Inainte, septembrie 1965 (Anul 22, nr. 6379-6404)

1965-09-11 / nr. 6388

b f k A r Proletari din toate țările, uniți-vă ! * ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL OLTENIA AL P.C.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XXII — NR. 6388­4 PAGINI — 25 BANI SIMBATA 11 SEPTEMBRIE 1965 Vizita delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România în Uniunea Sovietică Semnarea comunicatului comun La 10 septembrie, în Palatul mare al Kremlinului din Moscova a avut loc semnarea Comunicatului cu pri­vire la vizita oficială făcută în Uniu­nea Sovietică de către delegația de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România. Comunicatul a fost semnat din partea română de tovarășii Ni­­colae Ceaușescu, secretar gene­ral al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, și Ion Gheorghe Maurer, membru al Comi­tetului Executiv al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, din partea sovietică de tovară­șii Leonid Brejnev, prim-secretar al Comitetului Central al P.C.U.S., și Alexei Kosighin, membru al Pre­zidiului C.C. al P.C.U.S., președintele Consiliului de Miniștri al U.R.S.S. La semnare au fost de față tovarășii Gheorghe Apostol, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-vicepreședinte al Con­siliului de Miniștri, Alexandru Bîr­­lădeanu, membru al Comitetului E­­xecutiv al C.C. al P.C.R., prim-vice­președinte al Consiliului de Miniștri, Paul Niculescu-Mizil, membru al Co­mitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Manea Mănescu, secretar al C.C. al P.C.R., Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul a­­facerilor externe, Nicolae Gum­ă, membru al C.C. al P.C.R., ambasado­rul Republicii Socialiste România in U.R.S.S., precum și Andrei Păcuraru, membru al C.C. al P.C.R., șef de sec­ție la C.C. al P.C.R. Din partea sovietică au asis­tat tovarășii K. T. Mazurov, mem­bru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., A. I. Mikoian, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., președintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., D. S. Poleanski, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., vicepreședinte al Consiliului de Mi­niștri al U.R.S.S., A. N. Șelepin, membru al Prezidiului și secretar al C.C. al P.C.U.S., G. I. Voronov, mem­bru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., președintele Consiliului de Miniștri al R.S.F.S. Rusă, V. V. Grișin, mem­bru supleant al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., președintele Consiliului U­­nional Central al Sindicatelor Sovie­tice, P. N. Demicev, membru supleant al Prezidiului și secretar al C.C. al P.C.U.S., I. V. Andropov și A. P. Ru­­dakov, secretari ai C.C. al P.C.U.S., V.E. Dimșiț, M. A. Leseciko, P. F. Lo­­tnako, vicepreședinți ai Consiliului de miniștri al U.R.S.S., A. A. Gromî­­ko, membru al C.C. al P.C.U.S., mi­nistrul afacerilor externe al U.R.S.S., I. K. Jegalin, membru al C.C. al P.C.U.S., ambasadorul Uniunii Sovie­tice în Republica Socialistă România. Mitingul consacrat prieteniei româno-sovietice In marea Sală a Congreselor din Palatul Kremlinului a avut loc la 10 septembrie un miting consacrat prieteniei româno-sovietice. In sala de peste 6.000 de locuri se aflau reprezentanți ai oamenilor muncii din Moscova, muncitori, ingineri, funcționari, oameni de știință și cul­tură, scriitori, reprezentanți ai for­țelor armate ale U.R.S.S. Tribuna, dominată de Lenin, era încadrată de chipul lui drapelele de stat ale Republicii Socialiste Ro­mânia și Uniunii Sovietice. Cei prezenți au intimpinat cu a­­plauze prelungite apariția in prezi­diu a tovarășilor Nicolae Ceau­șescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheor­ghe Apostol, Alexandru Bîrlădeanu, Paul Niculescu-Mizil, Manea Mă­nescu, Corneliu Mănescu, Nicolae Gum­ă, a tovarășilor L. I. Brejnev, A. N. Kosighin, A. I. Mikoian , T. Mazurov, D. S. Poleanski, A. N­­e­­lepin, G. I. Voronov, V. V. Grișin, P. N. Demicev, I. V. Andropov, D. F. Ustinov, a reprezentanților locui­torilor capitalei sovietice. Mitingul a fost deschis de N. G. Egorîcev, prim-secretar al Comitetu­lui orășenesc Moscova al P.C.U.S., care, în numele locuitorilor Mosco­vei, a salutat cu căldură pe mem­­brrii delegației române. Au fost intonate imnurile de stat ale Republicii Socialiste România și Uniunii Sovietice. Au luat cuvântul A. V. Viktorov, șef de brigadă la Uzina de rulmenți nr. 1 din Moscova, prof. D. I. Dia­­konov, decanul Facultății de petrol și gaze a Institutului „Gubkin“, T. P. Volkova, învățătoare la școala nr. 101 „Kosmodemianski" din Moscova. În aplauzele prelungite ale parti­cipanților la miting a luat apoi cu­vântul Leonid Brejnev, prim-secretar al C.C. al P.C.U.S. Din nou în sală răsună aplauze prelungite cînd se dă cuvintul șefu­lui delegației de partid și guverna­mentale a Republicii Socialiste Ro­mânia, tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al C.C. al P.C.R Cuvîntările rostite de tovarășii Leonid Brejnev și Nicolae Ceaușescu au fost urmărite cu deosebită aten­ție și subliniate in repetate rînduri de aplauze. Mitingul a fost o vie manifestare a sentimentelor­­­ de prietenie romăno­­sovietică. Cuvîntarea tovarășului Leonid Brejnev Dragă tovarășe Ceaușescu, Dragă tovarășe Maurer, Stimați prieteni români, Tovarăși moscoviți, Permiteți-mi ca, în numele Comi­tetului Central al Partidului Comu­nist al Uniunii Sovietice, al guver­nului sovietic și al tuturor oameni­lor sovietici, să salut cu căldură delegația de partid și guvernamen­tală a Republicii Socialiste Româ­nia și, in persoana dv., dragi prie­teni, să salut pe fratele și vecinul nostru — întregul popor român har­nic, să salut pe toți membrii Parti­dului Comunist Român. (Aplauze). In urmă cu o lună și jumătate, eu și tovarășii mei am avut prilejul să asistăm, în calitate de oaspeți, la al IX-lea Congres al Partidului Comu­nist Român, care va constitui, fără Îndoială, o etapă importantă în Înaintarea poporului român spre viitorul comunist. Intîlnirile cu comuniștii români, cu muncitorii și țăranii ne-au produs o puternică impresie. Am văzut oa­meni pătrunși de o încredere pro­fundă în partidul lor, oameni care, în lupta lor pentru un viitor lumi­nos, îmbină bine entuziasmul revo­luționar autentic cu activitatea con­cretă și spiritul întreprinzător. Am văzut pretutindeni imensele trans­formări în viața poporului român Se dezvoltă cu succes economia și cultura, crește bunăstarea poporu­lui, se schimbă întreaga înfățișare a țării. Și privind tabloul înfloririi noii Românii socialiste, îți pui, fără să vrei, întrebarea : care este secre­tul acestor succese, unde este izvo­rul acelor forțe care au adus o țară, înapoiată in trecut, pe calea largă a progresului ? Izvorul acesta îl constituie munca plină de abnegație a poporului frate român, condus de Partidul Comu­nist Român, avantajele sistemului socialist al economiei. Se știe că natura, cu bogățiile sale, n-a vitregit România. Ea are petrol, gaze, cărbune,­ păduri, metale neferoase și multe altele. Dar oare sunt puține țări pe lume care dispun de tot atîtea resurse naturale ? Să luăm, de exemplu, o serie de state din Orientul Mijlociu și Apro­piat sau din America Latină. Unele din ele dispun de surse nesecate de petrol. Totuși, în condițiile capitalis­mului, aceste bogății naturale, atră­­gînd pe rechinii imperialiști, devin adesea un blestem pentru popor. Prădătorii își vîră amindouă miinite în buzunarul străin, condamnînd mi­lioane de oameni la mizerie. Numai regimul socialist permite folosirea bogățiilor naturale în interesele po­porului, pentru fericirea și înflorirea lui. România este un exemplu grăi­tor în acest sens. Asistînd la Congres, noi am putut cunoaște temeinic noul plan cinci­nal de dezvoltare a economiei na­ționale a României și planul de 10 ani de dezvoltare a energeticii ei. Aceste documente deschid orizon­turi noi în fața României socialiste. Nu mai departe decit peste cinci ani in țară se vor produce doar în 24 de zile tot atîtea produse industriale cit producea România antebelică in­­tr-un an întreg. Oamenii sovietici se bucură in mod sincer pentru po­porul frate român, care acumulează tot mai multe forțe pentru noi și noi victorii. (Aplauze). Uniunea Sovietică și România sînt nu numai vecine, ci și tovarăși de luptă pentru o cauză comună. Prietenia noastră este întărită de unitatea scopurilor in lupta pentru viitorul de comunitate a idealurilor comuniste comu­niste. Această prietenie este o mă­reață cucerire istorică a popoarelor Uniunii Sovietice și României so­cialiste. După cum se știe istoria relațiilor dintre țările noastre nu s-a dezvol­tat nici pe departe pe un drum ne­ted. Politica antipopulară, listă a guvernanților Rusiei naționa­lariste și ai României moșierești a dat naș­tere nu odată la conflicte, la neîn­credere reciprocă. Dar muncitorii și țăranii Rusiei și României au fost totdeauna solidari in lupta împotri­va asupririi din partea exploatato­rilor ruși și români. Prietenia popoarelor noastre s-a călit și s-a întărit și mai mult în ultimele două decenii in lupta îm­potriva imperialismului și fismului, în munca comună colonia­pentru socialism și comunism. Socialismul a deschis drum larg dezvoltării rela­țiilor noastre pe o temelie cu totul nouă — pe principiile leniniste ale internaționalismului socialist, colabo­rării frățești, egalității în drepturi, independenței, neamestecului în tre­burile celuilalt. Atunci cînd vorbim despre prie­tenia țărilor noastre, avem in ve­dere nu numai sentimentele bune, tovărășești pe care le nutresc po­poarele noastre unul față de celă­lalt. Alături de aceste sentimente stau fapte reale. Prietenia noastră contribuie la dezvoltarea continuă a colaborării reciproc avantajoase în domeniul politic, economic și cultu­ral. Cu cit mai multe sînt aceste fapte reale, cu atît mai trainice sînt sentimentele frățești care ne unesc. Cu cit este mai strînsă prietenia noastră, cu atît sînt mai largi posi­bilitățile pentru colaborare, pentru accelerarea înaintării noastre co­mune (Continuare în pag. 2-a) Cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu Dragă tovarășe Brejnev, Dragă tovarășe Kosighin, Dragă tovarășe Mikoian, Dragi tovarăși. Mulțumim de la această tribună Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice și guvernului sovietic pentru invitația de a vizita Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice. (Aplauze). Fo­losesc acest prilej pentru a trans­mite locuitorilor orașului Moscova, întregului popor sovietic, salutul frățesc al poporului româ­n, me­sajul său de prietenie și solidari­tate internaționalistă. (Aplauze). De mai bine de o săptămînă, de­legația noastră este oaspete al Uni­unii Sovietice — patria Marii Revo­luții Socialiste din Octombrie, prima țară a socialismului victorios. Peste tot, în cursul călătoriei prin țara dv. ne-a reținut în mod deosebit aten­ția entuziasmul și hotărîrea cu care oamenii sovietici înfăptuiesc — prin munca lor creatoare — politica partidului comunist, conducătorul încercat al poporului sovietic în o­­­pera de construire a comunismului. (Aplauze). Manifestările de priete­nie tovărășească cu care am fost înconjurați pretutindeni exprimă sentimentele frățești pe care oame­nii sovietici le poartă poporului ro­mân, sunt o expresie a prieteniei dintre popoarele noastre. (Aplauze). Poporul nostru cunoaște și se bucură din toată inimă de succesele remarcabile obținute în Uniunea So­vietică in creșterea forțelor de pro­ducție și dezvoltarea bazei tehnico­­materiale a comunismului, de pro­gresele obținute în domeniul știin­ței și culturii, al ridicării nivelului de trai a­ celor ce muncesc. Vizitînd uzina de tractoare din Volgograd, hidrocentrala de pe Volga și uzina metalurgică „Congresul al XXII-lea" din Leningrad am putut aprecia înzestrarea tehnică la un ni­vel ridicat a întreprinderilor, buna pregătire profesională a muncitori­lor și specialiștilor. Forța creatoare a oamenilor mun­cii conduși de partid a transformat Uniunea Sovietică într-o mare putere industrială, care dă o cincime din întreaga producție a lumii. Indus­tria sovietică este una din marile cuceriri ale partidului comunist popoarelor Uniunii Sovietice. Reali­­i­zările obținute de poporul sovietic demonstrează marea importanță a industrializării în asigurarea pro­gresului și civilizației țărilor care construiesc noua orînduire. Creșterea în ritm susținut a in­dustriei sovietice a creat condiții pentru înzestrarea tehnică a tuturor ramurilor economiei naționale, ea asigură baza tehnică­ materială agriculturii sovietice în vederea în­­­­ăptuirii programului de dezvoltare continuă a acesteia. O contribuție importantă ia con­strucția comunismului și la progre­sul științific mondial aduc străluci­tele realizări ale cercetătorilor so­vietici în domenii de cea mai mare importantă ale științei și tehnicii contemporane. Comuniștii din România, întregul nostru popor urează comuniștilor sovietici, tuturor oamenilor muncii succese tot mai mari în munca în­chinată înfloririi continue a patriei sovietice, ridicării ei tot mai sus pe culmile civilizației comuniste. (A­­plauze prelungite). Vă rog, tovarăși, să-mi permiteți acum să mă refer, pe scurt, la via­ța și munca poporului român, la preocupările și proiectele sale de viitor. Congresul al IX-lea al parti­dului nostru, care a avut loc recent, făcînd bilanțul victoriilor obținute de oamenii muncii în construcția so­cialistă, a arătat că sarcinile funda­mentale ale planului de dezvoltare a economiei naționale în perioada 1960—1965 sunt îndeplinite cu suc­ces. Forțele de producție ale țării au cunoscut in această perioadă puternică înflorire. A crescut în ritm a impetuos industria socialistă, a pro­gresat economia națională, s-a ridi­cat nivelul de trai al poporului. Dez­­voltîndu-se în anii planului de șase ani intr-un ritm anual de 14,4 la sută, producția industrială este în 1965 de 2,24 ori mai mare decit în 1959 și de aproape zece ori decit in 1938 — anul în care producția a atins nivelul cel mai înalt cunos­cut de regimul burghezo-moșieresc în primii ani ai planului­ desenal s-a încheiat cooperativizarea agri­culturii, care, împreună cu măsurile luate pentru întărirea bazei tehnice­­materiale și organizarea producției după metode științifice au creat condiții pentru sporirea producției agricole, pentru creșterea aportului acestei importante ramuri a econo­miei noastre naționale la progresul țării. Transformările revoluționare care au avut loc în viața poporului, sta­diul actual de dezvoltare social-po­­litică și economică a țării, victoria deplină și definitivă a socialismului la orașe și sate și-au găsit expresia în noua lege fundamentală a țării noastre adoptată de Marea Adunare Națională — Constituția Republicii Socialiste România. (Aplauze). Aces­te realizări, rod al muncii eroice a poporului român, demonstrează jus­tețea liniei politice a partidului nos­tru — detașamentul de avangard (coctinuate in pag 2 a) ea ® KE3fSaW»S«WRO»i­'­U«Bm»Ses|| Biblioteca Centrala 3 Regionale. G^nia ij îmbunătățiri privind condițiile de admitere in școlile tehnice Pentru a lărgi accesul la școlile tehnice pentru personal tehnic și in școlile tehnice de maiștri, în vederea pregătirii de cadre tehnice necesare economiei noastre naționale, printr-o recentă hotărire a Consiliului de Mi­­niștri au fost aduse unele îmbunătă­țiri privind condițiile de admitere în aceste școli. Potrivit hotărîrii, se desființează limita de vîrstă pentru înscrierea la concursul de admitere în ambele ca­tegorii de școli. La examenul de ad­mitere în școlile tehnice pentru per­sonal tehnic se primesc absolvenți ai învățămîntului mediu de cultură ge­nerală cu diplomă de maturitate sau cu certificat de absolvire. La admite­rea in școlile tehnice de maiștri vor fi înscriși — in aceleași condiții cu mun­citorii absolvenți ai învățămîntului profesional — și muncitorii absol­venți ai învățămîntului mediu de cul­tură generală care s-au calificat prin cursurile organizate în întreprinderi. Pentru specialitățile miner și foraj­­extracție sînt admise și anumite ca­tegorii de muncitori calificați la lo­cul de muncă sau prin cursuri orga­nizate în întreprinderi, dacă sunt ab­solvenți ai școlii generale sau ai al­tor școli echivalente. Pentru aceștia se vor organiza clase aparte cu o durată de școlarizare adecvată. Primirea elevilor în școlile tehni­ce de maiștri se face pe baza reco­mandării întreprinderii sau instituți­ei de unde provin, în ordinea rezul­tatelor obținute la examenul de ad­mitere și în limita planului de șco­larizare. (Agerpres) In fața panoului de onoare al Uzinei mecanice Tr. Severin, sectorul II. Ciclu de conferințe Clubul muncitoresc „1 Mai" — Craiova în colaborare cu Comitetul orășenesc de luptă pentru pace și Comitetul orășenesc al femeilor, a organizat un ciclu de conferințe săptămînale pe teme cultural-educa­tive și politice de masă. Astfel, nu după-amiaza zilei de 9 septembrie a.c., în sala de festivități a clubului „1 Mai", tovarășa Elena Burnaz a vorbit despre: „Creșterea prestigiu­lui internațional al Republicii So­cialiste România". Tunelul „Moșu“ a fost străpuns 10 septembrie 1965. Ne aflăm in tunelul „Moșu", situat in lotul II al șantierului I.P.L.S.T. Gura Văii. Ceasornicul inginerului Pa­­raschiv Rădulescu, șeful lotului, indica apropierea orei 16.00. Mi­nerii erau la posturi. După evacu­area materialului excavat din aba­taj și pregătirea pușcăturilor, cele citeva minute care trebuiau să se mai scurgă, li se păreau nesfirșit de lungi. „Totul este pregătit, tovarășe inginer. Pușcăm nouă găuri la ieșire, iar aici la intrare IU — raportase, puțin emoționat, artifi­cierul Ion Boeru. ...Două bubuituri puternice, cu oarecare intermitențe, au făcut să răsune valea Dunării, pînă de­parte în aval și amonte. Un nor de praf a mai stăruit puțină vreme un abataj și apoi, la lu­mina lămpilor de carbid, la orele 16.00, două echipe de mineri se îmbrățișează, în uralele și aplau­zele celorlalți. De o parte mine­rii lui Teodor Onica, iar de cea­laltă ortacii lui Buleac Valentin. Momentul marca străpungerea galeriei superioare a tunelului. ★ încă în primăvara acestui an să fi fost luna aprilie, „Moșu“ iși păstra neștirbită supremația peste stîncile și piscurile din jur. Mine­rii șefului de brigadă Petre Le­­trena, ca să ajungă aci, la picioa­rele lui, au urcat destul de greu pe o potecă improvizată, aducînd cu ei și cîteva perforatoare și pikhamere (ciocane de abataj). Plin de sunet, „Moșu“ i-a pri­vit de sus. Lunga-i viață de mi­­lenii înfruntase atîtea uragane, dar el rămăsese neclintit. Primele mușcături în roca-i granitică l-au lăsat nepăsător. Apoi altele și altele s-au succe­dat cu regularitate, zi și noapte. Sub conducerea șefilor de schimb fost­ Golgoi, Nicolae Vasilescu și Ion Buruian, cu concursul șe­fului de jol și al ingineruli lu­netist Teodor Teodosie, minerii au dat un asalt continuu. Sur­prins de cura­nt și priceperea lor. ..Moșu" a opus toată rezistenta de care era în stare. Ba, intr-o noapte, pe la sfirșitul lunii mai, in timpul unei vijelii puternice și al unei ploi torențiale, a în­cercat să se răsucească, amenin­­tind prăbușirea galeriei. Fără să-și piardă cumpătul, minerii i-au barat la timp intenția, opu­­nîndu-i cintre metalice și apoi betoane in inele. Magicului cuvint „SESAM", mi­nerii i-au preferat ceva mai po­trivit zilelor noastre, omului so­cialist : utilaje perfecționate, e­­fectul unei experiențe îndelun­gate, omogenitatea brigăzii, ne­strămutata dorință de a învinge, întocmai ca la Bicaz, ori pe linia ferată Deva — Stoeneasa, sau Gri­­vedia — Petroșani, și aici la Gura — Vii, pe șantierul „Porțile de Fier", oamenii lui Letrena sunt la înălțime. N-a fost zi în care ei să nu-și depășească prevederile graficului. Numai așa se explică străpungerea tunelului „Moșu", cu 6 zile mai devreme. ★ Admir bucuria îmbrățișării mi­nerilor, privesc îndrăznețul via­duct ce înconjoară „Moșul" cu un braț puternic de fier și beton, anticipez zborul trenurilor și al turismelor prin feeria peisajului inedit și aduc, din toată ființa mea, omagii OMULUI și muncii. I. GRASU Cînd arăturile de vară se fac... toamna In toate raioanele regiunii Olte­nia, în­ consfătuiri organizate de consiliile răspunderea agricole, cei care poartă recoltelor au stabilit măsuri prin a căror aplicare se pot crea condiții optime în vederea sporirii producțiilor de grîu, secară și orz in anul viitor Și în raionul Gilort s-au stabilit asemenea măsuri, mai ales că pro­ductia de grîu obținută în vara a­­ceasta n-a fost mulțumitoare. Spe­cialiștii au arătat, în multe ocazii, că există posibilități ca recolta să fie mai mare în anul viitor, dacă se va pregăti mai bine și din vreme patul germinativ, dacă se va con­diționa cu multă grijă sămînța și dacă se­ vor însămînța la epoca op­timă soiuri de mare productivitate în terenuri bine îngrășate. Teoretic se cunoaște foarte bine de către specialiștii din cooperativele agri­cole care sînt factorii ce conduc la recolte sporite de grîu. Și, de ce să nu se recunoască, în multe u­­nități agricole s-a tinut seama de acești factori. Astfel, in comunele Jupînești, Cio­­cadia și Albeni s-au executat la timp arăturile de vară în miriștea păioaselor pe cea mai mare parte din suprafețele planificate. Faptul a­­cesta a dat posibilitate mecanizato­rilor să treacă încă de mult la pre­gătirea terenului în vederea semă­natului. Pînă în dimineața zilei de 8 septembrie a.c., la Ciocadia era pregătită pentru semănat suprafața de 70 ha, la Jupînești 56 ha, iar la Albeni 50 ha. La Jupînești se con­diționaseră 80 tone sămînță de grîu, adică cea mai mare cantitate, com­parativ cu celelalte unități din ra­ion. Nimic de zis, cooperativele agri­cole menționate sunt cele mai a­­vansate în ceea ce privește pregă­tirile pentru însămințările de toam­nă Dar cifrele arătate sînt oare ele mulțumitoare acum, cînd insămîn­­țările bat la ușă ? Nici pe departe Nemulțumirea este cu atît mai mare, cu cit se constată că la data amin­tită, la nivelul raionului situati­a pregătirilor pentru însămințări e cu totul nesatisfăcătoare. Pentru cele 9000 ha este vor fi însămințate în această toamnă cu grîu și secară va fi nevoie de cel puțin 1800 tone sămînță. Cu toate acestea, nu s-a condiționat decít cantitatea de 388 tone sămînță ceea ce înseamnă foarte puțin, da­torită faptului că nu s-au folosit la întreaga capacitate toate selectoa­rele și trioarele existente în raion Dat fiind faptul că in raionul Gilort există suprafețe întinse de pășuni și finețe,­ sectorul zootehnic este în continuă dezvoltare. Atunci de ce nu s-au încorporat in sol o dată cu arătura decit 2479 tone gunoi de grajd, pe suprafața de numai 148 ha ? Că în tot raionul Gilort nu se acordă importanța cuvenită fertili­zării solului o dovedește și alt as­pect. Deși capacitatea de producție a terenurilor din această parte a re­giunii noastre trebuie neapărat ridi­cată prin orice mijloace pentru a se ajunge la recolte mari, totuși, în tot raionul nu s-a transportat in timp și nu s-a încorporat nici un gram de îngrășăminte chimice și amendamente. Or,terenurile din raion puternic podzolite cer cantități mari de amendamente calcaroase pentru reducerea acidității solului S-au întrebat oare tovarășii din raionul Gilort cum se va respecta epoca optimă și calitatea semănatu­lui, dacă acum in pragul însămin­­țărilor nu s-a pregătit decit supra­fața de 550 ha ? Probabil că da, însă destul de tîrziu, în aceste zile, în loc ca cele 142 tractoare care deservesc cooperativele agricole să lucreze cu toată capacitatea la pre­gătirea terenului în vederea semă­natului, sunt folosite la executarea arăturilor­­ de vară. Străbătînd în lung și in lat ogoarele raionului, a­­tenția îui este reținută de faptul că multe miriști sînt încă nearate, iar arăturile existente, in cea m­ai mare parte, s-au executat în ultima săptă­­mină, adică toamna. Aceasta reiese din situația operativă de la data de 29 august a.c., cînd arăturile de vară nu se executaseră decit pe suprafața de 2525 ha, ceea ce re­prezintă 55 la sută din suprafața planificată, iar în prezent arăturile sunt executate pe 4460 ha, adică pe 87 la sută din suprafață. Iată deci că jumătate din arăturile de vară se fac toamna. Mai au ele eficiența scontată ? Din cele relatate se desprinde concluzia că în cazul în care în anul viitor producția de grîu nu va atinge nivelul dorit în acest raion, de vină nu sunt numai condițiile naturale, tipul de sol și configurația terenului. Organele locale de partid și de stat, tovarășii de la consiliul agricol raional, consiliile de con­ducere ale cooperativelor agricole de producție e bine să înțeleagă că în acest caz va trebui să se aibă in vedere lipsa de răspundere pen­tru soarta recoltei în perioada de pregătire a insămințărilor de toamnă. M. MIHAI

Next