Inainte, septembrie 1965 (Anul 22, nr. 6379-6404)
1965-09-11 / nr. 6388
b f k A r Proletari din toate țările, uniți-vă ! * ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL OLTENIA AL P.C.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XXII — NR. 63884 PAGINI — 25 BANI SIMBATA 11 SEPTEMBRIE 1965 Vizita delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România în Uniunea Sovietică Semnarea comunicatului comun La 10 septembrie, în Palatul mare al Kremlinului din Moscova a avut loc semnarea Comunicatului cu privire la vizita oficială făcută în Uniunea Sovietică de către delegația de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România. Comunicatul a fost semnat din partea română de tovarășii Nicolae Ceaușescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, și Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, din partea sovietică de tovarășii Leonid Brejnev, prim-secretar al Comitetului Central al P.C.U.S., și Alexei Kosighin, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., președintele Consiliului de Miniștri al U.R.S.S. La semnare au fost de față tovarășii Gheorghe Apostol, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Alexandru Bîrlădeanu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Manea Mănescu, secretar al C.C. al P.C.R., Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe, Nicolae Gumă, membru al C.C. al P.C.R., ambasadorul Republicii Socialiste România in U.R.S.S., precum și Andrei Păcuraru, membru al C.C. al P.C.R., șef de secție la C.C. al P.C.R. Din partea sovietică au asistat tovarășii K. T. Mazurov, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., A. I. Mikoian, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., președintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., D. S. Poleanski, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., A. N. Șelepin, membru al Prezidiului și secretar al C.C. al P.C.U.S., G. I. Voronov, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., președintele Consiliului de Miniștri al R.S.F.S. Rusă, V. V. Grișin, membru supleant al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., președintele Consiliului Unional Central al Sindicatelor Sovietice, P. N. Demicev, membru supleant al Prezidiului și secretar al C.C. al P.C.U.S., I. V. Andropov și A. P. Rudakov, secretari ai C.C. al P.C.U.S., V.E. Dimșiț, M. A. Leseciko, P. F. Lotnako, vicepreședinți ai Consiliului de miniștri al U.R.S.S., A. A. Gromîko, membru al C.C. al P.C.U.S., ministrul afacerilor externe al U.R.S.S., I. K. Jegalin, membru al C.C. al P.C.U.S., ambasadorul Uniunii Sovietice în Republica Socialistă România. Mitingul consacrat prieteniei româno-sovietice In marea Sală a Congreselor din Palatul Kremlinului a avut loc la 10 septembrie un miting consacrat prieteniei româno-sovietice. In sala de peste 6.000 de locuri se aflau reprezentanți ai oamenilor muncii din Moscova, muncitori, ingineri, funcționari, oameni de știință și cultură, scriitori, reprezentanți ai forțelor armate ale U.R.S.S. Tribuna, dominată de Lenin, era încadrată de chipul lui drapelele de stat ale Republicii Socialiste România și Uniunii Sovietice. Cei prezenți au intimpinat cu aplauze prelungite apariția in prezidiu a tovarășilor Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Alexandru Bîrlădeanu, Paul Niculescu-Mizil, Manea Mănescu, Corneliu Mănescu, Nicolae Gumă, a tovarășilor L. I. Brejnev, A. N. Kosighin, A. I. Mikoian , T. Mazurov, D. S. Poleanski, A. Nelepin, G. I. Voronov, V. V. Grișin, P. N. Demicev, I. V. Andropov, D. F. Ustinov, a reprezentanților locuitorilor capitalei sovietice. Mitingul a fost deschis de N. G. Egorîcev, prim-secretar al Comitetului orășenesc Moscova al P.C.U.S., care, în numele locuitorilor Moscovei, a salutat cu căldură pe membrrii delegației române. Au fost intonate imnurile de stat ale Republicii Socialiste România și Uniunii Sovietice. Au luat cuvântul A. V. Viktorov, șef de brigadă la Uzina de rulmenți nr. 1 din Moscova, prof. D. I. Diakonov, decanul Facultății de petrol și gaze a Institutului „Gubkin“, T. P. Volkova, învățătoare la școala nr. 101 „Kosmodemianski" din Moscova. În aplauzele prelungite ale participanților la miting a luat apoi cuvântul Leonid Brejnev, prim-secretar al C.C. al P.C.U.S. Din nou în sală răsună aplauze prelungite cînd se dă cuvintul șefului delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România, tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al C.C. al P.C.R Cuvîntările rostite de tovarășii Leonid Brejnev și Nicolae Ceaușescu au fost urmărite cu deosebită atenție și subliniate in repetate rînduri de aplauze. Mitingul a fost o vie manifestare a sentimentelor de prietenie romănosovietică. Cuvîntarea tovarășului Leonid Brejnev Dragă tovarășe Ceaușescu, Dragă tovarășe Maurer, Stimați prieteni români, Tovarăși moscoviți, Permiteți-mi ca, în numele Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, al guvernului sovietic și al tuturor oamenilor sovietici, să salut cu căldură delegația de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România și, in persoana dv., dragi prieteni, să salut pe fratele și vecinul nostru — întregul popor român harnic, să salut pe toți membrii Partidului Comunist Român. (Aplauze). In urmă cu o lună și jumătate, eu și tovarășii mei am avut prilejul să asistăm, în calitate de oaspeți, la al IX-lea Congres al Partidului Comunist Român, care va constitui, fără Îndoială, o etapă importantă în Înaintarea poporului român spre viitorul comunist. Intîlnirile cu comuniștii români, cu muncitorii și țăranii ne-au produs o puternică impresie. Am văzut oameni pătrunși de o încredere profundă în partidul lor, oameni care, în lupta lor pentru un viitor luminos, îmbină bine entuziasmul revoluționar autentic cu activitatea concretă și spiritul întreprinzător. Am văzut pretutindeni imensele transformări în viața poporului român Se dezvoltă cu succes economia și cultura, crește bunăstarea poporului, se schimbă întreaga înfățișare a țării. Și privind tabloul înfloririi noii Românii socialiste, îți pui, fără să vrei, întrebarea : care este secretul acestor succese, unde este izvorul acelor forțe care au adus o țară, înapoiată in trecut, pe calea largă a progresului ? Izvorul acesta îl constituie munca plină de abnegație a poporului frate român, condus de Partidul Comunist Român, avantajele sistemului socialist al economiei. Se știe că natura, cu bogățiile sale, n-a vitregit România. Ea are petrol, gaze, cărbune, păduri, metale neferoase și multe altele. Dar oare sunt puține țări pe lume care dispun de tot atîtea resurse naturale ? Să luăm, de exemplu, o serie de state din Orientul Mijlociu și Apropiat sau din America Latină. Unele din ele dispun de surse nesecate de petrol. Totuși, în condițiile capitalismului, aceste bogății naturale, atrăgînd pe rechinii imperialiști, devin adesea un blestem pentru popor. Prădătorii își vîră amindouă miinite în buzunarul străin, condamnînd milioane de oameni la mizerie. Numai regimul socialist permite folosirea bogățiilor naturale în interesele poporului, pentru fericirea și înflorirea lui. România este un exemplu grăitor în acest sens. Asistînd la Congres, noi am putut cunoaște temeinic noul plan cincinal de dezvoltare a economiei naționale a României și planul de 10 ani de dezvoltare a energeticii ei. Aceste documente deschid orizonturi noi în fața României socialiste. Nu mai departe decit peste cinci ani in țară se vor produce doar în 24 de zile tot atîtea produse industriale cit producea România antebelică intr-un an întreg. Oamenii sovietici se bucură in mod sincer pentru poporul frate român, care acumulează tot mai multe forțe pentru noi și noi victorii. (Aplauze). Uniunea Sovietică și România sînt nu numai vecine, ci și tovarăși de luptă pentru o cauză comună. Prietenia noastră este întărită de unitatea scopurilor in lupta pentru viitorul de comunitate a idealurilor comuniste comuniste. Această prietenie este o măreață cucerire istorică a popoarelor Uniunii Sovietice și României socialiste. După cum se știe istoria relațiilor dintre țările noastre nu s-a dezvoltat nici pe departe pe un drum neted. Politica antipopulară, listă a guvernanților Rusiei naționalariste și ai României moșierești a dat naștere nu odată la conflicte, la neîncredere reciprocă. Dar muncitorii și țăranii Rusiei și României au fost totdeauna solidari in lupta împotriva asupririi din partea exploatatorilor ruși și români. Prietenia popoarelor noastre s-a călit și s-a întărit și mai mult în ultimele două decenii in lupta împotriva imperialismului și fismului, în munca comună coloniapentru socialism și comunism. Socialismul a deschis drum larg dezvoltării relațiilor noastre pe o temelie cu totul nouă — pe principiile leniniste ale internaționalismului socialist, colaborării frățești, egalității în drepturi, independenței, neamestecului în treburile celuilalt. Atunci cînd vorbim despre prietenia țărilor noastre, avem in vedere nu numai sentimentele bune, tovărășești pe care le nutresc popoarele noastre unul față de celălalt. Alături de aceste sentimente stau fapte reale. Prietenia noastră contribuie la dezvoltarea continuă a colaborării reciproc avantajoase în domeniul politic, economic și cultural. Cu cit mai multe sînt aceste fapte reale, cu atît mai trainice sînt sentimentele frățești care ne unesc. Cu cit este mai strînsă prietenia noastră, cu atît sînt mai largi posibilitățile pentru colaborare, pentru accelerarea înaintării noastre comune (Continuare în pag. 2-a) Cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu Dragă tovarășe Brejnev, Dragă tovarășe Kosighin, Dragă tovarășe Mikoian, Dragi tovarăși. Mulțumim de la această tribună Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice și guvernului sovietic pentru invitația de a vizita Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice. (Aplauze). Folosesc acest prilej pentru a transmite locuitorilor orașului Moscova, întregului popor sovietic, salutul frățesc al poporului român, mesajul său de prietenie și solidaritate internaționalistă. (Aplauze). De mai bine de o săptămînă, delegația noastră este oaspete al Uniunii Sovietice — patria Marii Revoluții Socialiste din Octombrie, prima țară a socialismului victorios. Peste tot, în cursul călătoriei prin țara dv. ne-a reținut în mod deosebit atenția entuziasmul și hotărîrea cu care oamenii sovietici înfăptuiesc — prin munca lor creatoare — politica partidului comunist, conducătorul încercat al poporului sovietic în opera de construire a comunismului. (Aplauze). Manifestările de prietenie tovărășească cu care am fost înconjurați pretutindeni exprimă sentimentele frățești pe care oamenii sovietici le poartă poporului român, sunt o expresie a prieteniei dintre popoarele noastre. (Aplauze). Poporul nostru cunoaște și se bucură din toată inimă de succesele remarcabile obținute în Uniunea Sovietică in creșterea forțelor de producție și dezvoltarea bazei tehnicomateriale a comunismului, de progresele obținute în domeniul științei și culturii, al ridicării nivelului de trai a celor ce muncesc. Vizitînd uzina de tractoare din Volgograd, hidrocentrala de pe Volga și uzina metalurgică „Congresul al XXII-lea" din Leningrad am putut aprecia înzestrarea tehnică la un nivel ridicat a întreprinderilor, buna pregătire profesională a muncitorilor și specialiștilor. Forța creatoare a oamenilor muncii conduși de partid a transformat Uniunea Sovietică într-o mare putere industrială, care dă o cincime din întreaga producție a lumii. Industria sovietică este una din marile cuceriri ale partidului comunist popoarelor Uniunii Sovietice. Realiizările obținute de poporul sovietic demonstrează marea importanță a industrializării în asigurarea progresului și civilizației țărilor care construiesc noua orînduire. Creșterea în ritm susținut a industriei sovietice a creat condiții pentru înzestrarea tehnică a tuturor ramurilor economiei naționale, ea asigură baza tehnică materială agriculturii sovietice în vederea înăptuirii programului de dezvoltare continuă a acesteia. O contribuție importantă ia construcția comunismului și la progresul științific mondial aduc strălucitele realizări ale cercetătorilor sovietici în domenii de cea mai mare importantă ale științei și tehnicii contemporane. Comuniștii din România, întregul nostru popor urează comuniștilor sovietici, tuturor oamenilor muncii succese tot mai mari în munca închinată înfloririi continue a patriei sovietice, ridicării ei tot mai sus pe culmile civilizației comuniste. (Aplauze prelungite). Vă rog, tovarăși, să-mi permiteți acum să mă refer, pe scurt, la viața și munca poporului român, la preocupările și proiectele sale de viitor. Congresul al IX-lea al partidului nostru, care a avut loc recent, făcînd bilanțul victoriilor obținute de oamenii muncii în construcția socialistă, a arătat că sarcinile fundamentale ale planului de dezvoltare a economiei naționale în perioada 1960—1965 sunt îndeplinite cu succes. Forțele de producție ale țării au cunoscut in această perioadă puternică înflorire. A crescut în ritm a impetuos industria socialistă, a progresat economia națională, s-a ridicat nivelul de trai al poporului. Dezvoltîndu-se în anii planului de șase ani intr-un ritm anual de 14,4 la sută, producția industrială este în 1965 de 2,24 ori mai mare decit în 1959 și de aproape zece ori decit in 1938 — anul în care producția a atins nivelul cel mai înalt cunoscut de regimul burghezo-moșieresc în primii ani ai planului desenal s-a încheiat cooperativizarea agriculturii, care, împreună cu măsurile luate pentru întărirea bazei tehnicemateriale și organizarea producției după metode științifice au creat condiții pentru sporirea producției agricole, pentru creșterea aportului acestei importante ramuri a economiei noastre naționale la progresul țării. Transformările revoluționare care au avut loc în viața poporului, stadiul actual de dezvoltare social-politică și economică a țării, victoria deplină și definitivă a socialismului la orașe și sate și-au găsit expresia în noua lege fundamentală a țării noastre adoptată de Marea Adunare Națională — Constituția Republicii Socialiste România. (Aplauze). Aceste realizări, rod al muncii eroice a poporului român, demonstrează justețea liniei politice a partidului nostru — detașamentul de avangard (coctinuate in pag 2 a) ea ® KE3fSaW»S«WRO»i'U«Bm»Ses|| Biblioteca Centrala 3 Regionale. G^nia ij îmbunătățiri privind condițiile de admitere in școlile tehnice Pentru a lărgi accesul la școlile tehnice pentru personal tehnic și in școlile tehnice de maiștri, în vederea pregătirii de cadre tehnice necesare economiei noastre naționale, printr-o recentă hotărire a Consiliului de Miniștri au fost aduse unele îmbunătățiri privind condițiile de admitere în aceste școli. Potrivit hotărîrii, se desființează limita de vîrstă pentru înscrierea la concursul de admitere în ambele categorii de școli. La examenul de admitere în școlile tehnice pentru personal tehnic se primesc absolvenți ai învățămîntului mediu de cultură generală cu diplomă de maturitate sau cu certificat de absolvire. La admiterea in școlile tehnice de maiștri vor fi înscriși — in aceleași condiții cu muncitorii absolvenți ai învățămîntului profesional — și muncitorii absolvenți ai învățămîntului mediu de cultură generală care s-au calificat prin cursurile organizate în întreprinderi. Pentru specialitățile miner și forajextracție sînt admise și anumite categorii de muncitori calificați la locul de muncă sau prin cursuri organizate în întreprinderi, dacă sunt absolvenți ai școlii generale sau ai altor școli echivalente. Pentru aceștia se vor organiza clase aparte cu o durată de școlarizare adecvată. Primirea elevilor în școlile tehnice de maiștri se face pe baza recomandării întreprinderii sau instituției de unde provin, în ordinea rezultatelor obținute la examenul de admitere și în limita planului de școlarizare. (Agerpres) In fața panoului de onoare al Uzinei mecanice Tr. Severin, sectorul II. Ciclu de conferințe Clubul muncitoresc „1 Mai" — Craiova în colaborare cu Comitetul orășenesc de luptă pentru pace și Comitetul orășenesc al femeilor, a organizat un ciclu de conferințe săptămînale pe teme cultural-educative și politice de masă. Astfel, nu după-amiaza zilei de 9 septembrie a.c., în sala de festivități a clubului „1 Mai", tovarășa Elena Burnaz a vorbit despre: „Creșterea prestigiului internațional al Republicii Socialiste România". Tunelul „Moșu“ a fost străpuns 10 septembrie 1965. Ne aflăm in tunelul „Moșu", situat in lotul II al șantierului I.P.L.S.T. Gura Văii. Ceasornicul inginerului Paraschiv Rădulescu, șeful lotului, indica apropierea orei 16.00. Minerii erau la posturi. După evacuarea materialului excavat din abataj și pregătirea pușcăturilor, cele citeva minute care trebuiau să se mai scurgă, li se păreau nesfirșit de lungi. „Totul este pregătit, tovarășe inginer. Pușcăm nouă găuri la ieșire, iar aici la intrare IU — raportase, puțin emoționat, artificierul Ion Boeru. ...Două bubuituri puternice, cu oarecare intermitențe, au făcut să răsune valea Dunării, pînă departe în aval și amonte. Un nor de praf a mai stăruit puțină vreme un abataj și apoi, la lumina lămpilor de carbid, la orele 16.00, două echipe de mineri se îmbrățișează, în uralele și aplauzele celorlalți. De o parte minerii lui Teodor Onica, iar de cealaltă ortacii lui Buleac Valentin. Momentul marca străpungerea galeriei superioare a tunelului. ★ încă în primăvara acestui an să fi fost luna aprilie, „Moșu“ iși păstra neștirbită supremația peste stîncile și piscurile din jur. Minerii șefului de brigadă Petre Letrena, ca să ajungă aci, la picioarele lui, au urcat destul de greu pe o potecă improvizată, aducînd cu ei și cîteva perforatoare și pikhamere (ciocane de abataj). Plin de sunet, „Moșu“ i-a privit de sus. Lunga-i viață de milenii înfruntase atîtea uragane, dar el rămăsese neclintit. Primele mușcături în roca-i granitică l-au lăsat nepăsător. Apoi altele și altele s-au succedat cu regularitate, zi și noapte. Sub conducerea șefilor de schimb fost Golgoi, Nicolae Vasilescu și Ion Buruian, cu concursul șefului de jol și al ingineruli lunetist Teodor Teodosie, minerii au dat un asalt continuu. Surprins de curant și priceperea lor. ..Moșu" a opus toată rezistenta de care era în stare. Ba, intr-o noapte, pe la sfirșitul lunii mai, in timpul unei vijelii puternice și al unei ploi torențiale, a încercat să se răsucească, amenintind prăbușirea galeriei. Fără să-și piardă cumpătul, minerii i-au barat la timp intenția, opunîndu-i cintre metalice și apoi betoane in inele. Magicului cuvint „SESAM", minerii i-au preferat ceva mai potrivit zilelor noastre, omului socialist : utilaje perfecționate, efectul unei experiențe îndelungate, omogenitatea brigăzii, nestrămutata dorință de a învinge, întocmai ca la Bicaz, ori pe linia ferată Deva — Stoeneasa, sau Grivedia — Petroșani, și aici la Gura — Vii, pe șantierul „Porțile de Fier", oamenii lui Letrena sunt la înălțime. N-a fost zi în care ei să nu-și depășească prevederile graficului. Numai așa se explică străpungerea tunelului „Moșu", cu 6 zile mai devreme. ★ Admir bucuria îmbrățișării minerilor, privesc îndrăznețul viaduct ce înconjoară „Moșul" cu un braț puternic de fier și beton, anticipez zborul trenurilor și al turismelor prin feeria peisajului inedit și aduc, din toată ființa mea, omagii OMULUI și muncii. I. GRASU Cînd arăturile de vară se fac... toamna In toate raioanele regiunii Oltenia, în consfătuiri organizate de consiliile răspunderea agricole, cei care poartă recoltelor au stabilit măsuri prin a căror aplicare se pot crea condiții optime în vederea sporirii producțiilor de grîu, secară și orz in anul viitor Și în raionul Gilort s-au stabilit asemenea măsuri, mai ales că productia de grîu obținută în vara aceasta n-a fost mulțumitoare. Specialiștii au arătat, în multe ocazii, că există posibilități ca recolta să fie mai mare în anul viitor, dacă se va pregăti mai bine și din vreme patul germinativ, dacă se va condiționa cu multă grijă sămînța și dacă se vor însămînța la epoca optimă soiuri de mare productivitate în terenuri bine îngrășate. Teoretic se cunoaște foarte bine de către specialiștii din cooperativele agricole care sînt factorii ce conduc la recolte sporite de grîu. Și, de ce să nu se recunoască, în multe unități agricole s-a tinut seama de acești factori. Astfel, in comunele Jupînești, Ciocadia și Albeni s-au executat la timp arăturile de vară în miriștea păioaselor pe cea mai mare parte din suprafețele planificate. Faptul acesta a dat posibilitate mecanizatorilor să treacă încă de mult la pregătirea terenului în vederea semănatului. Pînă în dimineața zilei de 8 septembrie a.c., la Ciocadia era pregătită pentru semănat suprafața de 70 ha, la Jupînești 56 ha, iar la Albeni 50 ha. La Jupînești se condiționaseră 80 tone sămînță de grîu, adică cea mai mare cantitate, comparativ cu celelalte unități din raion. Nimic de zis, cooperativele agricole menționate sunt cele mai avansate în ceea ce privește pregătirile pentru însămințările de toamnă Dar cifrele arătate sînt oare ele mulțumitoare acum, cînd insămînțările bat la ușă ? Nici pe departe Nemulțumirea este cu atît mai mare, cu cit se constată că la data amintită, la nivelul raionului situatia pregătirilor pentru însămințări e cu totul nesatisfăcătoare. Pentru cele 9000 ha este vor fi însămințate în această toamnă cu grîu și secară va fi nevoie de cel puțin 1800 tone sămînță. Cu toate acestea, nu s-a condiționat decít cantitatea de 388 tone sămînță ceea ce înseamnă foarte puțin, datorită faptului că nu s-au folosit la întreaga capacitate toate selectoarele și trioarele existente în raion Dat fiind faptul că in raionul Gilort există suprafețe întinse de pășuni și finețe, sectorul zootehnic este în continuă dezvoltare. Atunci de ce nu s-au încorporat in sol o dată cu arătura decit 2479 tone gunoi de grajd, pe suprafața de numai 148 ha ? Că în tot raionul Gilort nu se acordă importanța cuvenită fertilizării solului o dovedește și alt aspect. Deși capacitatea de producție a terenurilor din această parte a regiunii noastre trebuie neapărat ridicată prin orice mijloace pentru a se ajunge la recolte mari, totuși, în tot raionul nu s-a transportat in timp și nu s-a încorporat nici un gram de îngrășăminte chimice și amendamente. Or,terenurile din raion puternic podzolite cer cantități mari de amendamente calcaroase pentru reducerea acidității solului S-au întrebat oare tovarășii din raionul Gilort cum se va respecta epoca optimă și calitatea semănatului, dacă acum in pragul însămințărilor nu s-a pregătit decit suprafața de 550 ha ? Probabil că da, însă destul de tîrziu, în aceste zile, în loc ca cele 142 tractoare care deservesc cooperativele agricole să lucreze cu toată capacitatea la pregătirea terenului în vederea semănatului, sunt folosite la executarea arăturilor de vară. Străbătînd în lung și in lat ogoarele raionului, atenția îui este reținută de faptul că multe miriști sînt încă nearate, iar arăturile existente, in cea mai mare parte, s-au executat în ultima săptămină, adică toamna. Aceasta reiese din situația operativă de la data de 29 august a.c., cînd arăturile de vară nu se executaseră decit pe suprafața de 2525 ha, ceea ce reprezintă 55 la sută din suprafața planificată, iar în prezent arăturile sunt executate pe 4460 ha, adică pe 87 la sută din suprafață. Iată deci că jumătate din arăturile de vară se fac toamna. Mai au ele eficiența scontată ? Din cele relatate se desprinde concluzia că în cazul în care în anul viitor producția de grîu nu va atinge nivelul dorit în acest raion, de vină nu sunt numai condițiile naturale, tipul de sol și configurația terenului. Organele locale de partid și de stat, tovarășii de la consiliul agricol raional, consiliile de conducere ale cooperativelor agricole de producție e bine să înțeleagă că în acest caz va trebui să se aibă in vedere lipsa de răspundere pentru soarta recoltei în perioada de pregătire a insămințărilor de toamnă. M. MIHAI