Inainte, martie 1965 (Anul 22, nr. 6223-6249)
1965-03-02 / nr. 6223
ANUL XXI — Nr. 6223 4 PAGINI 25 BANI Proletari din toate țările, uniți-va ! ORGANUL COMITETULUI REGIONAL OLTENIA AL P M. R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL MARȚI 2 MARTIE 1965 Regiunea se pregătește de alegeri. Adunările cetățenești — manifestare grăitoare a democrației socialiste In aceste zile, in regiunea noastră, ca de altfel în întreaga țară, continuă să se desfășoare însuflețite adunări cetățenești. Expresie grăitoare a democrației socialiste, a participării directe și entuziaste a maselor de cetățeni la dezbaterea și rezolvarea treburilor obștești, adunările acestea prilejuiesc o amplă trecere în revistă a mărețelor realizări obținute în toate domeniile de activitate de oamenii muncii de la orașe și sate și o dezbatere pasionantă a sarcinilor ce decurg din planul de stat, precum și a problemelor gospodărești. In același timp ele exprimă dragostea și atașamentul oamenilor muncii față de partid, față de Comitetul său Central, hotărîrea lor de a-și consacra și în viitor hărnicia, energia și priceperea dezvoltării economiei și culturii, de a păși înainte pe drumul desăvîrșirii construcției socialiste, al bunăstării și fericirii întregului popor. Bilanț însuflețitor Adunarea cetățenească ținută ieri, în sala clubului din Bîlteni, a prilejuit o entuziastă manifestare la care au participat peste 700 alegători din circumscripția electorală nr. 34 Peșteana Jm a Marii Adunări Naționale. Bucuria alegătorilor a fost deosebită, deoarece în mijlocul lor se afla tovarășul Grigore Geamănu, secretar al Consiliului de Stat al R.PR, candidat al Frontului Democrației Populare în circumscripția electorală nr. 34, pentru alegerile de deputați în marele Sfat al țării. După ce tovarășul Marin Didelea, președintele comitetului executiv al sfatului popular raional Gorj, a făcut cîteva precizări în legătură cu realizarea propunerilor anunțate cu ocazia întîlnirilor anterioare care au avut loc între alegători și candidatul F.D.P., au luat cuvîntul mai mulți participanți la adunare. Aceștia și-au manifestat bucuria față de tabloul măreț al înfăptuirilor prezentate în Manifestul Consiliului Național al Frontului Democrației Populare, au consemnat cu mîndrie realizările locale la care și ei și-au adus contribuția și, totodată, au făcut elogiul perspectivelor de dezvoltare în viitor a satelor gorjene. Nicolae Bărboi, președintele cooperativei agricole de producție din comuna Moi, a zugrăvit prin cuvinte simple, dar pline de conținut, viața nouă a comunei, a locuitorilor acesteia. „In trecut — a spus vorbitorul — în comuna noastră exista o singură școală cu două săli de clasă și o cămăruță căreia i se zicea primărie. Astăzi în comuna noastră avem o școală nouă de opt ani, alte două școli de patru ani, un local nou pentru sfatul popular, un cămin cultural. In comună sunt peste 600 posesori de aparate de radio, șoseaua a fost asfaltată , mulți locuitori și-au cumpărat biciclete și chiar motociclete Cooperativa agricolă de producție dispune de asemenea, de noi construcții zootehnice realizate în ultimii ani, cum ar fi de pildă grajduri trainice, cu instalație electrică pentru iluminat, cu instalații de apă și cu linii de decovil. Aflată în continuă dezvoltare, anul trecut noastră cooperativa a obținut sporuri însemnate de producție la toate culturile. Ca urmare, viața țăranilor cooperatori devine din zi în zi mai Prosperă, mai îmbelșugată“. Despre înfăptuirile obținute în anii regimului democratpopular în comunele Peșteana,Jiu și Moi au vorbit pe larg învățătorul Gheorghe Sumezeanu și petrolistul Grigore Zamfirescu. După ce au subliniat interesul cu care au primit Manifestul Consiliului Național al Frontului Democrației Populare, considerîndu-l ca un bilanț măreț de realizări și ca înflăcărată chemare, „ cei doi vorbitori s-au angajat să întîmpine alegerile de la 7 martie cu cele mai frumoase realizări în muncă. In continuare, a luat cuvîntul tovarășul Grigore Geamănu, care a înfățișat pe larg celor prezenți aspecte ale trecutului de tristă amintire și tabloul minunat pe care-l prezintă astăzi întreaga noastră țară. Prin cifre și realizări convingătoare, vorbitorul a făcut o comparație între trecut și prezent, relevînd înfăptuirile petrecute în întreaga țară în anii luminoși ai regimului de democrație populară. Referindu-se la realizările obținute in domeniul învățămintului, tovarășul Grigore Geamănu a arătat că față de anul 1938, cînd aproape jumătate din populația țării nu știa carte, astăzi în școlile patriei noastre învață peste 3.700.000 elevi, că față de cei 26.000 de studenți care existau în același an în cele patru centre universitare de pe atunci, astăzi în cele 171 facultăți existente învață 113.000 studenți, care se bucură de cele mai bune condiții de învățătură și de viață. Economia țării s-a dezvoltat puternic și este în continuă înflorire. In ce privește industria țării — arăta vorbitorul, — așa cum se subliniază în Manifestul F.D.P., în prezent, într-o singură zi se fabrică în țara noastră : 9200 tone oțel, 3000 tone laminate, 140.000 mp țesături și stămburi, 60 autocamioane, 50 tractoare; se produc peste 50 milioane kilowați energie electrică. In domeniul agriculturii, numai în ultimii cinci ani, statul a investit 25 miliarde lei pentru mecanizare, chimice, îngrășăminte irigații, desecări de bălți etc. Sporul mediu anual al producției obținute în agricultură este tot mai ridicat. Vorbind despre dezvoltarea regiunii Oltenia și a raionului Gorj, tovarășul Grigore Geamănu a reliefat importantele realizări obținute în anii regimului democrat-popular, continua creștere a bunăstării materiale a oamenilor muncii, viața culturală intensă pe care o trăiesc aceștia. In încheiere, vorbitorul a făcut un apel călduros către cei prezenți pentru -și intensifica eforturile în muncă. N. ROSENFELD Pentru continua înflorire a comunei Comuna Cujmir, la fel ca și celelalte localități din raionul Calafat și din întreaga țară, a cunoscut o dezvoltare simțitoare în anii regimului de democrație populară. Fața de azi a comunei este cu totul alta. Școala medie spitalul de adulți, căminul cultural și alte obiective social-culturale întregesc tabloul realizărilor obținute aici mai ales în ultimii ani, prin grija partidului și a statului nostru democrat-popular. Dînd glas simțămintelor de bucurie față de viața nouă pe care o trăiesc f față de mărețele realizări consemnate in Manifestul Consiliului Național al Frontului Democrației Populare, aproape 1100 de alegători s-au adunat recent in sala căminului cultural din localitate unde s-au intilnit din nou cu tovarășul Constantin Bădița, vicepreședinte al consiliului de conducere al cooperativei agricole din Salcia, candidat al F.D.P. in circumscripția electorală nr. 11 Cetate, pentru alegerile de deputați in Marea Adunare Națională. „Voi rula cu toată încrederea candidații F.D.P. — spunea inginerul agronom Gheorghe Diaconeci din Cujmir — deoarece țăranii noștri cooperatori trăiesc o viață nouă, iar multe din realizările lor se datoresc tocmai acelora pe care i au propus candidați ai F.D.P. in alegerile de la 7 martie. Știm cu toții că mulți dintre candidații pe care-i avem azi in mijlocul nostru, au fost întotdeauna alături de noi și ne-au ajutat să sporim din an in an veniturile cooperativei agricole, să ridicăm valoarea zilei-muncă. Numai in anul 1964, cooperativa noastră a realizat peste 2.600.000 lei venituri. Din cultura inului, de exemplu, care la început era privită cu neîncredere de unii țărani cooperatori, am realizat anul trecut peste 200.000 lei. Invătind din experiența anului trecut, am hotărît ca in acest an să mărim suprafața cultivată cu in, cu încă 20 hectare, 2ehnicianul agronom Dumitru Negoescu a vorbit la această adunare cetățenească despre munca avantată a țăranilor coopărători pentru valorificarea cît mai chibzuită a fondului funciar. Așa după cum a arătat el, în decursul anului trecut țăranii cooperatori au plantat o suprafață de 22 hectare cu vie, iar cu pomi fructiferi au plantat o suprafață de 10 hectare, aflată pe terenuri altădată neproductive. „Ne bucură — arăta vorbitorul — că mulți dintre noi sunt candidați ai F.D.P. în apropiatele alegeri. Sunt convins că toți țăranii cooperatori sunt alături de cei pe care i-au propus candidați și sunt hotărâți să-i sprijine susținul pentru ca împreună să înscrie noi realizări, să facă unitatea agricolă in care lucrează tot mai bogată, iar comuna, în care trăiesc tot mai înfloritoare". Și ceilalți vorbitori, printre care Petre Mănescu și Ion Malcomete, au scos în evidentă importantele succese obținute in dezvoltarea sub toate aspectele a comunei și s-au angajat să sprijine cu toate forțele acțiunile întreprinse de organele locale de partid și de stat, de cei care vor fi aleși deputați, pentru dezvoltarea proprietății obștești, pentru buna gospodărire a localității lor. In încheiere a luat cuvîntul tovarășul Constantin Undita Candidatul Frontului Democrației Populare în alegerile pentru marele Sfat al tării i-a asigurat pe alegători că va depune tot interesul, își va consacra toate forțele sale pentru ca viața tuturor oamenilor muncii de pe ogoare să devină tot mai îmbelșugată. STANCIU SEBASTIAN, corespu și votați cu toții candidații » Pe șantierul de construcție a noului oraș Motru. Biblioteca O ■ Regionala Jrit V.„ț. —gw »easbbsspss DIN MANIFESTUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAȚIEI POPULARE. Șinele calificative de „bine“ și „foarte bine Constructorii din microraionul Brazda lui Novac din Craiova sporesc zi de zi avîntul în întrecerea socialistă pentru înfăptuirea sarcinilor ce le revin privind dezvoltarea construcției de locuințe. O scrisoare sosită de la corespondentul voluntar Constantin Sanda scoate în evidență cîteva fapte semnificative actualelor preocupări ale constructorilor. Colectivul de muncă al maistrului Alexandru Nicolăescu a reușit să prezinte zilele acestea la recepție blocul A-16, care a întrunit, după un minuțios examen, condiții pentru a primi calificativul „foarte bine", primul pe anul 1965. Au fost recepționate de asemenea blocurile A-8 și A-9, care au primit calificative de „bine" și „foarte bine“ iar în aceste zile se află în fază de recepție blocul turn G-2 cu 164 garsoniere. Maistrul constructor Valentin Doană, conducătorul lucrărilor de la blocul G-2, primul bloc realizat prin metoda cofrajelor glisante, este deosebit de emoționat la examenul recepției. Totuși, de la lucrările de prerecepție s-a observat că specialiștii au avut numai cuvinte de laudă, garanție sigură a unui nou „foarte bine" în activitatea constructorilor de locuințe din orașul Craiova, și Merite deosebite revin constructorilor din colectivele tovarășilor Gheorghe Constantin — parchetar, Marin Cincu — zugrav, Marin Doiu — zidar, Florea Corneluti și Petre Nardin — zidari fațadiști, care au reușit să realizeze lucrări de bună calitate și să sporească productivitatea muncii în sectoarele unde au fost repartizați să muncească. Invingînd capriciile iernii, constructorii de locuințe din microraionul Brazda lui Novac Craiova, obțin în fiecare zi noi realizări în întrecerea socialistă. Gaza pentru a intra in brazdă Mecanizatorii de la S.M.T. Olari au revizuit zilele acestea ultimele tractoare din întreg lotul de 229 care au fost planificate în perioada de iarnă pentru reparații. Cu toate că în luna decembrie a anului trecut la Stațiunea de mașini și tractoare Olari lucrările de reparații erau rămase în urmă, pe parcurs au fost luate o serie de măsuri menite să mobilizeze întregul colectiv de muncitori, ingineri și tehnicieni, pentru o mai bună organizare a muncii, în vederea terminării reparațiilor la data stabilită. Ca urmare, la data de 20 februarie, unitatea amintită a raportat că reparațiile au luat sfîrșit. M. CROITORU, coresp. «»«»« 6» »«»«»------- Concursul „Viitorii tehnicieni ai agriculturii socialiste44 La indicația Consiliului Superior al Agriculturii, în fiecare an în cadrul școlilor profesionale și tehnice din agricultură, cu faze interregionale și pe țară se desfășoară concursul „Viitorii tehnicieni ai agriculturii socialiste". In prezent are loc faza pe școli. Astfel, la Școala profesională de mecanici agricoli Cîrcea, raionul Craiova, s-a desfășurat acest concurs pentru elevii anului III. Concursul a avut loc pe clase și apoi pe școală. Printre cei ce au dat răspunsurile cele mai bune, cîștigînd concursul pe școală se află elevii: Ion Gh. Momea din anul III seria U și Marin Vasile din anul III seria D. De asemenea, bune răspunsuri au dat și elevii Gheorghe Firu din anul III A și Ion Nițu din anul III B. Cîștigătorilor acestui concurs li s-au acordat premii în obiecte ca : stilouri, cărți etc. ION NEGREANU, coresp. 1 Jl I • J ""Hui J Forestierii de pe Valea Sohodolului Valea Sohodolului din raionul Gorj este bine cunoscută prin locurile frumoase ce oferă turiștilor, cît și prin oamenii harnici care zi de zi desfășoară o susținută activitate spre a trimite economiei naționale cît mai mult lemn pentru utilizări industriale. In aceste zile capricioase, oamenii luptă neobosiți cu zăpada, cu pericolul de a- ivalanșe, cu frigul și umezeala. Și lupta lor este de fiecare dată tot mai rodnică. Muncitorii mecanizatori, tapi j marii, sortatorii, maiștrii, reușesc să fie la înălțimea marilor sarcini ce le revin. ...Abia se iviseră zorile, cînd brigăzile complexe din parchetele Pescarul, Paltinul și Valea Podului s-au împrăștiat la postalele în lucru. Comuniștii Ion Priescu și Gheorghe Dușe, împreună cu șeful de parchet Vasile Popescu și-au făcut planul de încărcare a mașinilor. Drujbiștii Ion și Constantin Patica au pornit deja motorașele. Undeva, sus, semnalul „Astensie, cade”este însoțit de o răbufnire surdă pe patul moale de zăpadă. i Funicularele au început jocul lor de du-te vino, purtînd peste înălțimi amețitoare buștenii acoperiți cu zăpadă. . De departe, aceștia par niște bețigașe ! Intr-un joc de copii. Rodnicia întrecerii se constată ln fiecare loc de muncă. La linia funicularelor există suficiente stocuri de bușteni, dar oamenii sunt îngrijorați. De dimineață a început să ningă din nou. Aparatul de radio cu tranzistorii a transmis „zăpadă in zona de munte"". Șeful de brigadă complexă Ion Iureca II a dat semnalul: „S-ar putea să avem zăpadă mare ; tot lemnul trebuie adunat la locurile de tras și sub funiculare". Conform programului, oamenii au pornit la lucru. Buștenii duhoriți sunt curățiți de crengi și trași la drumuri sau sub linia funicularelor. „Nu uitați celuloza — fine să pre jicizeze șeful brigăzii. Să nu lăsați lob *dele nesortate. Din virfurile arborilor să alegem i lemn pentru construcții". Oamenii ascultă cu atenție sfaturile maistrului. Zăpada continuă să cadă. Munca este anevoioasă. Autocamioanele abia pătrund. Inginerul Dumitru Grigore și șeful de sector Gheorghe Sontrop au trecut de la un parchet la altul, au stat de vorbă cu oamenii. Ei sîmbătă după-amiază. Fiecare ar urma să plece acasă prin comunele din apropiere. Dar dacă vor pleca, omătul crește. Cu greu vor ajunge mașinile nu par î chete, luni dimineața. Altele nu vor ajunge. Asta înseamnă că se vor pierde * zile întregi din producție. Se stabilesc echipe. Oamenii pun mina pe lopeți pentru dezăpezire. A doua zi e duminică. Ninsoarea nu a contenit. De la întreprindere au sosit întărituri — oameni și autocamioane dotate cu pluguri. împotriva avalanșelor au fost luate măsuri. Oamenii nu au voie să lucreze izolați. Acționează compact pe echipe . Lupta a durat două zile. Cei din Valea Sohodolului au învins. Pe cei 18 km de drum, mașinile puteau circula normal. I ng. C. CÄLUGÄRU, coresp. j _________:_______I înaintea timpului Desfășurînd larg întrecerea socialistă, membrii echipelor de operațiuni speciale din cadrul bazei de carotaj Tg. Jiu au reușit să îndeplinească planul de producție pe primele două luni din acest an în proporție de 107 la sută. O contribuție de seamă la obținerea acestor rezultate au adus echipele de deviație și carotaj electric conduse de comunistul Turtureanu Alfred și inginerul Isac Florentin. DAN CHIRILÄ, coresp. Angajamentele gospodăriilor agricole de stat Segarcea, Băilești și Mojofei Ca mari producătoare de cereale și produse animaliere, gospodăriile agricole de stat — formă superioară de organizare a producției agricole socialiste — sunt chemate să participe într-o proporție tot mai mare la formarea fondului central al statului. G.A.S. din regiunea Oltenia merg consecvent pe linia trasată de partid de a deveni centre puternice ale creșterii producției agricole-marfă. In acest scop ele au fost și continuă să fie înzestrate cu o puternică și perfecționată bază tehnicomaterială. Aceasta a permis orientarea producției gospodăriilor agricole de stat pe calea dezvoltării intensive și multilaterale. Fiind însă dotate cu mijloace tehnice înaintate, primind cantități sporite de îngrășăminte chimice, folosind semințe din soiuri de mare productivitate, având un număr din ce în ce mai sporit de cadre tehnice cu pregătire superioară, G.A.S. trebuie să dea, de la an la an, recolte bogate de cereale, să dezvolte creșterea animalelor, să sprijine și mai activ cooperativele agricole de producție cu semințe din soiuri selecționate, cu reproducători de animale,de rasă și altele. Cerințele agriculturii complet cooperativizate implică afirmarea la un nivel superior a rolului gospodăriilor agricole de stat ca promotoare ale progresului tehnic în agricultură, ca model, de gospodărire socialistă și de organizare a producției. Străduindu-se să fie la înălțimea acestei sarcini de mare răspundere, lucrătorii gospodăriilor agricole de stat Segarcea, Băilești și Moțăței au dezbătut sarcinile de plan pe acest an, scoțînd în evidență însemnate rezerve, a căror punere în valoare îi va ajuta să dezvolte și să consolideze succesele obținute pînă acum. In acest scop, ei au făcut numeroase propuneri pentru aplicarea în cele mai bune condiții a regulilor agrozootehnice înaintate, luîndu-și angajamente mobilizatoare. Pentru îndeplinirea planului la toți indicatorii și a angajamentelor luate va fi aplicat un complex de măsuri tehnice organizatorice, printre care : — executarea lucrărilor de pregătire cÂ.S. Planul de producție pe acest an va fi depășit cu 230 tone grîu, 24 tone floarea-soarelui, 47 tone struguri, 880.000 buc, coarde port altoi viță de vie. In sectorul zootehnic se vor realiza peste plan 16500 litri lapte de vacă, din care 7000 litri pînă la 1 mai ; se vor obține 10.000 kg spor de creștere in greutate la porcii la îngrășat, din care 5000 kg pînă la 1 mai, 5000 kg spor in a paiului germinativ la un înalt nivel calitativ ; — însămînțarea și întreținerea culturilor în cele mai bune condiții; — asigurarea unei densități optime de plante la unitatea de suprafață; — asigurarea necesarului de furaje bogate in proteine și albumină digestibilă pe tot timpul stabulației, iar în perioada de pășunat — organizarea conveierului verde; — administrarea de rafii furajere individuale în raport cu producția și sarcinile de creștere a sporului în greutate ; — perfecționarea sistemului de evidență și urmărire a cheltuielilor pe brigăzi și sectoare. Pe baza acestor măsuri, cele trei unități și-au luat următoarele angajamente : Segarcea greutate vie la tineretul bovin 0—6 luni din care 2500 kg pînă la 1 mai. La ovine adulte și la tineretul ovin planul va fi depășit cu 400 kg lună fină și 50 capete mici ce vor fi livrați pînă la 1 mai. In anul 1965 se vor obține peste plan : o producție globală în valoare de 683.000 lei, un beneficiu de 383000 lei din care 100.000 lei pînă la 1 mai, precum și economii in valoare de 250 000 lei,din 150.000 lei pînă la 1 mai ^.cm.S.Băilești Lucrătorii acestei unități s-au angajat ca pe 1965 să dea peste plan 778 tone porumb, reducînd prețul de cost pe tonă cu 70 lei, 30 tone grîu, reducînd prețul de cost pe tonă cu 37 lei. La porcii sub 30 kg se va realiza o depășire totală de 5000 kg spor creștere în greutate din care 2000 kg pînă la 1 mai. Prețul de cost pe kg spor creștere în greutate va fi redus cu 0,90 lei. La categoria grăsimi pentru îngrașătorii se va depăși planul de livrare anual cu 250 capete, din care 100 capete pînă la 1 mai. Se va realiza o economie la prețul de cost de 422.000 lei, din care 140.000 lei pînă la 1 mai. Valoarea producției globale va fi depășită cu 747.000 lei, iar cea a producției marfă cu 347.000 lei. Se va obține peste prevederile planului pe 1963, un beneficiu de 779.000 lei. Q .cAA. 1oțățe.L I sectorul producției vegetale, planul pe 965 va fi depășit cu 104 tone grîu, reducînd prețul de cost pe tonă cu 40 lei, 608 tone porumb reducînd prețul de cost pe tonă cu 50 lei . 220 Continuare în pag. 2-aR