Inainte, martie 1966 (Anul 23, nr. 6532-6558)

1966-03-01 / nr. 6532

% Biblioteca Cer>fr*la Regionpia Oltenia Proletari din toate țările, uniți-va­­ ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL OLTENIA AL P.C.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XXII — NR. 6532­4 PAGINI - 25 BANI MARȚI 1 MARTIE 1966 Chiar din­ prima zi a anului, mun­citorii, inginerii și tehnicienii din șantierele întreprinderii de foraj Craiova și-au îndreptat atenția spre perfecționarea și moderniza­rea continuă a tehnologiei foraju­lui. Săparea rapidă și economică a sondelor, îmbunătățirea calității fo­rajului, dezvoltarea activității de cercetare științifică în cadrul fie­cărei activități au constituit ele­mente esențiale care au stat și se mențin la loc de frunte în între­cea socialistă. Eforturile comuniștilor, ale celor peste 140 de fruntași ai întrecerii socialiste confirmați pentru activi­tatea din anul 1965, îndreptate spre realizarea ritmică a sarcinilor de plan, s-au soldat la sfîrșitul lu­nii ianuarie cu un spor de produc­ție de circa 3.000 metri săpați pes­te plan. La indicația organizației de partid din întreprindere, în prima lună a anului, a luat ființă comisia de cer­cetare științifică, care se ocupă de principalele probleme privind per­fecționarea organizării și tehnolo­giei forajului. Sarcinile pe care și le-a prevăzut comisia respectivă se referă la cercetarea pierderilor de noroi și a celor mai eficiente me­tode de combatere a acestora, utili­zarea cimentului de Bîrsești la ci­mentarea sondelor, folosirea funda­țiilor prefabricate recuperabile în condițiile tuturor instalațiilor de fo­raj, posibilitatea schimbării siste­mului de iluminat în turlele de fo­raj, îmbunătățirea componenței bri­găzilor de montaj etc. In domeniul cercetării pierderilor de noroi, co­lectivul de specialiști condus de ing. Vasile Ionescu a colectat și studiat un vast material documen­tar, atît din cadrul întreprinderii cît și din Institutul de cercetări foraj-extracție țiței Cîmpina. Comisia inginerilor și tehnicieni­lor și-a stabilit măsuri concrete le­gate de ridicarea calificării profe­sionale a maiștrilor de foraj, a son­dorilor șefi, ajutorilor de sondori șefi și podarilor, precum și popu­larizarea celor mai noi realizări pe plan intern și internațional în do­meniul forajului zarea acestora în sondelor, generali­șantierele noa­stre. Activitatea sistematică desfășu­rată de la începutul anului a în­semnat condiții noi pentru realiza­rea sarcinilor de plan. Tehnica nouă a ocupat un loc de frunte in cadrul fiecărui șantier. Ca urmare, în perioada de 52 zile scurse de la începutul anului, respectiv 1 ianua­rie — 21 februarie a.c., colectivul întreprinderii noastre a realizat peste prevederile de plan ale ce­lor două luni, 2.260 de metri. Co­lectivele brigăzilor conduse de frun­tașii în întrecerea socialistă Daniel Guloiu, Matei Guță, Ion Popescu și altele, s-au menținut și în a­­ceastă vreme în fruntea întrecerii socialiste. La sonda nr. 73 de pildă, brigada condusă de tov. Ion Po­pescu a săpat în ultimele 14 zile 1.620 de metri. In cea de-a doua lună a anului s-au obținut succese însemnate în ceea ce privește realizarea sarcini­lor de plan la forajul de explorare, unde prevederile din luna fe­bruarie au fost realizate în numai 20 de zile. Măsurile tehnico-orga­­nizatorice întreprinse în domeniul desfășurării ritmice a activității de foraj au permis colectivului nostru să extindă forajul cu turbina la peste 72 la sută din metrajul reali­zat în săparea sondelor pentru hi­drocarburi. Ing. GHEORGHE FLOREA, întreprinderea de foraj Craiova 52 de zile în șantierele de foraj . Extinzînd forajul cu turbina la peste 72 la sută din metrajul revenit în primele două luni ale anului, colectivul întreprinderii craiovene a raportat înde­plinirea înainte de termen a planului de foraj revenit pe lunile ianuarie-februarie. Grup de comandă electrohidraulic la Schela de extrac­ție Țicleni. Foto : FI. Roșoga în interiorul ziarului : — Sport (pag. 2-a) — în învățămîntul de partid Ajutor con­cret cursanților (pag. 3-a) — O sarcină social-econo­­mică a cooperației de consum Deservirea populației sătești (pag. 3-a). — /nalta misiunea cer­cetării științifice în agricultură (pag. 3-a) Exploatarea minieră Rovinari - fruntașă pe țară în întrecerea socialistă Ieri după-amiază, în cadrul unei adunări festive, colectivului de mun­citori, ingineri și tehnicieni de la Exploatarea minieră Rovinari i-au fost acordate Steagul roșu și Diplo­ma de fruntaș în întrecerea socia­listă pe țară în ramura minieră. Despre realizările obținute în în­trecerea socialistă pe anul 1965 și despre preocupările actuale ale co­lectivului de muncă din această uni­tate fruntașă în ramura minieră, au vorbit tovarășii : inginer Ion Iiescu, șeful exploatării, ing. Constantin Păsărin, maiștrii mineri Ion Apostol și Mihai Pasăre, excavatoriștii frun­tași Nicolae Vulpe Din cuvîntul lor s-a și M. Tatomir, desprins că, mergînd ascendent pe linia obținerii an de an a unor rezultate tot mai bune, Exploatarea minieră Rovinari a obținut în 1965 succese deosebite în realizarea tuturor indicatorilor de plan. Consemnăm din bilanțul realizări­lor faptul că minerii din Rovinari au Îndeplinit indicatorii de plan pe 1965 încă din ziua de 12 decembrie, realizînd peste plan circa 33.000 to­ne lignit și 700 tone antracit. Luînd cuvîntul cu acest prilej, tov. Ion Cotoi, secretar al C.C.S., a felicitat colectivul de muncă al Exploatării miniere Rovinari, după care a în­­mînat înaltele distincții pentru locul I cucerit de această unitate în între­cerea socialistă cu celelalte între­prinderi miniere din țară. Colectivul de muncă al minerilor gorjeni, a fost de asemenea felicitat de tovarășii : Vintilă Turcu, secretar al Comitetului raional Gorj al P.C.R., Constantin Ceaușe, adjunct al mi­nistrului Minelor și Nicolae Becher, președintele comitetului sindicatului din cadrul minei Aninoasa, dețină­toarea locului I pe ramură în anii 1963—1964. După solemnitate, participanții au asistat la un frumos program artis­­tic susținut de formațiile de amatori de la Exploatarea minieră Rovinari și de la întreprinderea metalurgică Sadu. X. IACOB încă o medalie de aur Podgoria Se­­garcea e recu­noscută nu nu­mai în țară, dar și peste ho­tare. Peste tot s-au dus renu­­mele vinurile excepționale realizate aci de către pivniceri și specialiști cu multă expe­riență, mințînd Nedes­­renu­­mele, la ulti­mul concurs in­ternațional de La Mu­r­liana, coniacul de Se­­garcea — pro­ducția 1956 — a întrunit una­nimity,"<■•£? apre­ciere a juriului, primind Meda­lia de aur. C­h­i­rur­g­i­e plastică La Spitalul nr. 1 din Craiova, secția chirurgie se e­­fectuează cu succes operații plastice care constau în grefe de piele. Aceste intervenții chirurgicale au sal­vat viața a zeci și sute de combustionați (arsuri gra­ve) cu lipsuri în procente mari de tegumente. In serviciul de chirurgie a­ acestui spital au fost grefați numeroși bolnavi, însumînd zeci de mii de centimetri pătrați de piele. In intervențiile chirur­gicale doctorul Alexandru Pîrvănescu s-a folosit de un aparat de concepție și construcție românească care poartă denumirea de electrovacur h­ermatom. Dr. DAN BEGU, coresp. Cupa de iarnă în faza finală Duminică, in sala de spectacole a Casei de cultură a sindicatelor din Craiova a avut loc etapa intii a fazei finale a concursului „Cupa pentru cea mai bună acti­vitate desfășurată de căminele culturale din comunele raionului Craiova". La această etapă au participat formații de dansuri, soliști vocali și instrumentiști. Pe primul loc La dansuri s-a si­tuat formația din Drănic. Premii speciale s-au acordat echipei de dansatori bătrâni din Calopăr și formației de călușari din Segar­­cea La soliști vocali fete, primul loc a revenit Elisabetei Păun din Coțofenii din Față, iar la băieți lui Gh. Hăzniceanu din Goțo­­fenii din Dos. La soliști instru­mentiști, premiile au fost ciștigate de Ion Popa din Terpezița la fluier și de Gheorghița Titu din Craiova la acordeon, Păun Elisabeta, cîștigătoarea primului loc la soliști vocali. Muncile In cîmp se desfășoară cu spor Timpul de adevărată primăvară statornicit pe meleagurile Olteniei în ultima jumătate a lunii februa­rie a dat posibilitatea începerii muncilor agricole, îndeosebi în ra­ioanele din sud. Se ară suprafețele rămase din toamnă, se discute și se însămînțează. In raionul Băi­­lești 936 de hectare au fost deja însămînțate pînă în seara zilei de 27 februarie. Din acestea, 702 ha sînt însămînțate cu mazăre, iar aproape 200 ha cu plante de nu­treț. Totodată, în raionul Caracal, țăranii cooperatori, ajutați de către mecanizatorii celor trei stațiuni de mașini și tractoare ce-i deservesc, au însămînțat 200 ha cu mazăre, 60 cu ovăz și 20 cu plante furajere, iar pe alte 346 ha au executat a­­rături. Demne de apreciat sunt rezulta­tele obținute în executarea munci­lor de sezon și în cadrul coopera­tivelor agricole din raioanele Co­rabia, Calafat și Vînju Mare. In raionul Calafat, mai bine de jumă­tate din suprafața rezervată cul­turii mazărei a fost însămînțată, iar plantele furajere au fost însămîn­țate pe cîteva sute de hectare. In același timp, de la Vînju Mare, tov. ILIE ȘIARPE — secretar al comitetului raional de partid, ne informează că duminică a fost zi normală de lucru. Mecanizatorii și țăranii cooperatori s-au întrecut la însămînțări și pentru lucrări de ca­litate. In seara aceleiași zile s-a constatat că, din cele 1000 ha pla­nificate a fi însămînțate anul a­­cesta cu mazăre, pe 356 s-a și e­­xecutat această lucrare. Totodată, au fost însămînțate 80 ha cu ovăz și 40 ha cu borceag, cooperativele agricole din Oprișor, Gogoșu, O- revița și Vînju Mare fiind cele mai avansate cu această lucrare. De alt­fel, la Gogoșu, mazărea și ovăzul s-au însămînțat pe toată suprafața planificată, acum pregătindu-se te­renurile pe care, de mîine, miercuri 2 martie, se va începe însămînța­­rea florii-soarelui. De remarcat, calitatea bună a lu­crărilor efectuate. G. F. ÎNSEMNĂRI Necazuri cu... jucării Magazinul „Lumea copii­ — Dar, acolo sus, în­cu­­loare. — Am... uitat să vă lor“ din Craiova i se păru­tiile cele mari, ce­ aveți ? — Asta... nu se poate, spun — interveni grăbită, cumpărătorului bine apro­ — Aaa, uitasem! Sunt un N-avem baterii pentru in­­vinzătoarea. Știți.. jucă­vizionat. Tocmai de aceea, fel de locomotive electrice cercare, dar luați-o și așa, unile astea nu funcția­privirile-i scotociră înde- in miniatură, cu linie ferată Vă asigur pe cuvint că nează de cină le-am adus, lung și nedecise rafturile, circulară... E o jucărie funcționează, chiar de la recepție !... incercind ca, în rîndul pă­ foarte frumoasă și... intere- Un alt client, ii sugeră — Atunci de ce­le mai pașilor și jucăriilor de tot sântă pentru vîrsta copiilor tovarășului nostru să țineți aici ? De ce m-ați fă­felul, s-o descopere pe cea dumitale, meargă mai întîi să cumpe­ cât să mai și pierd timpul, preferată de Vasilică și — Am noroc, deci. Sp­re două baterii. Omul ple­ să cumpăr baterii ? se ia­ Doinița lui, poate s-o vedem ? ca, și se întoarse cu bate­ dignă, pe bună dreptate, ce­— Ce doriți ? — îl ia- Dintr-o cutie de pe raftul riile în buzunar, tățeanul, trebă vinzătoarea Teodora cel mai de sus, vinzătoarea — Ei, acum s-o încer­ — N-avem noi vină! Ungureanu, scoase o locomotivă elec­ căm! V-am spus doar că așa nu — Aș vrea... o jucărie trică liliputană, cu gară, cu — Numai că eu... nu mă s-au dat. Știe și tovară­frumoasă, mai interesantă... Linie cu tot. Era intr­ acte pricep la montaj — răs­ șui responsabil de soarta — Luați o rățușcă... O văr frumoasă, bat-o aoro­­punde vinzătoarea­ lor, păpușă, o macara sau... un cui! — Hai, vă rog, să încer­ — Dă-mi atunci... lul de­maimuțoi... — Și... merge, merge ? căm împreună! zerul ăla, de acolo! — Nu, vreau ceva mai Funcționează ? Pierduse deja mai bine­­ acela­i stricat. Tre­deosebit, o jucărie me­ — Mai încape discuție­­ de o oră, incercind să pună baie să vină cineva să le tam­că pentru copii de cinci­ Merge perfect. Nu le-am jucăria in funcțiune, își pună la punct, Ooo, dar șase ani, primit fără să le verific dădu însă seama că e greu, pretențios ești dumneata! — Stăm prost cu sorti­ — Păi, s-o încercăm a Solicită de aceea să vină Și la celelalte magazine mental ăsta! tund, s-o punem­­ puțin pe responsabilul ca să-l ajute. din oraș, omul pățise cam același lucru. Totuși, dorea ca in seara aceea și iu altă dată să le facă o surpriză plăcută copiilor. — Altceva nu-mi puteți oferi ? a insistat el calm, intr-o ultimă încercare. — Ți-am mai spus• tova­rășe , ia un... maimuțoi și gata ! — Mulțumesc ! poți să-l păstrezi pentru dumneata ! Și a plecat foarte necă­jit, năpădit de întrebări. De ce oare se primesc in magazinele de specialitate asemenea jucării stricate, de proastă calitate ? De ce încă se mai încadrează vînzători nesinceri și lipsiți de aten­ție față de cetățean ? Nu cumva U.C­­. „Textile-in­­călțăminte“ poartă o mare vină ? M. MERIȘANU Folosind timpul prielnic, țăranii cooperatori din Ciutura, raionul Craiova, dau rot cu executarea te­raselor pe terenul unde vor planta viță de vie. Cu sprijinul și elanul cetaten­ii . Sfaturile populare din comunele raionului Gorj au reușit, în anul 1965, să antreneze mii de cetățeni la realizarea prin muncă patriotică a unor obiective de interes obștesc, a căror valoare s-a ridicat la suma de 4.438.363 de lei. Pe primul loc în întrecerea triptică s-a situat în anul care p a­trecut comuna Arcani, în care s-au a înfăptuit în medie de către fiecare locuitor în parte lucrări în valoare de 143 lei. Rezultate meritorii au înregistrat și comunele Ciuperceni, Drăgoieni, Runcu, Sîmbotin, Celei și altele. Stabilirea obiectivelor ce vor fi realizate în anul 1966 a început încă din luna noiembrie, anul tre­cut, ținîndu-se seama că pentru multe lucrări trebuie asigurată baza materii­a­lă. apripsîirA P>Y«=»r*ut3rîi lar Obiectivele incluse în plan au fost propuse de comitetele de cetățeni pe circumscripții electorale, de de­putați și locuitori, fiind precedate de o largă analiză privind posibili­tățile de îndeplinire și resursele­­ lo­cale care vor fi puse în valoare, în­tocmite în felul acesta, proiectele de plan au fost supuse aprobării se­siunilor sfaturilor populare comu­­nale și discutate în sesiunea sfatu­lui popular raional din luna ianua­rie. A fost necesară această muncă de stabilire a obiectivelor ce se vor realiza în anul 1966 și de studiere a posibilităților privind asigurarea bazei materiale, deoarece buna or­ganizare a întrecerii patriotice de­pinde în principal de felul cum sfa­turile populare comunale și organe­le lor de execuție și dispoziție vor reuși să mobilizeze masele de cetă­țeni, să trezească interesul acestora pentru realizarea lucrărilor de in­teres obștesc. Comitetul executiv al sfatului popular raional a orientat și sprijinit comitetele executive ale sfaturilor populare comunale să a­­leagă cu maximum de grijă obiec­ Orașul și satul sunt ale sale, gospodărește­ me­­­ tivele specifice localității respecti­ve, în funcție de cerințele populației și de posibilitățile realizării aces­tora cu forțe locale, întrecerea pa­triotică între satele și comunele ra­ionului Gorj este îndreptată și în acest an spre lucrări care duc ne­mijlocit la ridicarea gradului de gospodărire și înfrumusețare a loca­lităților respective. In acest sens s-a stabilit a se construi 3.900 m.p. de trotuare, să se repare și să se întrețină peste 100 km drumuri, să se amenajeze și să se extindă zone verzi pe suprafață de 133.751 mp, să se în­­­trețină parcurile și zonele verzi pe o suprafață de 90.425 mp. Pe mar­ginea șoselelor se vor planta 25.660 de pomi și arbori ornamentali, se vor pava cu bolovani de rîu 9.800 mp șosele și alte numeroase acțiuni care vor fi realizate de circa 133.000 de cetățeni în circa 1.030.000 ore de muncă patriotică, a căror va­loare se cifrează la suma de aproa­pe 6.000.000 lei. Participarea maselor de oameni ai muncii la stabilirea obiectivelor, la studierea posibilităților transpune­rii lor în viață și entuziasmul cu care aceștia răspund la chemările sfaturilor populare comunale dove­desc că întrecerea patriotică a pă­truns adinc în conștiința maselor, contribuind la dezvoltarea spiritului gospodăresc colectiv, la formarea u­­nei opinii puternice în favoarea ri­dicării nivelului edilitar și de în­frumusețare­­­ a satelor. In perioada relativ scurtă care a trecut de la începutul anului s-a reușit să se procure din resurse lo­cale aproape 300 m.c. lemn necesar construcțiilor social-culturale, peste 600 m.c. balast și bolovani de rîu pentru pavări de trotuare și dru­muri, peste 600 de stîlpi necesari la electrificarea satelor. Paralel cu procurarea materiale­lor s-a trecut la executarea lucră­rilor Numai în luna ianuarie au fost modernizate 28 de fîntîni, s-au construit și reparat 48 de podețe, s-au confecționat 2.000 tutori pen­tru pomii ce se vor planta pe mar­ginea șoselelor, au continuat lucră- MARIN DIDELEA, președintele comitetului executiv al Sfatului popular raional Gorj (Continuare în pag. 3-a) Biblioteca Centrală Regională Oltenia La Muzeul regional al Olteniei, întîlnire cu vestigiile trecutului.

Next