Inainte, august 1965 (Anul 22, nr. 6354-6378)
1965-08-01 / nr. 6354
Proletari din toate țările, uniți-vo 1 ORGANUL COMITETULUI REGIONAL OLTENIA AL P. C.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XXI Nr. 63544 PAGINI — 25 BANI DUMINICA 1 AUGUST 1965 Alpinism ? Nu înaintare spre locul de muncă pe unul din șantierele Sistemului hidroenergetic și de navigație „Porțile de fier”. 100.000 de semnături pentru prestigiu I i în fiecare minut, unitățile de panificație din Craiova produc 100 kg pîine și specialități . Răsplătind măiestria profesională a brutarilor, întreprinderea le-a acordat premii de calitate în valoare de 2.500.000 lei • 68 din fruntașii anului trecut își mențin locul în întrecerea socialistă • 300 de elevi au devenit meseriași • Alții 100 învață Semnificația reportajului de față este deosebită. Sînt rînduri închinate plinii. Sînt cifre, preocupări și fapte din activitatea unui colectiv craiovean care asigură în fiecare minut, 100 kg pîine și specialități. Da. Astăzi se împlinesc 1470 de zile de cînd primele pagini ale cotidienelor din țară au publicat importantul document al partidului — Scrisoarea C.C. către participanții la concursul pe țară „pentru plinea de cea mai bună calitate", către toți muncitorii, tehnicienii, inginerii și funcționarii din industria de panificație și morărit. Zilnic în centrele de desfacere a produselor de panificație din orașul Craiova s-au distribuit în această vreme 100 000 kg pîine și specialități. 100 000 de semnături pentru prestigiu, fiecare în parte o treaptă a calității, a înaltei demnități a meseriei dăruită „mărcii fabricii". Deși aritmetica încearcă să infirme unele cifre, se cuvin unele precizări ale ritmului. Nivelul producției globale in cadrul unităților de panificație a crescut, față de anul 1960, cu 23,28 la sută în 1961, cu 72, 20 la sută în 1962, s-a dublat în 1963. In ultimul an al sesenalului, volumul producției crește cu circa 14 milioane lei față de nivelul realizărilor din anul trecut. Patriotica chemare adresată brutarilor de către partid a fost materializată într-o seamă de elemente semnificative. Mai întîi, s-a acordat atenție valorificării resurselor locale legate de creșterea capacității. In orașul Craiova, au fost redate producției capacități care asigură circa 50 de tone produse de panificație în 24 de ore. Au sporit preocupările pentru perfecționarea tehnologiei de fabricație, întrucît este necesară zilnic o depășire a capacității reale de producție cu circa 10 tone. S-a introdus metoda coacerii pe jumătăți de vatră, asigurind la secția I o creștere a producției de opt tone pe zi. S-a introdus acidul lactic pe cale naturală, în vederea îmbunătățirii calității, respectiv a activității drojdiilor în aluat. In toate secțiile, s-au introdus emulsionatoare de drojdie și dizolvatoare de sare. Tehnica de fabricație a crescut ca urmare a dotării producției cu mașini moderne de fabricație românească pentru modelat rotund și în lung, malaxoare etc. Fiecare din măsurile întreprinse la nivel tehnic sau organizatoric, în legătură cu calificarea oamenilor, unde au învățat peste 300 de elevi, care au devenit meseriași, unde își perfecționează iscusința peste 100 de tovarăși, a însemnat de fiecare dată calitate mai bună la pîinea neagră sau albă, la zecile de sortimente de specialități ajunse la îndemîna consumatorilor. Pentru semnăturile dăruite calității, brutarii craioveni au primit premii de calitate de circa 2 500 000 lei (atribuite in perioada 1961 — primul semestru din anul 1965). Școala producției a Însemnat, in primul rînd, răspundere pentru calitate, a însemnat lupta pentru prestigiu. Și în această luptă s-au aflat în primul rînd comuniștii. Intr-una din ultimele adunări de partid, comuniștii Nicolae Tiripoi, Traian Eliad, Paul Stavre și alții, au ridicat probleme de mare însemnătate Nicolae Tiripoi: „Este necesară o atenție mai mare coacerii plinii. Tovarășii de la C.T.C să fie mai exigenți în urmărirea procesului tehnologic și recepție". Traian Eliad: „Ca unul care am participat la concursul brutarilor, in anul 1961, găsesc că este necesar să acordăm o mai mare atenție calității copilor și întăririi disciplinei in muncă". Paul Stavre: „Răspunderea fiecărui comunist este o datorie de căpetenie in lupta pentru calitate, pentru prestigiul Întreprinderii“. Și atunci cînd lucrurile n-au mers prea bine, comuniștii au luat atitudine hotărîtă împotriva celor care au știrbit prestigiul. De pildă, brigadierul M. Bișcă de la secția a GHEORGHE FLOREA (Continuare în pag. 3-a) Un nou grup școlar La Tg. Jiu va funcționa un nou grup școlar, cel de pe lingă fabrica de ciment din localitate, unitate unde se vor specializa muncitori cu înaltă calificare pentru deservirea unităților industriale din sistemul industriei materialelor de construcții, în această perioadă, colectivul șantierului de la Tg. Jiu al întreprinderii nr. 6 construcții-montaj Craiova a început lucrările grupului școlar amintit. Pe lângă școala și căminul cu 300 de locuri se vor construi noi atelierele pentru practică, o mică termocentrală pentru deservirea grupului școlar și o bază sportivă. înainte de termen Desfășurînd tot mai larg steagul întrecerii socialiste, colectivul I.I.S. „Independența" Craiova raportează că la data de 26 iulie a.c. și-a îndeplinit planul la producția globală pe primele șapte luni ale anului în curs. Folosind în mod judicios, la întreaga capacitate, selfactoarele și războaiele de țesut, asigurîndu-se o asistentă tehnică mai calificată de către maiștri în toate turele de lucru, precum și printr-o bună aprovizionare cu materii prime și materiale auxiliare, textiliștii de la această întreprindere au înregistrat o depășire la producția globală în valoare de peste 100.000 lei. Numai de la Începutul lunii iulie și pînă la data de 26 iulie s-au dat peste prevederile planului 3000 mp țesături de calitate superioară. Succese îmbucurătoare au fost înregistrate și la capitolul economic peste plan. Pe primul semestru al anului, s-au înscris peste plan 56.000 lei economii. O contribuție însemnată la îndeplinirea cu succes a acestor indicatori de plan și-au adus-o echipele de textiliști conduse de Nicolae Hampu și Victor Dumitrescu, filatoarele Ana Ștefanovici, Maria Pîrvu, Ioana Purice și alții, care lună de lună s-au menținut evidențiați in întrecerea socialistă. I Biblio^ I Region Combinatul chimic Craiova Vedere de noapte. Crește parcul de utilaje De la începutul anului, in diferite sectoare ale Uzinei mecanice Tr. Severin au fost montate și date in exploatare utilaje in valoare de peste un milion lei. Astfel, in sectorul de construcții — vagoane s-au montat patru mașini de găurit, două mașini circulare pentru debitat metal, o foarfecă vibratorie pentru tăiat tablă, șase trasformatoare de sudură și 82 condensatori statici pentru Îmbunătățirea factorului de putere. De asemenea, sectorul naval a primit o locomotivă de manevră de 120 CP, două autostivuitoare, trei mașini de găurit, numeroase grupuri de sudură și altele. Ing. ION SOSEA coresp. In raioanele Calafat, Corabia $3 Caracal treierișul a luat sfîrșit Antrenați în întrecerea socialistă, membrii cooperativelor agricole de producție, lucrătorii G.A.S. și mecanizatorii stațiunilor de mașini și tractoare din raioanele CALAFAT, CORABIA și CARACAL s-au străduit să folosească toate forțele și mijloacele de care dispun, reușind astfel să termine treierișul păioaselor într-o perioadă mult mai scurtă decît în anul precedent. In raioanele VÎNJU MARE și BALȘ unde ritmul treierișului s-a intensificat de la o zi la alta, această importantă lucrare se află pe terminate. De altfel, pe întreaga regiune s-a reușit să se treiere recolta de pe 85 la sută din suprafața cu păioase. In gospodăriile de stat din trusturile Craiova și Tr. Severin treierișul păioaselor poate fi considerat practic încheiat. Paralel cu treierișul în multe unități agricole au fost executate alături de vară pe suprafețe apreciabile. De pildă, în cooperativele agricole din raionul Calafat, această lucrare de bază a solului a fost executată pe 13.161 ha, în raionul Corabia pe 7850 ha, în raionul Caracal pe 7158 ha. In prezent, oamenii muncii de pe ogoarele raioanelor amintite își concentrează eforturile pentru pregătirea în condiții ireproșabile a însămînțărilor de toamnă — executarea arăturilor, condiționarea semințelor, amplasarea culturilor etc. — punînd astfel baze trainice primei recolte din viitorul cincinal. Prin folosirea întregii capacități de producție a tractoarelor, combinelor, batozelor, generalized metoda de a lucra în două schimburi sau în schimburi prelungite, există toate condițiile ca treierișul să se termine în întreaga regiune, în cel mai scurt timp. Să fie strînsă cu grijă întreaga recoltă de fîn! Obținerea unor cantități cît mai mari de fîn de cea mai bună calitate are o deosebită însemnătate economică. De aceasta, depinde în mare măsură îmbunătățirea animalelor, sporirea producției hranei de lapte, carne, lină. Alinierea după cei din frunte! Un scurt bilanț pînă de curînd au fost cosite în raionul Gorj peste 6.300 ha. de finețe. încă din primele zile în „plutonul fruntaș" s-au înscris membrii cooperativelor agricole de producție din comunele: Arcani, Moi, Valea cu Apă și Peșteana Jiu, urmați la o mică distanță de cooperatorii din Dănești, Drăgoieni, Budieni etc. După două săptămîni, în fruntea întrecerii au trecut cooperatorii din comunele: Peștișani, Mătăsari, Ceauru, Negomir și Dănești, care au terminat cositul în același timp cu cei din Arcani, Moi, Drăgoieni și Budieni; principalul lor obiectiv rămînînd depozitarea sutelor de tone de fîn. Cum au procedat? Explicația nu comportă prea multe detalii. Oamenii au chibzuit din timp forțele de care dispun. Sub îndrumarea organizațiilor de partid, consiliile de conducere din aceste cooperative au discutat cu cei mai buni cosași, au organizat munca acestora pe echipe, cărora le-a repartizat suprafețele de finețe corespunzătoare. Au mai avut grijă ca la cooperativele de consum să găsească suficiente coase, furci, greble; au reparat atelajele destinate transportării furajelor din cîmp în depozitele amenajate încă din primăvară. Dacă ținem seama că în condițiile climatice proprii acestei veri, cositul fînului s-a făcut paralel cu seceratul și treieratul griului rezultatele obținute de gospodarii comunelor menționate sînt pilduitoare. O usturătoare lecție*«* uitată Din operativa consiliului agricol raional reținem doar trei cifre globale din care e ușor să desprinzi aproape cu exactitate stadiul în care se află strîngerea recoltei, de fîn și anume: 6.855 ha. de finețe din care de pe 6.330 ha, fînul a și fost cosit Un simplu calcul arată că în raionul Gorj 8 la sută din suprafața ocupată de finețe naturale mai rămîne de cosit. Dacă admitem părerea tovarășilor de la Consiliul agricol raional potrivit căreia „8 procente nu mai constituie o problemă" (deși 8 procente sînt egale cu peste 500 de ha) cositul fînului în Gorje pe terminate. O a treia cifră, respectiv 6.594 tone fîn depozitat, nu reflectă un ritm rapid în care ar trebui să se desfășoare depozitarea fînului. In majoritatea comunelor raionului există sute de căpițe de fîn netransportate în depozitele unităților, pe zeci de hectare fînul, deși cosit și uscat de-1 fărîmi în mină, stă neadunat. Astfel de situații se intîlnesc in cooperativele agricole de producție din comunele : Ciuperceni, Brădiceni, Cîlcești, Mușetești, Bălănești, Roșia Jiu și Cîlnic, care mai au încă mari suprafețe de finețe necosite, iar clăitul fînului se face cu încetineală și în unele cazuri in mod superficial. Cauzele rămînerii în urmă a acestor cooperative sînt aproape identice cu cele din anul trecut: unii s-au trezit la jumătatea lunii iulie fără oameni pricepuți într-ale coasei, fără atelaje reparate, alții nu-și mai văd capul din alte lucrări agricole întîrziate. Mai sînt și dintre aceia care, așteptînd seceratul și treieratul griului, au uitat că mai au și fîn in cîmp Necontrolați și mai ales netrași la răspundere la timp, au lăsat la voia întâmplării asigurarea bazei furajere, deși nu mai tîrziu decît în iarna trecută au primit o usturătoare lecție, cînd, tot datorită risipei de furaje, abia au reușit să scoată vitele in primăvară și aceasta cu mari cheltuieli. Controlul, îndrumarea să-și spună cuvîntul de datoria consiliului agricol raional să întreprindă acțiuni urgente și să ia măsuri eficiente pentru impulsionarea recoltării la timp și fără pierderi a fînului. E îndeobște cunoscut faptul că, prin așezarea sa geografică, Gorjul este supus adeseori unor vremuri capricioase. Oricînd, după vreme bună, pot apare de după creasta munților nori grei cu ploi torențiale care depreciază fînețele. Simultan cu recoltatul trebuie să se execute ridicarea furajelor de pe cîmp și transportarea lor în depozitele cooperativelor. Clăitul cere o anumită îndemînare și fînului, nu oricine știe să facă această operație. E necesar să se găsească pentru această lucrare oamenii cei mai pricepuți, cei mai conștiincioși. Să nu se piardă din vedere faptul că în anul trecut, în unele cooperative, au existat clăi de Îod prin care s-a scurs ploaia și a degradat furajele. Trebuie generalizată în acest sens experiența bună a cooperatorilor din Moi, Mătăsari, Ceauru și Peștișani în buna conservare a furajelor. Cooperativele agricole de producție din raionul Gorj au efective mari de animale și largi posibilități de sporire a acestora și dacă din primăvară pînă în toamnă, vecinătatea munților cu flora spontană valoroasă permit o relaxare în asigurarea hranei animalelor, iarna e mai întotdeauna necruțătoare cu cei care s-au mișcat cu încetineală în cursul veri. X. IACOB finrala | Oltenia | Vom căuta să satisfacem în cît mai bune condiții cerințele populației Ca rezultat al muncii depuse de muncitorii, inginerii și tehnicienii întreprinderilor aparținînd Industriei locale regionale, an de an producția a înregistrat creșteri substanțiale, fiind în acest an de 2,6 ori mai mare fată de anul 1959. In sectorul extractiv, producția a crescut cu 2,81, in ramura materialelor de constructii, producția de var, de pildă, a crescut fată de anul 1959 de 3,3 ori. Materialele de zidărie, ca și ramura alimentară au cunoscut depășiri substanțiale, îmbunătățiri calitative superioare. Gama sortimentelor produse de cele 20 de unități aparținînd industriei locale regionale s-a extins cu fiecare an; în lemn, numărul garniturilor ramura de mobilă livrate comerțului socialist este de 4,7 ori mai mare față de anul 1959. Rezultatele înregistrate în cinstea Congresului al IX-lea al partidului sînt rodul muncii organizate a colectivelor din unitățile subordonate sfaturilor populare din regiune. Lucrările Congresului partidului au stîrnit un interes deosebit pentru fiecare om al muncii. Nouă, cei care ne desfășurăm activitatea în domeniul economiei locale, ne revin pentru următorii cinci ani sarcini importante, care decurg din programul grandios al partidului. „Industria locală, cooperația meșteșugărească și de consum — se subliniază în Raportul prezentat de tovarășul Nicolae Ceaușescu la cel de-al IX-lea Congres al partidului — au în principal sarcina de a lărgi și îmbunătăți sviciile de întreținere și reparații, de a ridica nivelul calității și de a îmbogăți varietatea articolelor de uz casnic și gospodăresc, a produselor de artizanat. Dezvoltînd și perfecționînd continuu producția de consum, oamenii bunurilor muncii care lucrează în acest domeniu vor aduce o contribuție importantă la îmbunătățirea aprovizionării, la satisfacerea în condiții tot mai bune a cerințelor populației, la creșterea bunăstării materiale a celor ce muncesc", însușindu-ne cu multă răspundere sarcinile ce ne revin, iarnici trasate de Congresul al IX-lea pentru perioada 1966-1970, noi am format un colectiv de ingineri și economiști care studiază în prezent posibilitățile de dezvoltare a industriei locale regionale, organizarea și profilarea unităților, precum și producerea unor sortimente noi și în special bunuri de larg consum, în scopul acesta, colectivul studiază modul de organizare al unor întreprinderi de industrie locală din regiunea Brașov și Banat, cu o experiență mai bogată. Pentru a putea realiza sarcinile ce decurg din Directivele Congresului al IX-lea, vom studia în primul rînd îmbunătățirea organizării și profilării întreprinderilor pe producția de serie , comasarea unor secții cu activitate mai restrînsă , înființarea unor secții noi de producție, avînd în vedere folosirea în continuare a rezervelor de materie primă ce se vor descoperi. Vom căuta să menținem la un ritm ridicat producția de mobilă, mobilier și diferite piese separate pentru nevoile comerțului socialist. Cerințele de consum ale populației vor crește substanțial în următorii cinci ani. Avem toate condițiile și ne vom strădui să îmbunătățim, folosind posibilitățile locale, activitatea productivă pentru a satisface cît mai deplin cerințele consumatorilor. Ramura metalurgică se va dezvolta. Introducînd în fabricație unele sortimente utile cerute de populație, ne vom strădui să lărgim gama sortimentelor. Pentru buna deservire a unităților de transport rutier, secțiunea de industrie locală a Sfatului popular regional va organiza deschiderea unor secții de vulcanizare în raioanele: Strehaia, Corabia, Oltețu și în alte localități. Ținînd cont de unele resurse bogate de care dispun raioanele din zona de șes a regiunii, cum ar fi papura, răchita, foile de porumb etc, vom organiza mai temeinic executînd producția de împletituri o serie de produse atît pentru nevoile pieței interne, cît și pentru producția de export. O atenție deosebită trebuie să acordăm întreprinderilor noastre în vederea ridicării calității produselor la nivelul cel mai corespunzător. Aceasta impune, de bună seamă, ridicarea calificării cadrelor și întărirea în același timp a controlului tehnic de calitate. IOSIF NEGOIU șeful secțiunii industrie locală a Sfatului popular regional Oltenia VEDERE SEVERINEANA (Foto : FI. Roșoga).