Inainte, septembrie 1965 (Anul 22, nr. 6379-6404)

1965-09-16 / nr. 6392

Pagina 2 • ÎNAINTE Nu de mult, pe undele fonetice ale radioului, s-a anunțat în cadrul unui „Autograf pe o carte" că, pînă la Unele anului in scurgere va a­­pare, cu titlul de mai sus, de sub teascurile Editurii Tineretului, un nou volum al poetului Ion Bănuță, conținînd trei cicluri: Cîntarea iu­birii, București 1965 și Cu Dante prin Infern. Ni­ s-a sugerat că, volumul reprezintă o operă de certă consis­tentă lirică, la a cărei minuțioasă compunere autorul, „a lucrat peste șapte sute de zile, încercînd să fe­rece gindurile, imaginile, să le în­chidă în trupul de mister al litere­lor'". Cunoscînd îndeaproape măsura talentului și valoarea creațiilor sale anterioare, în special captivanta se­lecție antologică, „Scrisoare către anul 2­000", pen­tru care forurile ■hmmhmmt oficiale i-au de­cernat marele pre­miu „Mihai Emi­­nescu", am căutat să pătrund a­­prioric în tainele manuscrisului capi­tonat cu sideful poemelor generos oferite, acolo unde pana, purtată de fluxul inspirației, „s-a mișcat pe filele albe, albe ca de nalbă, cu tot jocul inimii, cu toată măreția faptelor, ca toate sila­bele să sune în ritmul impresionant al marelui timp, nem, cu mîndrie căruia noi îi spu­justificată, socia­lism“. Ciclurile nu-și pulsează sevele sub semnul izolării, al unor viziuni disparate, ci, dimpotrivă, firul in­ductor al personalității poetice, ira­­diațiile efervescenței afective, sudează intr-un tot unitar, prin mi­le rajul unei atracții ce leagă, sime­tric și emotiv, liricul de epic și bu­colic, reflectînd diversitatea croma­tică a aspectelor vieții și naturii în desfășurarea ad infinitum a dez­voltării istorice prin care trece so­cietatea omenească. Poetul, pornind de la concepția marxistă a materia­lismului dialectic, înarmat cu unel­tele din panoplia combativității i­­deologice și dinamizat de convinge­rea inflexibilă în forțele poporului, afirmă esențele tari ale optimismu­lui contemporan, știind că fiecare pas in marșul spre izbîndă echiva­lează cu un solid jalon la făurirea beatitudinii pămintene, la fericirea instalată aci, în sectoarele vieții, ci nu transferată în zonele impalpabile ale ficțiunii teologice. Socialismul — declară Ion Bă­nuță — „poartă în el parcă o magie unică în felul ei, și aceasta ne cu­prinde în marea bătălie ce dăm pen­tru ridicarea edificiului fericirii o­­mului". In poezia sa, vedem cum e­­rupe lava combustiunii din adîncu­­rile interioare, focul mereu nestins al vocației, vîlvătăile lui, care se împletesc pe cîmpul de luptă al ar­tei cu năzuințele revoluționare ale maselor. Implicit este plasticizată vehemența denunțului protestatar împotriva dușmanilor inveterani, ce țintesc să urineze ascensiunea, avîn­­tul spre pr­ogres, spumeg­osul, nestă­vilitul torent al democrației și civi­lizației. Se constată, de-a lungul în­­flăcăratelor stihuri, pitorescul auten­ticității, eminența responsabilității civice și morale, prezența în prima linie a frontului antifascist a mili­tantului, glăsuind metalic și răsco­litor : „Prieteni­i să mergem / Tur­mei de tilhari / să-i fim in veacul XX slăviți gropari !“. Ancorați în lectura trepidantă a operei, identificați spontan cu pu­ritatea fenomenului literar ce-i con­turează și luminează efigia, îl accep­tăm integral pentru capacitatea de­pistării acuzatoare a racilelor din inventarul trecutului și pentru an­gajarea lui patriotică în temele acu­te și majore ale erei noi, aspirină să cucerească redutele viitorului, să a­­tingă plafonul elevatelor visuri de bine general-uman. Cu atît mai efi­cientă și fortissimo este impresia ce ne-o face poezia bănufiană, cu cit, prin contrast, mai există la perife­ria beletristicii unele condeie ce practică, destul de copios, o litera­tură artificială, infatuată, întreținută de intemperanta verbozității ste­rile, rătăcită prin hățișurile unui parazitar abuz metaforic, in goana după originalitate, sau, ceea ce este riguros reprobabil, o paperaserie de camuflare a intențiilor, de duplici­tate cu orificii de sepie, a titularii unor astfel de acțiuni, recte evazio­­niștii, scufundîndu-se voluntar în negrele secreții, spre a nu li se re­cunoaște urmele delicvente. Actua­litatea însă, pune cu ardență pe ta­petul dezbaterilor complexul proble­melor de conștiință. A eluda solu­ționarea lor, coincide cu trădarea frumuseții vivante a adevărului is­toric, care descinde din miezul fos­forescent al realismului socialist. Sinceritatea palpitantă, conformis­mul cerebral, poziția poetului Bănuță, rezultă verticală a plenitudi­­nat din etalarea următoarelor sale rînduri declarative: „Directivele Congresului al IX-lea al Partidului nostru, Partidul Comunist Român, sînt de fapt, un citit din cel mai fru­mos poem care s-a scris in Româ­nia și care a început să se depene în fața noastră de la 23 August 1944, cind libertatea a intrat buzna în toate casele, pe toate ferestrele, pe toate ușile, izgonind întunericul milenar în vecii vecilor...". Iată dar, unde susțiră izvorul cris­talin, dătător de inspirație și poten­țial artistic, și unde își poate potoli invincibila sete de ideal, tineretul de azi, de mîine și de totdeauna d­in această privință, să ascultăm me­lodicele cadențe, ce ilustrează exem­plar experiența poetică și ținuta de gală ideologică a autorului : „Eu căutam izvorul... / să-mi vindec rana-adîncă / dar neagră era noap­tea, — / cristalul sta sub stîncă. / îmi era sete, sete, — / din stîncă pînă-n gură / și-mi răsfringeam tot trupul / să sorb o picătură. / Adînc era izvorul / și căutam cuvîntul / să taie vad pe-argintul / ce învin­gea pămîntul. / Și tot umblînd prin noapte, — / tăind din întuneric, — / aflai izvorul tainei, / de lanț să mă desferec /. Eu căutam izvorul prea însetării mele : / Era­u adînc de steaguri, / in roșiile stele /". Ca un veritabil elogiator temporis act­, în înțelesul bun și constructiv al cuvîntului, autorul celor trei ci­cluri de versuri salută epopeic, cu entuziaste ovalii și libații, gigantis­mul arhitectural și splendoarea re­construcției urbanistice din capitala României Socialiste, în silabe cu re­zonante de orgă, precum sunt aces­tea: „O mie de pahare de nectar / pentru arhitecții orașului meu, / ce zidiră Columna Iubirii în Piața Re­publicii / între Ateneu și havuzu­rile de aur ! / Nectar zeesc în slava Columnei Iubirii / trestie de la pă­­mînt la Luceafăr. / Columnă Infinită a sentimentelor..../“.. Bucureștiul, aureolat de monu­mentala strălucire pe care i-au im­primat-o zelul partidului și patosul poporului muncitor, îi creează poe­tului stări euforice, 1l îmbie să se bucure pe sine și pe semenii săi cu invoaltele modulări ale sunetului, unduind pe rime: „De ani cioplesc un fluier / cu margini de argint / și-un cint adînc răsare din ploi și infinit, / il simt sunînd în mine nos­talgic și grăbit / pe Bucur prin Ce­tate îl văd descumpănit, / cu plete lungi de vint, desprins din ape ne­gre, / din cer și din pămînt". Expresia antagonismului edilitar dintre Bucureștiul regimurilor peri­mate burghezo-moșierești și cel inălțat pe magnificele schele ale socialismului triumfător, ni se înve­derează cu pilduitoare suficientă, astfel: „Pe strada „Bălăriei" în tre­cut / mă pierd tăcut / prin cer și buruieni. / Eram adolescent­, / visam poem­ / și un oraș de piatră. / Um­blam prudent / prin bălării / ano­malii / din verde crud și din amar / să nu mă prindă­ un pistolar / din „Groapa lui Ouatul ! / Apoi, a luat-o Sfatul.../ Și bălălia a murit / pe la zenit /“. O altă sumbră arătare a paseis­mului l-a mai întîmpinat pe poet în peregrinările lui citadine de odini­oară, dar atunci, ca o compensație de ordin psihosocial, l-au îmbrăți­șat bucuria zorilor, prezenta la ori­zont a lui 23 August, scularea din morți și putregaiuri, inaugurarea noului secol: „Pe strada Neliniștei m-am dus să văd cum stă mucega­iul / era un moment de răscruce / 23 August din România / și-am răs­turnat noaptea de pe soclul strîmb. / De o mie de ori o mie de case ! / Era un semn de explozie a cuvintelor / in renașterea Bucureștilor /....". Ion Bănuță cvită ditirambic per­fecțiunea, estetica străzilor noi ale Capitalei și ale blocurilor. E o tre­­săltare jubilară din toate fibrele su­fletului : „Pe strada Libertății s-a ivit copacul de aur / al amintirii și al mîndriei / copacul victoriei. / Ra­murile din coroana lui se pierd în Dunăre și Maramureș...". Motivarea titlului de pe antetul manuscrisului, afinitatea dintre autor­i:" „Lacrima diavolului­ 1, s-ar putea atribui acelor invizibile arderi ale țesuturilor fn procesul de gîndire și prelucrare a materialului senzorial, cind elementele biologice sînt mo­bilizate intr-o tensiune culminantă, in efortul către expresie, și se pro­duce circuitul cerebral. E momentul artei, al dăruirii , e demonul crea­ției, zbuciumul și suferința facerii. E leitmotivul umanismului beetho­­vian: „Durch Leiden zur Freude". E­dictonul partinic: „Piedicile nu trebuie ocolite, ci învinse !". Din la­crimă va răsări o perlă. Prilej săr­bătoresc. Victoria ! EUGEN CONSTANT Preludiu la o carte în pregătire „L­A­C­RIMA DIAVOLULUI“ Flori de toamnă. Imagine din Grădina botanică Craiova. Foto : C. Neculiță Artiștii din Caracal scena teatrului severinean Duminica trecută, pe scena Teatrului popular din Tr. Severin, au de­butat cu mult succes artiștii amatori ai Casei de cultură din Caracal cu spectacolul muzical coregrafic intitulat „în­­tîlnire cu muzica". Mu­zica populară și ușoară, împreună cu dansurile populare și dansurile moderne pentru scenă, prelucrate într-un cuvînt spectacolul în totalitate alcătuit după un aranjament original, a impresionat și plăcut în mod deosebit. Grupul vocal folclo­ric, împreună cu Petru­­ța Dobre, Mirică Mar­gareta, Ștefania Zamfir și Paula Cercelan a fost aplaudat la scenă des­chisă de nenumărate ori, pentru frumoasele melodii interpretate. De asemenea au plăcut mult dansurile „Trochi­­țele", „Vulpea" și „Sâr­ba ca la Romanați". Știința Cr­aiova — C.F.R. Roșiori 2-1 (2-1) Ieri, pe Stadioaul tineretului din Craiova s-a desfășu­rat un meci ami­cal de fotbal, între echipa craio­­veană ȘTIINȚA și C.F.R.­­Roșiori, din categoria B. La sfîrșitul celor 90 de minute de joc, studenții au cîștigat cu 2—1. Cele trei goluri iau fost înscrise în ordine de : Slih­iogea, apoi Marin și din nou Sfîrlogea, ultimul din lo­vitură de la 11 m. Cu acest prilej antrenorii echipei craiovene au fo­losit aproape între­gul lot. In prima repriză, au jucat: Vasilescu I — Galerin, Mined, Deliu, Stoichițoiu — Ivoti, Pașcanu —• Vasi­lescu II, Sfîrlogan, Ionescu, Cristo­­loveanu. In repriza secundă, au mai jucat : Mihăilescu, Dumitrescu, Bitlan, Plugaru, Anton, Cîrciumărescu Unea. Papuc a apărat în ambele și reprize poarta echipei din Roșiori. Duminică la orele 10,30, St­int­a Craiova va juca pe Stadionul tinere­tului cu Știința Timișoara. Biblioteca depoului De curînd, biblioteca Depoului CFR Craiova dispune de condiții mai bune de lucru. Ea se compune acum din două încăperi, o sală de lectură și una de club. Camerele au fost curăți­­te și zugrăvite. S-a ad­us mobilier nou, s-au instalat perdele, ventilatoare, li­noleum etc. Fondul de cărți numără 7000 de volume. In ultimele două luni, la bibliotecă s-au înregistrat 340 de noi cititori. AL. CIOBÎNCAN, coresp. Sortimente bogate, cît mai variate Intre alte sarcini importante puse de Congresul al IX-lea al Partidu­lui Comunist Român în fața celor ce lucrează în industria locală, se află și aceea privind sporirea necontenită a sortimentelor de produse de uz casnic și gospodăresc, realizarea lor într-o cît mai variată gamă. Ținînd seamă de acest considerent, am organizat recent, în jurul mesei rotunde, o amplă discuție cu conducerea I.R.I.L. Calafat, pe tema la care ne referim. Au participat la această diiscuție tovarășii: Marin Prodan, directorul întreprinderii, V­asile Popa, șeful producției , Con­stantin Neagoe, șeful serviciului de aprovizionare și desfacere, precum și contabilul șef al întreprinderii. Întrebare :­ cum stati la ora actuală cu sortimentul sau, mai bine-n­s, care-s produsele nomina­lizate in planul dv. de producție ? MARIN PRODAN: Pe baza folo­sirii cu precădere a posibilităților locale, cele 11 ramuri de bază ale întreprinderii noastre produc astăzi, in total, 56 sortimente de produse și prestații de servicii. Printre al­tele, noi furnizăm populației și di­verșilor beneficiari : vată de croito­rie și vată industrială, bănci șco­lare reglabile, binale, rame de ră­sadnițe, diferite ambalaje pentru prefabricate din beton, plăci de pavaj, piese turnate bronz, perii și pensule, din fontă și sifoane și sucuri, pîine, rogojini­­ de papură, împletituri de trestie, butoiașe arti­zanat pentru export, plăpumi. Mai furnizăm în prezent borne kilome­trice, stîlpi parapet și efectuăm că­tre populație diverse servicii pres­tatoare. ÎNTREBARE: Anul acesta ați in­trodus în fabricație vreun nou pro­dus ? VASILE POPA: Da, am introdus nu unul, ci o serie de produse noi, nenominalizate în plan, dar care se realizează la cerere. Printre acestea sunt: baterii pentru creșterea puilor timpurii la fermele de cooperativelor agricole de păsări ale produc­ție, suporți pentru prefabricate din beton, șipci pentru ambalaje, suci­­tori pentru aluat, ciocane pentru bătut carne, cuțite de curățit vi­nete, papuci din papură pentru baie. Întrebare : și pe viitor ce v-ați propus? CONSTANTIN­­ele de uz casnic NEAGOE. Produ­și gospodăresc le-am introdus în fabricație în ur­ma studiului cererii de consum a populației, la solicitudinea cetățe­nilor. Și pentru anul viitor, împre­ună cu organele comerciale, noi am studiat în continuare cererea de consum, preferințele populației. Pe baza aceasta, am hotărît să valori­ficăm mai intens posibilitățile loca­le, în special papura și deșeurile de lemn, și să producem circa zece sor­timente de produse de uz casnic și gospodăresc cum ar fi : perii de sir­­muliță pentru curățitul prafului de pe pantofii de antilopă, cahle de te­racotă, plăci din beton mozaicate, stropitori din tablă, butoaie de ste­jar. Din deșeurile provenite de la secția tîmplărie vom furniza lănteți pentru garduri — produs mult soli­citat la ora actuală. Intenționăm, de asemenea, să producem perii și bi­dinele din păr de animale. Aici avem insă un inconvenient, în sensul că părul nu se poate procura pe plan local, el fiind o materie primă diri­jată. MARIN PRODAN: Există deci preocupare în întreprinderea noa­stră pe linia îmbogățirii sortimen­telor, creșterii variabilității lor. Mai întîmpinăm însă, așa cum a spus în treacăt și șeful serviciului de a­­provizionare și desfacere, unele greutăți în aprovizionarea cu mate­rie primă, in special cu procurarea părului de cal. Ne străduim­, însă, și ne vom strădui și în continuare să descoperim și să valorificăm chib­zuit resursele noastre locale. Inten­ționăm, bunăoară, să dezvoltăm mult ramura metalurgică, in special sec­torul piese turnate, să înființăm o secție de reparații auto, să extindem secția de prefabricate din beton. De­oarece avem din abundență cele ne­cesare vrem să introducem în fa­bricație un produs mult solicitat de cetățeni — garduri prefabricate din beton. Dacă vom căuta, avem toată convingerea că vom găsi acele po­sibilități care să ne asigure o îm­bogățire continuă a sortimentului de produse la întreprinderea noastră. Colectivul de muncă, în frunte cu comuniștii din întreprindere vor face totul pentru ca sarcinile trasate de partid să fie îndeplinite cu maxi­­mum de succes. M. STANESCU Discutînd în jurul mesei rotunde AGENDA ZILEI CINEMATOGRAFE „Patria“ (telefon 38.50), filmul 1 Aport Mihitar, orele: 11; 15; 17; 19; 21. La grădină, orele 20. „Cen­tral“ (telefon 40.29), filmul : Stri­gătul, orele: 11; 15;30; 18; 20;30. La grădină, orele 20. „30 Decem­brie“ (telefon 50.80), filmul: Căpi­tanul din Te­­eș, orele: 11 , 15. 18.30. La grădină, orele 19,30. „23 August“ (telefon 44.48), filmul: Asta-i tot ce s-a întîmplat, orele: 10,45; 15,30; 17,30; 19,30; 21,30. La grădină, orele 20. „Tineretului“ (te­lefon 22.28), filmul Pădurea spîn­­zuraților, orele­ 10, 14,30; 18,30, 20.30. „8 Mai“ (telefon 42.85), fil­mul: Cei trei Mușchetari (Ambele serii). RADIO VINERI 17 SEPTEMBRIE PROGRAMUL II 7.30 Buletin de știri. 7.35 Melodia „Estrelita“ de Ponce și trei interpre­tări: Trio „San Jose“, Elisabeta Necul­­ce și Leonid Kogan — vioară. 7.45 Recomandări din program. 7.50 Selec­­țiuni din operete. 8.30 Intîlnire cu interpreții preferați. 9.00 Buletin de știri. 9.03 Cîntece de dragoste și jocuri populare. 9.30 Radioracheta pionierilor (reluarea emisiunii din 14 septembrie). 10.00 Concertul în Re major pentru pian și orchestră de Ni­colae Buicliu. 10.30 Din melodiile so­liștilor și orchestrelor de muzică u­­șoară. 11.00 Buletin de știri. 11.03 „Spre noi victorii socialiste“ — pro­gram de cîntece. 11.15 „Festival Viena 1965“. 11.45 Piese pentru vi­oară de Wieniawski. 12.00 Muzică din opereta „Culegătorii de stele“ de Florin Comișel. 12.30 Tinere talente. 13.00 Buletin de știri. 13.03 Piese distractive interpretate de fanfară. 13.15 La microfon soliștii de muzi­că ușoară Marieta Bătrînu și Va­lentin Baciu. 13.30 Limba noastră — „Nume proprii“. 13.40 Concert de prînz. 14.30 Recomandări din pro­gram. 14.35 Muzică de estradă de Nicolae Kirculescu, Gheorghe Ursan, Percy Faith, Gerd Natschinsky. 15.00 Buletin de știri. 15.10 Arii din opere interpretate de Boris Cristofi. 15.30 Din țările socialiste. 15.55 A­­rie pentru violoncel și pian de Con­­stantin Nottara. 16.00 „Dobroge, mîndră grădină“ — emisiune de mu­zică populară. 16.20 Sport. 16.30 Sonate de Haendel. 17.00 Radiojur­nal Buletin meteorologic. 17.15 Arii din opere interpretate de Livia Lisea­­nu. 17.30 Sfatul medicului. 17.35 A­­nunțuri, reclame, muzică. 18.00 Suita cîmpenească „Ogoare înfrățite“ de Gheorghe Dumitrescu. 18.25 Pagini din opereta „Oklahoma“ de Rodgers. 19.00 Buletin de știri. 19.05 Recunoaș­teți melodia. 19.30 Colegi de liceu. 19.50 Despre jazz (emisiunea a VI-a). 20.35 Melodii populare interpretate de Traian Uilecan, Alexandru Țitruș și Ion Zlotea. 21.00 Radiojurnal. Sport. 21.20 Muzică ușoară și de dans. 22 02 Recital de operă : Virginia Zeani și Nicola Rossi Lemeny. 22.30 Actorul Victor Rebengiuc recită din versurile sale preferate. 22.40 Melo­dii dragi. 23.00 Buletin de știri. 23.05 Pagini orchestrale din opere. 23.50 Melodii în noapte. 0.52—0.55 Buletin de știri. TELEVIZIUNE JOI 16 SEPTEMBRIE ([)■ ghî-19.00 Jurnalul televiziunii 19.20 Pentru cei mici : „Hai ceste!“. 19.40 Film pentru cei mici: „Purcel­ușii și lupul“. 20.00 Film: „Prietene de noapte“. 21.30 Cîntece și jocuri din diferite regiuni ale ță­rii, interpretate de Ana Măndoiu, An­ca Pașcalău-Cîtea, Ștefania Bolozan, Felicia Laurențiu, Constantin Cocriș, Vasile Dragomir, sextetul „Viers de bucurie“ și un grup de dansatori. 22­15 Jurnalul televiziunii (II) și bu­letinul meteorologic. PROSPECT Grupul școlar energetic — Craiova, anunță acestui grup va funcționa școala tehnică de personal că în cadrul tehnic cu durata de 3 ani.. Se primesc absolvenți ai școlilor medii de cultură generală cu și fără examen de maturitate. înscrierile se fac pînă la 23 septembrie 1965, pe baza ur­mătoarelor acte : — cerere de înscriere; — certificat de naștere (copie) ; — diplomă de maturitate sau certificat de absolvire in­ original; — buletin de analiza sîngelui; — radioscopia pulmonară; — adeverință de sănătate pentru candidații din mediul urban. Concursul de admitere se ține între 24—30 septembrie 1965, la obiectele : — matematică (scris și oral),­— fizică (oral). Informații suplimentare se dau la secretariatul școlii din str. I. P. Pavlov nr. 99 — telefon 5079. întreprinderea de prefabricate beton Craiova ANGAJEAZĂ: — lăcătuși confecții metalice —­­sudori electrici și autogeni­ — zidari categoria 5—6 — tractoriști — strungari — electricieni întreținere — mecanic utilaje. Informații suplimentare la tel­efon 51.62. ANUNȚ întreprinderea de gospodărie orășenească Băilești ANGAJEAZĂ: — tehnician I constructor cu un salariu de 1200 lei; — tehnician II normator cu un salariu de 1000 lei; — electrician auto pentru întreținerea parcului auto. Condițiile de angajare sunt cele cerute de H.C.M. 1053. Folosită publicitatea ziarului „ÎNAINTE ” -----------------------------------------------------------------------------------------------------­ I. G. C. CRAIOVA ANGAJEAZĂ — un inginer mecanic (șef serv. tehnic) t trei conducători auto — un mecanic auto categoria VII—Vili — un tractorist rutierist Doritorii se vor adresa la ser­viciul plan organizarea muncii, str M. Viteazu nr. 6. ­­­­l ,­ Ț Grupul școlar „Electroputere" Craiova aduce la cunoștința celor interesați că examenul de admitere la Școala tehnică de personal tehnic are loc între 24—30 sept. a. c înscrierile se fac intre 1—23 sept. a. c. la secretariatul școlii intre orele 7,30—15 pe baza unei cereri însoțită de următoarele acte : — Certificat de naștere — copie — Diploma de maturitate — sau certificat de absolvire a școlii medii de cultură generală — in original­ — Buletin de analiza sîngelui și radioscopie pulmonară. Examenul constă din materia claselor VIII—XI la următoarele obiecte. La specialitatea : — Tehnician electromecanic mașini și uti­laje — durată 3 ani — Tehnician constructor mașini cu durată de 3 ani. La specialitatea : — Tehnician tehnologia sudurii — durata 3 ani. — Tehnician laborant mecano-metalurgic — durata 2 ani. Relații suplimentare se pot obține de la secretariatul școlii str. Silo­zului nr. 220, telefon 2218. Matematică scris și oral Fizică — oral Chimie scris și oral Matematică — oral Fizică — oral

Next