Inainte, septembrie 1965 (Anul 22, nr. 6379-6404)
1965-09-16 / nr. 6392
Pagina 2 • ÎNAINTE Nu de mult, pe undele fonetice ale radioului, s-a anunțat în cadrul unui „Autograf pe o carte" că, pînă la Unele anului in scurgere va apare, cu titlul de mai sus, de sub teascurile Editurii Tineretului, un nou volum al poetului Ion Bănuță, conținînd trei cicluri: Cîntarea iubirii, București 1965 și Cu Dante prin Infern. Ni s-a sugerat că, volumul reprezintă o operă de certă consistentă lirică, la a cărei minuțioasă compunere autorul, „a lucrat peste șapte sute de zile, încercînd să ferece gindurile, imaginile, să le închidă în trupul de mister al literelor'". Cunoscînd îndeaproape măsura talentului și valoarea creațiilor sale anterioare, în special captivanta selecție antologică, „Scrisoare către anul 2000", pentru care forurile ■hmmhmmt oficiale i-au decernat marele premiu „Mihai Eminescu", am căutat să pătrund aprioric în tainele manuscrisului capitonat cu sideful poemelor generos oferite, acolo unde pana, purtată de fluxul inspirației, „s-a mișcat pe filele albe, albe ca de nalbă, cu tot jocul inimii, cu toată măreția faptelor, ca toate silabele să sune în ritmul impresionant al marelui timp, nem, cu mîndrie căruia noi îi spujustificată, socialism“. Ciclurile nu-și pulsează sevele sub semnul izolării, al unor viziuni disparate, ci, dimpotrivă, firul inductor al personalității poetice, iradiațiile efervescenței afective, sudează intr-un tot unitar, prin mile rajul unei atracții ce leagă, simetric și emotiv, liricul de epic și bucolic, reflectînd diversitatea cromatică a aspectelor vieții și naturii în desfășurarea ad infinitum a dezvoltării istorice prin care trece societatea omenească. Poetul, pornind de la concepția marxistă a materialismului dialectic, înarmat cu uneltele din panoplia combativității ideologice și dinamizat de convingerea inflexibilă în forțele poporului, afirmă esențele tari ale optimismului contemporan, știind că fiecare pas in marșul spre izbîndă echivalează cu un solid jalon la făurirea beatitudinii pămintene, la fericirea instalată aci, în sectoarele vieții, ci nu transferată în zonele impalpabile ale ficțiunii teologice. Socialismul — declară Ion Bănuță — „poartă în el parcă o magie unică în felul ei, și aceasta ne cuprinde în marea bătălie ce dăm pentru ridicarea edificiului fericirii omului". In poezia sa, vedem cum erupe lava combustiunii din adîncurile interioare, focul mereu nestins al vocației, vîlvătăile lui, care se împletesc pe cîmpul de luptă al artei cu năzuințele revoluționare ale maselor. Implicit este plasticizată vehemența denunțului protestatar împotriva dușmanilor inveterani, ce țintesc să urineze ascensiunea, avîntul spre progres, spumegosul, nestăvilitul torent al democrației și civilizației. Se constată, de-a lungul înflăcăratelor stihuri, pitorescul autenticității, eminența responsabilității civice și morale, prezența în prima linie a frontului antifascist a militantului, glăsuind metalic și răscolitor : „Prietenii să mergem / Turmei de tilhari / să-i fim in veacul XX slăviți gropari !“. Ancorați în lectura trepidantă a operei, identificați spontan cu puritatea fenomenului literar ce-i conturează și luminează efigia, îl acceptăm integral pentru capacitatea depistării acuzatoare a racilelor din inventarul trecutului și pentru angajarea lui patriotică în temele acute și majore ale erei noi, aspirină să cucerească redutele viitorului, să atingă plafonul elevatelor visuri de bine general-uman. Cu atît mai eficientă și fortissimo este impresia ce ne-o face poezia bănufiană, cu cit, prin contrast, mai există la periferia beletristicii unele condeie ce practică, destul de copios, o literatură artificială, infatuată, întreținută de intemperanta verbozității sterile, rătăcită prin hățișurile unui parazitar abuz metaforic, in goana după originalitate, sau, ceea ce este riguros reprobabil, o paperaserie de camuflare a intențiilor, de duplicitate cu orificii de sepie, a titularii unor astfel de acțiuni, recte evazioniștii, scufundîndu-se voluntar în negrele secreții, spre a nu li se recunoaște urmele delicvente. Actualitatea însă, pune cu ardență pe tapetul dezbaterilor complexul problemelor de conștiință. A eluda soluționarea lor, coincide cu trădarea frumuseții vivante a adevărului istoric, care descinde din miezul fosforescent al realismului socialist. Sinceritatea palpitantă, conformismul cerebral, poziția poetului Bănuță, rezultă verticală a plenitudinat din etalarea următoarelor sale rînduri declarative: „Directivele Congresului al IX-lea al Partidului nostru, Partidul Comunist Român, sînt de fapt, un citit din cel mai frumos poem care s-a scris in România și care a început să se depene în fața noastră de la 23 August 1944, cind libertatea a intrat buzna în toate casele, pe toate ferestrele, pe toate ușile, izgonind întunericul milenar în vecii vecilor...". Iată dar, unde susțiră izvorul cristalin, dătător de inspirație și potențial artistic, și unde își poate potoli invincibila sete de ideal, tineretul de azi, de mîine și de totdeauna din această privință, să ascultăm melodicele cadențe, ce ilustrează exemplar experiența poetică și ținuta de gală ideologică a autorului : „Eu căutam izvorul... / să-mi vindec rana-adîncă / dar neagră era noaptea, — / cristalul sta sub stîncă. / îmi era sete, sete, — / din stîncă pînă-n gură / și-mi răsfringeam tot trupul / să sorb o picătură. / Adînc era izvorul / și căutam cuvîntul / să taie vad pe-argintul / ce învingea pămîntul. / Și tot umblînd prin noapte, — / tăind din întuneric, — / aflai izvorul tainei, / de lanț să mă desferec /. Eu căutam izvorul prea însetării mele : / Erau adînc de steaguri, / in roșiile stele /". Ca un veritabil elogiator temporis act, în înțelesul bun și constructiv al cuvîntului, autorul celor trei cicluri de versuri salută epopeic, cu entuziaste ovalii și libații, gigantismul arhitectural și splendoarea reconstrucției urbanistice din capitala României Socialiste, în silabe cu rezonante de orgă, precum sunt acestea: „O mie de pahare de nectar / pentru arhitecții orașului meu, / ce zidiră Columna Iubirii în Piața Republicii / între Ateneu și havuzurile de aur ! / Nectar zeesc în slava Columnei Iubirii / trestie de la pămînt la Luceafăr. / Columnă Infinită a sentimentelor..../“.. Bucureștiul, aureolat de monumentala strălucire pe care i-au imprimat-o zelul partidului și patosul poporului muncitor, îi creează poetului stări euforice, 1l îmbie să se bucure pe sine și pe semenii săi cu invoaltele modulări ale sunetului, unduind pe rime: „De ani cioplesc un fluier / cu margini de argint / și-un cint adînc răsare din ploi și infinit, / il simt sunînd în mine nostalgic și grăbit / pe Bucur prin Cetate îl văd descumpănit, / cu plete lungi de vint, desprins din ape negre, / din cer și din pămînt". Expresia antagonismului edilitar dintre Bucureștiul regimurilor perimate burghezo-moșierești și cel inălțat pe magnificele schele ale socialismului triumfător, ni se învederează cu pilduitoare suficientă, astfel: „Pe strada „Bălăriei" în trecut / mă pierd tăcut / prin cer și buruieni. / Eram adolescent, / visam poem / și un oraș de piatră. / Umblam prudent / prin bălării / anomalii / din verde crud și din amar / să nu mă prindă un pistolar / din „Groapa lui Ouatul ! / Apoi, a luat-o Sfatul.../ Și bălălia a murit / pe la zenit /“. O altă sumbră arătare a paseismului l-a mai întîmpinat pe poet în peregrinările lui citadine de odinioară, dar atunci, ca o compensație de ordin psihosocial, l-au îmbrățișat bucuria zorilor, prezenta la orizont a lui 23 August, scularea din morți și putregaiuri, inaugurarea noului secol: „Pe strada Neliniștei m-am dus să văd cum stă mucegaiul / era un moment de răscruce / 23 August din România / și-am răsturnat noaptea de pe soclul strîmb. / De o mie de ori o mie de case ! / Era un semn de explozie a cuvintelor / in renașterea Bucureștilor /....". Ion Bănuță cvită ditirambic perfecțiunea, estetica străzilor noi ale Capitalei și ale blocurilor. E o tresăltare jubilară din toate fibrele sufletului : „Pe strada Libertății s-a ivit copacul de aur / al amintirii și al mîndriei / copacul victoriei. / Ramurile din coroana lui se pierd în Dunăre și Maramureș...". Motivarea titlului de pe antetul manuscrisului, afinitatea dintre autori:" „Lacrima diavolului 1, s-ar putea atribui acelor invizibile arderi ale țesuturilor fn procesul de gîndire și prelucrare a materialului senzorial, cind elementele biologice sînt mobilizate intr-o tensiune culminantă, in efortul către expresie, și se produce circuitul cerebral. E momentul artei, al dăruirii , e demonul creației, zbuciumul și suferința facerii. E leitmotivul umanismului beethovian: „Durch Leiden zur Freude". Edictonul partinic: „Piedicile nu trebuie ocolite, ci învinse !". Din lacrimă va răsări o perlă. Prilej sărbătoresc. Victoria ! EUGEN CONSTANT Preludiu la o carte în pregătire „LACRIMA DIAVOLULUI“ Flori de toamnă. Imagine din Grădina botanică Craiova. Foto : C. Neculiță Artiștii din Caracal scena teatrului severinean Duminica trecută, pe scena Teatrului popular din Tr. Severin, au debutat cu mult succes artiștii amatori ai Casei de cultură din Caracal cu spectacolul muzical coregrafic intitulat „întîlnire cu muzica". Muzica populară și ușoară, împreună cu dansurile populare și dansurile moderne pentru scenă, prelucrate într-un cuvînt spectacolul în totalitate alcătuit după un aranjament original, a impresionat și plăcut în mod deosebit. Grupul vocal folcloric, împreună cu Petruța Dobre, Mirică Margareta, Ștefania Zamfir și Paula Cercelan a fost aplaudat la scenă deschisă de nenumărate ori, pentru frumoasele melodii interpretate. De asemenea au plăcut mult dansurile „Trochițele", „Vulpea" și „Sârba ca la Romanați". Știința Craiova — C.F.R. Roșiori 2-1 (2-1) Ieri, pe Stadioaul tineretului din Craiova s-a desfășurat un meci amical de fotbal, între echipa craioveană ȘTIINȚA și C.F.R.Roșiori, din categoria B. La sfîrșitul celor 90 de minute de joc, studenții au cîștigat cu 2—1. Cele trei goluri iau fost înscrise în ordine de : Slihiogea, apoi Marin și din nou Sfîrlogea, ultimul din lovitură de la 11 m. Cu acest prilej antrenorii echipei craiovene au folosit aproape întregul lot. In prima repriză, au jucat: Vasilescu I — Galerin, Mined, Deliu, Stoichițoiu — Ivoti, Pașcanu —• Vasilescu II, Sfîrlogan, Ionescu, Cristoloveanu. In repriza secundă, au mai jucat : Mihăilescu, Dumitrescu, Bitlan, Plugaru, Anton, Cîrciumărescu Unea. Papuc a apărat în ambele și reprize poarta echipei din Roșiori. Duminică la orele 10,30, Stinta Craiova va juca pe Stadionul tineretului cu Știința Timișoara. Biblioteca depoului De curînd, biblioteca Depoului CFR Craiova dispune de condiții mai bune de lucru. Ea se compune acum din două încăperi, o sală de lectură și una de club. Camerele au fost curățite și zugrăvite. S-a adus mobilier nou, s-au instalat perdele, ventilatoare, linoleum etc. Fondul de cărți numără 7000 de volume. In ultimele două luni, la bibliotecă s-au înregistrat 340 de noi cititori. AL. CIOBÎNCAN, coresp. Sortimente bogate, cît mai variate Intre alte sarcini importante puse de Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român în fața celor ce lucrează în industria locală, se află și aceea privind sporirea necontenită a sortimentelor de produse de uz casnic și gospodăresc, realizarea lor într-o cît mai variată gamă. Ținînd seamă de acest considerent, am organizat recent, în jurul mesei rotunde, o amplă discuție cu conducerea I.R.I.L. Calafat, pe tema la care ne referim. Au participat la această diiscuție tovarășii: Marin Prodan, directorul întreprinderii, Vasile Popa, șeful producției , Constantin Neagoe, șeful serviciului de aprovizionare și desfacere, precum și contabilul șef al întreprinderii. Întrebare : cum stati la ora actuală cu sortimentul sau, mai bine-ns, care-s produsele nominalizate in planul dv. de producție ? MARIN PRODAN: Pe baza folosirii cu precădere a posibilităților locale, cele 11 ramuri de bază ale întreprinderii noastre produc astăzi, in total, 56 sortimente de produse și prestații de servicii. Printre altele, noi furnizăm populației și diverșilor beneficiari : vată de croitorie și vată industrială, bănci școlare reglabile, binale, rame de răsadnițe, diferite ambalaje pentru prefabricate din beton, plăci de pavaj, piese turnate bronz, perii și pensule, din fontă și sifoane și sucuri, pîine, rogojini de papură, împletituri de trestie, butoiașe artizanat pentru export, plăpumi. Mai furnizăm în prezent borne kilometrice, stîlpi parapet și efectuăm către populație diverse servicii prestatoare. ÎNTREBARE: Anul acesta ați introdus în fabricație vreun nou produs ? VASILE POPA: Da, am introdus nu unul, ci o serie de produse noi, nenominalizate în plan, dar care se realizează la cerere. Printre acestea sunt: baterii pentru creșterea puilor timpurii la fermele de cooperativelor agricole de păsări ale producție, suporți pentru prefabricate din beton, șipci pentru ambalaje, sucitori pentru aluat, ciocane pentru bătut carne, cuțite de curățit vinete, papuci din papură pentru baie. Întrebare : și pe viitor ce v-ați propus? CONSTANTINele de uz casnic NEAGOE. Produși gospodăresc le-am introdus în fabricație în urma studiului cererii de consum a populației, la solicitudinea cetățenilor. Și pentru anul viitor, împreună cu organele comerciale, noi am studiat în continuare cererea de consum, preferințele populației. Pe baza aceasta, am hotărît să valorificăm mai intens posibilitățile locale, în special papura și deșeurile de lemn, și să producem circa zece sortimente de produse de uz casnic și gospodăresc cum ar fi : perii de sirmuliță pentru curățitul prafului de pe pantofii de antilopă, cahle de teracotă, plăci din beton mozaicate, stropitori din tablă, butoaie de stejar. Din deșeurile provenite de la secția tîmplărie vom furniza lănteți pentru garduri — produs mult solicitat la ora actuală. Intenționăm, de asemenea, să producem perii și bidinele din păr de animale. Aici avem insă un inconvenient, în sensul că părul nu se poate procura pe plan local, el fiind o materie primă dirijată. MARIN PRODAN: Există deci preocupare în întreprinderea noastră pe linia îmbogățirii sortimentelor, creșterii variabilității lor. Mai întîmpinăm însă, așa cum a spus în treacăt și șeful serviciului de aprovizionare și desfacere, unele greutăți în aprovizionarea cu materie primă, in special cu procurarea părului de cal. Ne străduim, însă, și ne vom strădui și în continuare să descoperim și să valorificăm chibzuit resursele noastre locale. Intenționăm, bunăoară, să dezvoltăm mult ramura metalurgică, in special sectorul piese turnate, să înființăm o secție de reparații auto, să extindem secția de prefabricate din beton. Deoarece avem din abundență cele necesare vrem să introducem în fabricație un produs mult solicitat de cetățeni — garduri prefabricate din beton. Dacă vom căuta, avem toată convingerea că vom găsi acele posibilități care să ne asigure o îmbogățire continuă a sortimentului de produse la întreprinderea noastră. Colectivul de muncă, în frunte cu comuniștii din întreprindere vor face totul pentru ca sarcinile trasate de partid să fie îndeplinite cu maximum de succes. M. STANESCU Discutînd în jurul mesei rotunde AGENDA ZILEI CINEMATOGRAFE „Patria“ (telefon 38.50), filmul 1 Aport Mihitar, orele: 11; 15; 17; 19; 21. La grădină, orele 20. „Central“ (telefon 40.29), filmul : Strigătul, orele: 11; 15;30; 18; 20;30. La grădină, orele 20. „30 Decembrie“ (telefon 50.80), filmul: Căpitanul din Teeș, orele: 11 , 15. 18.30. La grădină, orele 19,30. „23 August“ (telefon 44.48), filmul: Asta-i tot ce s-a întîmplat, orele: 10,45; 15,30; 17,30; 19,30; 21,30. La grădină, orele 20. „Tineretului“ (telefon 22.28), filmul Pădurea spînzuraților, orele 10, 14,30; 18,30, 20.30. „8 Mai“ (telefon 42.85), filmul: Cei trei Mușchetari (Ambele serii). RADIO VINERI 17 SEPTEMBRIE PROGRAMUL II 7.30 Buletin de știri. 7.35 Melodia „Estrelita“ de Ponce și trei interpretări: Trio „San Jose“, Elisabeta Neculce și Leonid Kogan — vioară. 7.45 Recomandări din program. 7.50 Selecțiuni din operete. 8.30 Intîlnire cu interpreții preferați. 9.00 Buletin de știri. 9.03 Cîntece de dragoste și jocuri populare. 9.30 Radioracheta pionierilor (reluarea emisiunii din 14 septembrie). 10.00 Concertul în Re major pentru pian și orchestră de Nicolae Buicliu. 10.30 Din melodiile soliștilor și orchestrelor de muzică ușoară. 11.00 Buletin de știri. 11.03 „Spre noi victorii socialiste“ — program de cîntece. 11.15 „Festival Viena 1965“. 11.45 Piese pentru vioară de Wieniawski. 12.00 Muzică din opereta „Culegătorii de stele“ de Florin Comișel. 12.30 Tinere talente. 13.00 Buletin de știri. 13.03 Piese distractive interpretate de fanfară. 13.15 La microfon soliștii de muzică ușoară Marieta Bătrînu și Valentin Baciu. 13.30 Limba noastră — „Nume proprii“. 13.40 Concert de prînz. 14.30 Recomandări din program. 14.35 Muzică de estradă de Nicolae Kirculescu, Gheorghe Ursan, Percy Faith, Gerd Natschinsky. 15.00 Buletin de știri. 15.10 Arii din opere interpretate de Boris Cristofi. 15.30 Din țările socialiste. 15.55 Arie pentru violoncel și pian de Constantin Nottara. 16.00 „Dobroge, mîndră grădină“ — emisiune de muzică populară. 16.20 Sport. 16.30 Sonate de Haendel. 17.00 Radiojurnal Buletin meteorologic. 17.15 Arii din opere interpretate de Livia Liseanu. 17.30 Sfatul medicului. 17.35 Anunțuri, reclame, muzică. 18.00 Suita cîmpenească „Ogoare înfrățite“ de Gheorghe Dumitrescu. 18.25 Pagini din opereta „Oklahoma“ de Rodgers. 19.00 Buletin de știri. 19.05 Recunoașteți melodia. 19.30 Colegi de liceu. 19.50 Despre jazz (emisiunea a VI-a). 20.35 Melodii populare interpretate de Traian Uilecan, Alexandru Țitruș și Ion Zlotea. 21.00 Radiojurnal. Sport. 21.20 Muzică ușoară și de dans. 22 02 Recital de operă : Virginia Zeani și Nicola Rossi Lemeny. 22.30 Actorul Victor Rebengiuc recită din versurile sale preferate. 22.40 Melodii dragi. 23.00 Buletin de știri. 23.05 Pagini orchestrale din opere. 23.50 Melodii în noapte. 0.52—0.55 Buletin de știri. TELEVIZIUNE JOI 16 SEPTEMBRIE ([)■ ghî-19.00 Jurnalul televiziunii 19.20 Pentru cei mici : „Hai ceste!“. 19.40 Film pentru cei mici: „Purcelușii și lupul“. 20.00 Film: „Prietene de noapte“. 21.30 Cîntece și jocuri din diferite regiuni ale țării, interpretate de Ana Măndoiu, Anca Pașcalău-Cîtea, Ștefania Bolozan, Felicia Laurențiu, Constantin Cocriș, Vasile Dragomir, sextetul „Viers de bucurie“ și un grup de dansatori. 2215 Jurnalul televiziunii (II) și buletinul meteorologic. PROSPECT Grupul școlar energetic — Craiova, anunță acestui grup va funcționa școala tehnică de personal că în cadrul tehnic cu durata de 3 ani.. Se primesc absolvenți ai școlilor medii de cultură generală cu și fără examen de maturitate. înscrierile se fac pînă la 23 septembrie 1965, pe baza următoarelor acte : — cerere de înscriere; — certificat de naștere (copie) ; — diplomă de maturitate sau certificat de absolvire in original; — buletin de analiza sîngelui; — radioscopia pulmonară; — adeverință de sănătate pentru candidații din mediul urban. Concursul de admitere se ține între 24—30 septembrie 1965, la obiectele : — matematică (scris și oral),— fizică (oral). Informații suplimentare se dau la secretariatul școlii din str. I. P. Pavlov nr. 99 — telefon 5079. întreprinderea de prefabricate beton Craiova ANGAJEAZĂ: — lăcătuși confecții metalice —sudori electrici și autogeni — zidari categoria 5—6 — tractoriști — strungari — electricieni întreținere — mecanic utilaje. Informații suplimentare la telefon 51.62. ANUNȚ întreprinderea de gospodărie orășenească Băilești ANGAJEAZĂ: — tehnician I constructor cu un salariu de 1200 lei; — tehnician II normator cu un salariu de 1000 lei; — electrician auto pentru întreținerea parcului auto. Condițiile de angajare sunt cele cerute de H.C.M. 1053. Folosită publicitatea ziarului „ÎNAINTE ” ----------------------------------------------------------------------------------------------------- I. G. C. CRAIOVA ANGAJEAZĂ — un inginer mecanic (șef serv. tehnic) t trei conducători auto — un mecanic auto categoria VII—Vili — un tractorist rutierist Doritorii se vor adresa la serviciul plan organizarea muncii, str M. Viteazu nr. 6. l , Ț Grupul școlar „Electroputere" Craiova aduce la cunoștința celor interesați că examenul de admitere la Școala tehnică de personal tehnic are loc între 24—30 sept. a. c înscrierile se fac intre 1—23 sept. a. c. la secretariatul școlii intre orele 7,30—15 pe baza unei cereri însoțită de următoarele acte : — Certificat de naștere — copie — Diploma de maturitate — sau certificat de absolvire a școlii medii de cultură generală — in original — Buletin de analiza sîngelui și radioscopie pulmonară. Examenul constă din materia claselor VIII—XI la următoarele obiecte. La specialitatea : — Tehnician electromecanic mașini și utilaje — durată 3 ani — Tehnician constructor mașini cu durată de 3 ani. La specialitatea : — Tehnician tehnologia sudurii — durata 3 ani. — Tehnician laborant mecano-metalurgic — durata 2 ani. Relații suplimentare se pot obține de la secretariatul școlii str. Silozului nr. 220, telefon 2218. Matematică scris și oral Fizică — oral Chimie scris și oral Matematică — oral Fizică — oral