Inainte, noiembrie 1965 (Anul 22, nr. 6432-6456)

1965-11-21 / nr. 6449

¥ ANUL XXII — Nr. 6449 Proletari din*toate țările, unîfl*vâ ! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL OLTENIA AL P.C.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL 4 PAGINI — 25 BANI DUMINICA 21 NOIEMBRIE 1965 L.D.E. nr. 300 a pornit la drum Evenimentul ce inaugura în­ceperea circulației pe­­ calea fe­rată a primei locomotive Diesel­­electrice a fost urmat de care au consolidat succesele altele și afirmarea constructorilor de la Uzina „Electroputere“ Craiova. La tîrguri și expoziții internațio­nale, locomotiva Diesel-electrică a devenit unul din motivele a­­precierilor culese de pavilioanele românești. Suntem­ din nou printre con­structorii de locomotive. Pe una din liniile de montaj general, în jurul siluetei binecunoscutei lo­comotive Diesel-electrice, sunt strînși de-o parte și de alta maiș­tri, controlori, reprezentanți conducerii secției și membrii co­m­­misiei de recepție. Se fac ultime­le verificări. Se semnează ultimele acte și momentul mult așteptat sosește, odată cu primii pași pe care-i face pe scara locomotivei, mecanicul care o va conduce in probe de parcurs. Acest aspect, se repetă de data aceasta pentru a trei suta oară. Motorul e pus în funcțiune. Asis­tența devine numeroasă. Un sunet strident acoperă pentru un mo­ment rumoarea Halei și locomotiva cu nr. 300 părăsește secțiile de montaj ale fabricii L.D.E. pornind în primul ei drum pe magistralele de oțel ale patriei. Ziua de 19 noiembrie consem­nează astfel unul din cele mai de seamă evenimente petrecute anul acesta în construcția locomotive­lor Diesel-electrice. O nouă do­vadă a hărniciei și entuziasmului, o nouă dovadă a participării co­lectivului de muncă din fabrica de locomotive Diesel-electrice la realizarea importantului obiectiv stabilit de partid în domeniul die­­selizării căilor ferate. I. FIERARU, ii seresp. Pentru recolta anului viitor Membrii cooperati­vei agricole de pro­ducție din comuna Prișcoveni, raionul Balș, muncesc cu sîr­­guință pentru a asi­gura in anul viitor o producție de cereale mult sporită. Brigada de la S.M.T. Olari­le este de un real ajutor in această muncă. Pină acum, s-au făcut ară­turi adinei pe circa 80 la sută din suprafața de 1000 ha ce va fi in­­sămînțată in primăva­ra viitoare. Totodată, s-au incorporat 380 tone îngrășăminte or­ganice. S-au evidențiat In mod deosebit mecani­zatorii Constantin Șer­­ban, Nicolae Anica și Ion Sîrbu, precum ți membrii Ion Radu, cooperatori Matei, Tudor Constantin Vasile, Elena Militaru și alții. M. BARCAN, coresp. La I.T.A.B.T. Tg. Jiu se repară utilaj pentru sonde. A treia oară sector evidențiat La sectorul Tg. Cărbunești al în­treprinderii de mecanizare și trans­porturi forestiere a avut loc curînd festivitatea de decernare de steagului de sector evidențiat în în­­­trecerea socialistă. Este pentru treia oară cînd colectivul acestui­a sector primește steagul de unitate evi­dențiată. VIRGIL CIRLIG, coresp. Expoziție permanentă In centrul orașului Tr. Severin, pe strada Traian, a fost deschisă o expoziție comercială permanentă. Aici, lunar, sînt expuse diferite mărfuri solicitate de cumpărători și produse noi, indicîndu-se în același timp și magazinele de unde se pot procura. In prezent, această expoziție cu­prinde exponate din porțelan, fa­ianță și sticlărie. P. CERBULESCU, cor «so. ÎN NUMĂRUL DE AZI : • Despre cele cinci opere ale lui Brân­­cuși din Muzeul de artă din Craiova # Marile răspunderi ale tinereții (pag. 2-a). (pag. 3-a) 0 Vizita în Austria a tovarășului Ion Gheorghe Maurer (pag. 4-a) • Verdictul în procesul înscenat Partidului Co­munist din S.U.A. (pag. 4-a) VIZITA LA CRAIOVA A DELEGAȚIEI SEIMULUI R. P. POLONE Delegația Seimului Republicii Populare Polone condusă de Jan Ka­rol Wende, vicemareșal al Seimului, care, la invitația Marii Adunări Na­ționale, ne vizitează țara, a poposit sîmbătă dimineața la Craiova. Delegația este însoțită de Vasile Mateescu și Ion Cristoloveanu, depu­tați în Marea Adunare Națională, și Jerzy Fichler, consilier al ambasadei R. P. Polone la București. La Sfatul popular regional oaspeții au fost primiți de tovarășul Ion Pre­­descu, președintele comitetului exe­cutiv. Membrii delegației s-au inte­resat îndeaproape de problemele în­­vățămîntului elementar și mediu și de construcția de locuințe în regiune. Delegația a vizitat apoi Uzinele "Electroputere" Craiova. Alexandru Dombi, directorul uzi­nelor, a prezentat oaspeților fabricile și secțiile acestei unități. În conti­nuare a fost vizitat Combinatul chi­mic de la Ișalnița. Noua unitate in­dustrială a chimiei noastre a fost prezentată oaspeților de inginerul Iacob Giumăleanu, director tehnic al combinatului. Seara în sala Teatrului Național din­ Craiova a avut loc în cinstea oaspeților un spectacol folcloric pre­zentat de Ansamblul de Stat de cîn­­tece și dansuri „Nicolae Bălcescu“ din orașul Craiova. (Agerpres) Fundamentînd obiectivele stabi­lite în concordanță cu posibilită­țile economiei­ naționale, docu­mentele recentei Plenare a G.G. al P.G.R. întruchipează aspira­țiile de progres ale întregului popor, exprimă grija partidului pentru destinele agriculturii. A­­nalizînd rezultatele obținute în agricultura raionului Craiova, în lumina documentelor recentei plenare, ne putem da seama mai bine asupra marilor posibilități pe care le avem pentru creșterea producției vegetale și animale. Aș dori să mă opresc asupra unor probleme esențiale, subli­niate în documentele plenarei , organizarea judicioasă a muncii și cointeresarea materială. Acele cooperative care au înțeles să soluționeze diversele probleme ridicate de viață prin adunările generale, respectînd democrația cooperatistă, principiul muncii colective și asigurînd participa­rea activă a tuturor cooperatori­lor la dezbaterea problemelor, au reușit să găsească soluții judici­oase a căror aplicare s-a reflec­tat pozitiv în întreaga activitate. Se constată însă, că deși s-au dat indicații de a se ține cu regula­ritate adunări generale lunare pe brigăzi și trimestrial adunări generale pe unități, în unele cooperative agricole acest lucru nu s-a respectat. Nu încape îndo­ială că măsurile preconizate de Plenara @.G. al P.G.R. din 11—12 noiembrie a. C. vor duce la îm­bunătățirea radicală a stilului de muncă din cooperativele agricole, a relațiilor dintre consiliile de conducere și membrii coopera­tori, la îndeplinirea riguroasă a hotărîrilor adunărilor generale, la rezolvarea operativă a sarci­nilor economico-organizatorice tot mai complexe. Documentele Plenarei C.C. al P.G.R. subliniază că bunul mers al activității cooperativelor agri­cole depinde într-o măsură hotâ­­râtoare de nivelul organizării muncii, de folosire rațională a forței de muncă, de organizarea producției și aplicarea înaintate de cointeresare formelor mate­rială a cooperatorilor. Și în ra­ionul nostru, datorită faptului că uneori brigăzile nu sunt bine pro­porționate, nu au stabilitate în ceea ce privește componența, su­prafața de teren repartizat, efec-GHEORGHE IONESCU, președintele comitetului executiv al Sfatului popular al raionului Grais va tivele de animale etc., suferă randamentul muncii în întreaga unitate. O analiză temeinică scoa­te la iveală faptul că s-a înre­gistrat o­prafeței pe creștere evidentă a su­braț de muncă. A­­ceasta este o urmare a faptului că la întocmirea planului de pro­ducție se ia ca bază forța de muncă existentă la începutul a­­nului, iar pe parcurs, datorită fluctuației, se ajunge la o ne­­concordanță față de ceea ce s-a stabilit inițial. In raion, există multe exemple de unități cu o bună organizare a muncii. Bună­oară, cooperativele agricole din Drănic, Padea, Segarcea, Sălcuța, Gîrcea, ale căror consilii de con­ducere au fost permanent spriji­nite de către organizațiile de partid, au reușit să stabilească norme proprii, diferențiate, în ra­port de condițiile locale ceea ce a constituit un stimulent în a­­tragerea membrilor cooperatori la toate lucrările și în toate cam­paniile. Cu totul altfel, stau însă lucrurile la cooperativele agricole din Țandăra, Brabova, Gogoșu, Seaca, Veleni, Beloț etc., unde normele se aplică șablon, fapt ce frînează desfășurarea proce­sului de producție, nu cointe­resează pe membrii și, ca urmare, lucrările cooperatori sînt de slabă calitate. Principalul învățămînt care se desprinde, în această direcție, din studierea documentelor recentei Plenare a G.G. al P.G.R. și din propria experiență a unităților din raionul nostru este DE A SPRIJINI EFECTIV CONSILIILE DE CONDUCERE IN ADOPTA­REA DE NORME GARE SA DUCA LA MOBILIZAREA ȘI STIMULAREA COOPERATORI­LOR, LA O JUDICIOASA OR­GANIZARE A MUNCII. Din documentele Plenarei G.G. al P.G.R. reiese evident rolul deo­sebit de important pe care-l are cointeresarea materială în stimu­larea eforturilor țăranilor coope­ratori pentru creșterea continuă a producției agricole. Practica a demonstrat că retribuirea făcută exclusiv după zile-muncă nu ține seama în măsură suficientă de calitatea muncii depuse și, din această cauză, nu constituie un stimulent suficient de puter­nic pentru cooperatori în crește­rea producției agricole. Merită însă subliniat faptul că în ulti­mii ani, pe lingă retribuirea de bază după zile-muncă, au fost promovate și forme de retribuire suplimentară. Astfel de forme sunt întîlnite în raionul nostru la cooperativele agricole din Cîrcea, Padea, Segarcea, Drănic. Este, așadar, de înțeles de ce tocmai aceste cooperative obțin an de an producții mari și constante. Avem datoria, ca folosind condi­țiile favorabile care s-au creat, și mergînd pe linia înde­plinirii măsurilor stabilite de re­centa Plenară a C.C. al P.C.R. să milităm pentru generalizarea — alături de retribuirea de bază după zile-muncă — a SISTEMU­LUI RETRIBUIRII SUPLIMEN­­TRE ATÎT IN CULTURA PLAN­TELOR CIT ȘI IN CREȘTEREA ANIMALELOR. Organizarea judicioasă a muncii și cointeresarea materială I Suprafețe cu­ mai mari­­ i­rigate După ce au luat cunoștință de conținutul documentelor C.C. al P.C.R. din 11—12 Plenarei noiem­brie a. c. cu privire la îmbunătăți­rea conducerii și planificării agri­culturii, țăranii cooperatori din raio­nul Calafat au trecut la chibzuirea temeinică a treburilor pentru vii­tor. Printre obiectivele ce și le-au propus în activitatea lor imediată, figurează și problema irigării unor suprafețe de teren cît mai mari. In viitorul cincinal, pe întregul raion, se vor extinde suprafețele culti­vate în sistem irigat cu circa 12.000 ha, din care în anul 1966 vor fi irigate 1.235 ha. Apele Drincei, Ba­­boiașului, Balasanului și Dunării, care pînă acum au fost folosite prea puțin, vor începe să înscrie în fo­losul țăranilor cooperatori venituri importante. „Noi dispunem de suficiente po­sibilități locale pentru extinderea suprafețelor irigate — relata Con­stantin Bădiță, vicepreședintele cooperativei agricole din Salcia. In anul viitor, ne-am propus să iri­găm cu forțe proprii suprafața de 150 ha porumb și alte plante. Ne-am convins din experiența anu­lui trecut că prin extinderea supra­fețelor irigate putem obține recolte mai mari la hectare. Țăranii cooperatori din Obîrșia de Cîmp vor extinde suprafețele cultivate în sistem irigat cu circa 230 ha. Anul acesta, de pe cele 40 ha irigate pe care le-au avut culti­vate cu legume și zarzavat au realizat un venit de 425.000 lei și s-au convins că în condițiile iri­gării seceta nu-și poate lăsa am­prenta. Constantin Iordache, pre­ședintele cooperativei, sublinia că apa Drincei, ce se află în apro­pierea comunei, cooperatorii o pot folosi cu foarte bune rezultate pen­tru sporirea producției agricole la hectar. In acest an, cu toate condi­țiile vitrege provocate de secetă, cele 40 ha irigate au ajutat coope­rativa să-și sporească veniturile bănești, ceea ce a dus la creșterea valorii zilei-muncă față de anul trecut. Pentru anul viitor, vor ob­ține ca venituri de pe fiecare hec­tar de legume irigat cîte 38.000 lei față de 11.000 lei în acest an. „Am cîștigat o frumoasă experiență în cultura plantelor irigate și vom căuta să extindem acest lucru și la cultura plantelor cerealiere" — spu­nea tov. Constantin Iordache. Cooperatorii din raionul Calafat sînt hotărîți să realizeze acest lu­cru cu forțe locale, contribuind ast­fel la îndeplinirea sarcinilor mă­rețe puse de partid în domeniul agriculturii. STANGIU SEBASTIAN Mecanicul Mitroi Gheorghe de la S.M.T. Băilești, verificînd o pompă de injecție. Șantierul Sistemului h­idro­ner­­getic și de navigație Porțile de Fier. Se lucrează la montarea schelei viaductului Jidoștița. PLENARE ALE COMITETELOR RAIONALE DE PARTID In cursul zilei de 20 noiembrie a.c. au avut loc plenare ale comitetelor raionale de partid Balș, Calafat, Gi­­lort, Oltețu și Vînju Mare. Partici­panții la plenare au dezbătut temeinic documentele Plenarei C.C. al P.C.R. din tre 12 noiembrie 1965 cu privire la măsurile de îmbunătățire a con­ducerii și planificării agriculturii. La lucrările plenarelor au partici­pat membri și membri supleanți ai bi­roului Comitetului regional de partid. După ce au ascultat referatele planurile de măsuri prezentate in ple­și­nare, au luat cuvîntul numeroși to­varăși, membri și membri supleanți ai comitetelor raionale de partid res­pective, membri ai comisiilor raio­nale de revizie, membri ai comitete­lor executive ale sfaturilor populare raionale și ai consiliilor agricole, di­rectori de G.A.S. și S.M.T., secretari ai organizațiilor de partid, președinți și ingineri din cooperativele agricole de producție. Vorbitorii au apreciat importanța documentelor recentei plenare a C.C. al P.C.R., subliniind grija partidului pentru dezvoltarea în ritm susținut a agriculturii, pentru crearea unor condiții din ce în ce mai bune de muncă și de viață lucrătorilor de pe ogoare. Ei s-au angajat să mun­cească fără preget, să lupte neobosit pentru ca prevederile Rezoluției ple­narei din 11—12 noiembrie 1965 C.C. al P.C.R. cu privire la îmbunătă­­­țirea conducerii și planificării agri­culturii să fie traduse in viață în cele mai bune condiții, astfel ca a­­gricultura din raioanele respective să se ridice la nivelul sarcinilor puse de Directivele Congresului al IX-lea al P.C.R. Planurile de măsuri adoptate de plenarele comitetelor raionale de partid și textele telegramelor adre­sate Comitetului Central al Partidu­lui Comunist Român exprimă adeziu­nea totală a participanților la ple­nare, pentru înfăptuirea politicii partidului la sate. O dată cu apropierea alegerilor prezidențiale, un Congo (Leopoldville) lupta pentru supremația politică devine tot mai ascuțită. Președintele Kasavubu, vă­­zîndu-se strimtorat de ma­nevrele tot mai îndrăznețe ale lui Chombe, a lăsat la o parte șovăiala și, recur­­gînd la măsuri hotărite, a început să-și pregătească terenul pentru cîștigarea întrecerii. Invocînd legea constituțională, el l-a de­mis pe Chombe din funcția de premier și l-a însărci­nat cu formarea noului gu­vern congolez pe Evariste Kimba. In felul acesta, prîntr-o încercare de forță, se părea că bătălia a fost cîștigată de Kasavubu. După prima surpriză, insă, Chombe și-a revenit și, da­torită manevrelor lui, la 14 noiembrie parlamentul con­golez a refuzat să acorde vot de încredere guvernu­lui prezidat de Evariste Kimba. Din 262 parlamen­tari prezenți, 134 au votat împotriva cabinetului Kim­ba, iar 121 în favoarea sa. Șapte deputați s-au abținut. Deși nu se poate spune că rezultatul votului este succes pentru Chombe, un el indică, totuși, că deznodă­­mîntul luptei pentru putere dintre cele două­­ grupări (și, in spatele lor, între inte­resele monopoliste concu­rente), este mult mai greu de întrezărit decât părea cu citva timp în urmă. După consultările cu liderii prin­cipalelor grupări politice, președintele Kasavubu l-a însărcinat din nou pe Kim­ba cu formarea unui nou guvern. Cu aceasta, pe scena vieții politice din Congo (Leopoldville) a în­ceput o nouă rundă în lupta pentru supremația politică în țară. Hotărirea lui Kasavubu a provocat o reacție imediată in cercurile conducătoare ale partidului Convenția națio­nală congoleză, al cărui li­der este fostul premier Chombe. Intr-o declarație făcută agenției congoleze de presă, Albert Kalonji, lider al partidului Conaco, a anunțat că partidul său Carnet extern nu va participa la formarea viitorului guvern prezidat de Kimba, deoarece preșe­dintele Kasavubu nu s-a consultat și cu partidul Conaco atunci cînd l-a nu­mit din nou pe Kimba in funcția de prim-ministru. El a dezvăluit, totodată, că, după ce parlamentul a refuzat să acorde vot de încredere cabinetului Kim­ba, o delegație a Conaco — care deține deocamdată majoritatea in parlament — a încercat de cîteva ori să aibă convorbiri cu Ka­savubu, dar de fiecare dată membrii delegației nu au fost primiți de președinte. Din Leopoldville, se rela­tează că Evariste Kimba intenționează să atragă de partea sa câțiva adepți din tabăra lui Chombe, cărora se pare că este gata să le ofere unele posturi în noul guvern pe care urmează să-l formeze. Dacă Kimba va reuși să desprindă din gruparea Conaco un număr suficient de deputați, el își va asigura o majoritate care să-i dea posibilitatea să obțină votul de încre­dere din partea parlamen­tului. La 6 decembrie își în­cheie lucrările actuala se­siune a parlamentului con­golez. Dacă pînă la această dată, noului guvern prezen­tat de Evariste Kimba nu i se va acorda votul de în­credere, atunci președinte­le Kasavubu va dizolva parlamentul și va desemna un nou prim-ministru, in atribuțiile căruia va intra și pregătirea alegerilor pre­zidențiale. Observatorii apreciază că Chombe și adepții săi au hotărit să dea președinte­lui Kasavubu și noului pre­mier o nouă ripostă în cursa pentru acapararea puterii politice în care sunt angajate cele două prin­cipale grupări. Fostul premier Chombe nu a renunțat la ideea de a-și depune candidatura in alegeri pentru postul de președinte al țării. Se pare că în această direcție contează pe sprijinul ac­el mijlocit al anumitor mono­poluri străine și cercuri de afaceri interesate în ex­ploatarea bogățiilor natu­rale ale Congoului. Incertitudinile politice congoleze rămîn, deci, neal­terate. V. ASPROIU­ L O nouă rundă în lupta pentru putere

Next