de 1 decembrie an. Față de aceeași perioadă a anului trecut, colectivul respectiv a executat în plus tole pentru 40 de motoare de curent continuu și pentru 40 de motoare de curent alternativ. In cursul lunii noiembrie s-au obținut economii de tablă în valoare de 35000 lei. S-au evidențiat echipele de ștanțatori conduse de Stoica Constantin și Constan­tin Dinuț, precum și regiorii Tudor Constantinescu, Du­mitru Buia, Costache Tudor și alții. ST. TELMAN, coresp. Plantează smeură La gospodăria de stat Cetate au început lucrările de pregătire și plantare a unei suprafețe de 10 ha cu smeură. Este prima gos­podărie agricolă de stat din regi­unea Oltenia unde se introdu­­ce în cultură o asemenea plan­tă. A fost pro­curat materialul săditor sub for­mă de butași, ce vor fi plantați aci. Lucrări de mică mecanizare In ultimul timp, la Uzina de ma­șini și unelte agricole „7 Noiem­brie“ Craiova s-au efectuat o serie de lucrări de mică mecanizare. Din­tre acestea amintim modernizarea și reamplasarea pe flux tehnologic a cuptoarelor de forjat piese. Această lucrare aduce o economie anuală de peste 80.000 lei. De asemenea, s-au mai confecționat două ridicătoare și două macarale hidraulice, necesare ridicării și transportării SDU-urilor, cu ajutorul cărora uzina realizează o economie anuală de peste 15.000 lei. Peste puțin timp va intra în func­țiune o nouă linie. Este vorba de linia tehnologică pentru grupa ste­lată. Q­­ rutaLcLi-Li ano-twwice îmbunătățind măsurile tehnico-organizatorice la repararea tractoarelor și mașinilor agricole, conducerea S.M.T., Vînju Mare a înscris un nou succes în acest domeniu. La intrarea tractoarelor în reparație, a fost ame­najată o rampă din beton, destinată spălării exterioare și interioare a aces­tora. Rampa este prevăzută cu spațiu și dispozitive pentru decuplarea mo­toarelor de restul corpului de tractor, înaintînd în fluxul tehnologic de re­parație. în prima încăpere au fost amenajate dispozitive și accesorii pentru demontarea generală, degresarea pieselor cu ajutorul unei băi sub presiu­ne de aburi. Dar, pentru ca în încăperile posturilor fluxului tehnologic de reparații să existe o temperatură normală de lucru, a fost amenajată o instalație de încălzire centrală. In remiza în care se lucrează la repararea combine­­lor și mașinilor agricole mai mari, s-a instalat o aerotermă care ține în permanență aerul la o temperatură normală de lucru. Imagini din re­ime . Caracal: noaptea după ploa-Folo : Stancu Gh. coresp. Horăști Cifre record pe graficul minerilor * La lucrările de investiții s-au realizat două recor­duri la înaintări în galerii — 500 metri și respectiv 602 metri« * De la introducerea combinelor în abatajul frontal nr. 6, ritmul de înaintare a crescut de la 50 metri în sep­tembrie la 41,50 metri liniari in octombrie, iar în cea de-a 11-a lună a anului s-a atins recordul de 50,60 metri. i­­meri am taurul seciuiului r­o­­răști al Exploatării miniere Motru își aduc zi de zi contribuția la crește­rea continuă a producției de cărbune, în entuziasta întrecere pentru o producție sporită în subteran, ei au situat sec­torul respectiv pe locuri de cinste, în industria minieră. Primele succese de la investiții, au înregistrat adevărate record­uri pe țară la vitezele de înaintare — 500 metri­ și respectiv 602 metri. Dacă în luna septembrie, minerii din abatajul fron­tal conjugat nr. 6 au raportat realiza­rea unei viteze de avansare de circa 30 metri liniari, în luna octombrie, colec­tivul din abatajul amintit a raportat un nou record pe exploatare - a 41,50 metri. Sprijiniți îndeaproape de comitetul de partid al exploatării, de către con­ducerea acesteia, minerii din brigada comunistului Ion Nasta au dezvoltat continuu succesele obținute și astfel au reușit ca, o dată cu îndeplinirea planului anual de producție pe sector la data de 23 noiembrie 1964, să ra­porteze la încheierea celei de-a 11-a luni a anului o valoroasă realizare în industria minieră a țării — o viteză lunară de avansare în abataj frontal conjugat cu o lungime de 102 metri, de 50,60 metri. Această realizare re­prezintă un merit deosebit al comu­niștilor din brigadă, al organizației de partid, al harnicilor minieri din bri­gada comunistului Ion Nasta. In dimineața zilei de 1 decembrie, la ieșirea ultimului schimb din sat, la sectorul Horăști, a avut loc festivitatea cu prilejul căreia minerii au fost săr­bătoriți așa cum se cuvine, pentru succesul deosebit obținut în întrecerea socialistă. La festivitate, au participat tovarăși din conducerea Trustului mi­nier Oltenia, din comitetul de partid al E.M. Motru și alții. GH. FLOREA 'lllll' 'Iliit' La ieșirea din mină odată cu recepția lucrărilor care au stabilit recordul, minerii lui Nasta sunt felicitați de către conducătorul Trustului minier Ol­tenia pentru succesele obținute. ION NASTA șeful brigăzii MITREA BALUTA prim-maistru miner Ing. EMIL MATACA șeful sectorului Horăști Gospodăresc metalul La producția noastră curentă, mate­rialele reprezintă 70 la sută din tota­lul cheltuielilor de producție iar crește­rea producției industriale face ca vo­lumul consumului de materiale să spo­rească. In acest sens, serviciul tehnic din cadrul Uzinei mecanice Tr. Seve­rin a acordat o atenție deosebită eco­nomisirii unor materii prime, materiale, energie etc. precum și gospodăririi cu mai multă grijă a metalului. In această acțiune, pe lîngă proiec­tanți și tehnologi este antrenată în­treaga masă de muncitori din rîndul cărora se fac propuneri prețioase, pri­vind descoperirea rezervelor interne și economisirea metalului. Preocuparea a­­ceasta a făcut ca, pînă în prezent, să se înregistreze o economie de 190 tone metal față de realizările anului 1963. Cantitatea de metal economisită este echivalentă cu necesarul construirii a 23 vagoane de marfă. Una din măsu­rile importante, care au condus în a­­cest an la reducerea consumului de metal, o constituie reproiectarea și îm­bunătățirea tehnologiei de fabricație. De asemenea, debitarea semisuporților de arc pe mașina de curbat țevi, face să se obțină de la fiecare vagon exe­cutat o economie de 2,9 kg carbu­, inc, oxigen și cîte 1 kg electrozi de 3 sudură. Executarea unor bucșe din țea­­vă pentru frîna vagoanelor, în locul bucșelor executate din fier brut, face să se economisească anual 6818 kg. metal. Tot astfel, prelungirea unor leviere la instalația de frînă a vago­nului de transportat material pulveru­lent, conduce la eliminarea unui lagăr și la economisirea a 42 kg metal pe vagon. Și modificarea sistemului balu­­străzi la șlepul de 1000 tone împins, precum și execuția prin forjare a bu­toanelor de la cadranul cîrmei, aduce o economie de peste 300 kg metal la fiecare vas. O altă preocupare a serviciului de concepție a fost și înlocuirea unor ma­teriale prin folosirea de mase plastice. Astfel, pînă în prezent s-au înlocuit peste 3 tone metale cu mase plastice. In prezent, sînt în curs de a se lua și alte măsuri privind gospodărirea me­talului și anume: centralizarea debită­rilor în secții pe grosimi de table și tipuri de profile în scopul utilizării la maximum a capetelor multiple, redu­cerea în continuare a toleranțelor de forjare, reducerea supradimensionărilor la table și profile atît la producția de nave cît și la cea de vagoane. GHEORGHE GEORGESCU tehnician și ARISTICA BAGHINA lăcătuș din postul de corespondenți voluntari de la Uzina mecanică Tr. Severin. •KUK 'MII' Cu puțin timp în urmă, factorii de răspundere din ce­le 25 de gospodării colective ale raio­nului Băilești, au participat, alături de membrii consil­­­­iului agricol raional la ședința ple­nară a acestui organ. Tema dezbaterii lor, analiza activității economice și or­ganizatorice a gospodăriilor colective de la începutul anului și pînă acum, înaintea completării ultimelor file ale registrelor contabile pe 1964. O temă majoră, la ordinea zilei. Importanța și oportunitatea s-au dedus cu prisosință și din lucrările plenarei, unde, punc­tul de plecare l-a constituit bilanțul. Pentru că, în linii generale, în zilele ce au mai rămas pînă la noul an, pu­țin se mai poate adăuga la ceea ce s-a obținut pînă acum. Ascultînd documentele plenarei, pre­­cum și cuvîntul participanților la discu­ții, ne-am notat zeci și zeci de cifre, o sumedenie de fapte din munca oa­menilor. Iată ce e trecut în fișele con­tabile la sfîrșitul celei de-a noua luni a lui 1964, suprafața arabilă a raio­nului a crescut cu peste 800 ha; ve­nitul bănesc realizat de cele 25 gospo­dării colective din raion e cu puțin sub 100 milioane lei, depășiri însemnate înregistrîndu-se mai ales în sectorul vegetal, la activități anexe și la capi­tolul „Alte venituri“­. Ca urmare, su­mele de bani alocate la fondul de bază — principala sursă de formare a a­­vidului obștesc — au întrecut cu aproa­pe un milion planificarea, iar rambur­sarea împrumuturilor de investiții s-a făcut de către G.A.C. din raionul Băilești la un nivel dublu în compa­rație cu angajamentele; membrilor colectiviști le-au fost repartizate avan­suri bănești cu o valoare de 790.000 și mai mare decât era stabilit inițial în adunările generale ale G.A.C. Ne-am însemnat de pildă, că cei din Afumați au obținut în acest an, la hec­tar, cu 1530 kg porumb boabe, cu 287 kg semințe floarea-soarelui și cu 30 la sută mai multe rădăcini sfeclă de za­hăr, decit le indica propria lor hotă­­rîre consfințită în planul de produc­ție pe 1964. Și mai departe. Aceste depășiri au condus nu numai la crește­rea volumului de produse repartizate colectiviștilor pentru zilele-muncă e­­fectuate, dar și la mărirea numărului de vagoane de grîu, porumb, floarea­­soarelui, sfeclă de zahăr, valorificate statului pe bază de contract, cu încă circa două sute. Strașnic bilanț. Realizări de preț s-au întîlnit și la vecina acesteia — gospodăria colectivă „23 August" din orașul Băilești. Ca majoritatea culturilor, dar în special la porumb, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, orz, mazăre, producțiile au fost depășite Efectivele de animale au cu­noscut și ele creșteri apreciabile, iar ca efect al suplimentării tuturor can­tităților de produse vegetale și animale contractate cu statul, la rubrica „ve­nituri“ cifrele înregistrate sunt supe­rioare planifică­­ii cu 1.070.000 lei. rata și cițiva din factorii determi­nanți amintiți de președintele Con­stantin Jianu : dezvoltarea multilate­rală și armonioasă a tuturor ramurilor de producție, extinderea mecanizării (anuul acesta s-a executat mecanizat circa 65 la sută din totalul lucrărilor din cîmp), agrotehnica înaintată, ge­neralizarea experienței dobîndite și mun­ca organizată, însuflețită a colecti­viștilor. Și, grupa „celor de frunte“ se cere a fi completată cu numele altor gos­podării colective din raion. Să amintim pe cele din Bistreț, Negoi, Catane, „Al lll-lea Congres al P.M.R.“ și „7 Noiembrie“ din Băilești, Urzica Mare și din alte localități. Plenara consiliului agricol a dove­dit că, înaintea întoarcerii ultimelor file ale registrelor contabile pe coperțile cărora e scris „1964“, se găsesc și con­silii de conducere, specialiști ce se fră­­mîntă zadarnic să „găsească“ cauzele neîndeplinirii unuia sau mai multor o­biective din planurile de producție a­­probate la începutul anului. Pe scurt, iată ce ne-am notat. Referitor la co­lectiva din Boureni de pildă — cu ex­cepția sfeclei de zahăr unde s-au înre­gistrat depășiri la producția medie și a orzului unde s-a obținut producția plani­ficată — la celelalte culturi s-au realizat producții superioare celor prevăzute în planul de pro­ducție, dar sub cele realizate de gospo­dăriile colective ve­cine : Afumați și „23 August“ Băi­lești. Situații nesatisfăcătoare s-au înre­gistrat și în zootehnie — atît la sporirea efectivelor cît și a potențialului de pro­ducție al animalelor. Să fim nedumeriți de ce nu s-au realizat veniturile bănești planificate, iar fondului de bază nu i s-a repartizat decît 9,3 la sută din în­registrările la capitolul venituri . Vor găsi oare tovarășii din consiliul de con­ducere al gospodăriei, (și ca ei cei de la gospodăriile colective din Perișor, Or­odei, Rast, Urzicuța, Vîrtop) motive care să justifice în fața colectiviștilor neîndeplinirea obiectivelor cuprinse în planul de producție pe 1964 ? Greu de crezut, pentru că practic nu sunt ast­fel de motive. Totul e legat de deficien­țele semnalate în organizarea muncii, în conducerea de către cei aleși, a tre­burilor din gospodăriile colective. Ne-am notat, pe multe file ale bloc­notesului, măsuri organizatorice și alți factori care să conducă la îndeplini­rea — pe cît posibil în cît mai multe gospodării colective — a obiectivelor cuprinse în planurile de producție. Pri­mul și cel mai important este, fără îndoială, evidența și pe baza ei, urmă­rirea pas cu pas de către consiliile de conducere, de către specialiști, a felului în care se înfăptuiesc hotărîrile adop­tate în adunările generale ale colecti­viștilor. La 31 decembrie a.c. bilanțul activității economice a gospodăriilor colective din raionul Băilești va fi si­gur superior­ celui existent acum, constituind un punct de plecare stf­el mulator pentru anul viitor. GH. FECIORII. ÎNAINTE DE ÎNTOARCEREA ULTIMELOR FILE (Pe marginea ședinței plenare a Consiliului agricol raional Băilești) a

Next