Inainte, martie 1966 (Anul 23, nr. 6532-6558)
1966-03-01 / nr. 6532
% Biblioteca Cer>fr*la Regionpia Oltenia Proletari din toate țările, uniți-va ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL OLTENIA AL P.C.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XXII — NR. 65324 PAGINI - 25 BANI MARȚI 1 MARTIE 1966 Chiar din prima zi a anului, muncitorii, inginerii și tehnicienii din șantierele întreprinderii de foraj Craiova și-au îndreptat atenția spre perfecționarea și modernizarea continuă a tehnologiei forajului. Săparea rapidă și economică a sondelor, îmbunătățirea calității forajului, dezvoltarea activității de cercetare științifică în cadrul fiecărei activități au constituit elemente esențiale care au stat și se mențin la loc de frunte în întrecea socialistă. Eforturile comuniștilor, ale celor peste 140 de fruntași ai întrecerii socialiste confirmați pentru activitatea din anul 1965, îndreptate spre realizarea ritmică a sarcinilor de plan, s-au soldat la sfîrșitul lunii ianuarie cu un spor de producție de circa 3.000 metri săpați peste plan. La indicația organizației de partid din întreprindere, în prima lună a anului, a luat ființă comisia de cercetare științifică, care se ocupă de principalele probleme privind perfecționarea organizării și tehnologiei forajului. Sarcinile pe care și le-a prevăzut comisia respectivă se referă la cercetarea pierderilor de noroi și a celor mai eficiente metode de combatere a acestora, utilizarea cimentului de Bîrsești la cimentarea sondelor, folosirea fundațiilor prefabricate recuperabile în condițiile tuturor instalațiilor de foraj, posibilitatea schimbării sistemului de iluminat în turlele de foraj, îmbunătățirea componenței brigăzilor de montaj etc. In domeniul cercetării pierderilor de noroi, colectivul de specialiști condus de ing. Vasile Ionescu a colectat și studiat un vast material documentar, atît din cadrul întreprinderii cît și din Institutul de cercetări foraj-extracție țiței Cîmpina. Comisia inginerilor și tehnicienilor și-a stabilit măsuri concrete legate de ridicarea calificării profesionale a maiștrilor de foraj, a sondorilor șefi, ajutorilor de sondori șefi și podarilor, precum și popularizarea celor mai noi realizări pe plan intern și internațional în domeniul forajului zarea acestora în sondelor, generalișantierele noastre. Activitatea sistematică desfășurată de la începutul anului a însemnat condiții noi pentru realizarea sarcinilor de plan. Tehnica nouă a ocupat un loc de frunte in cadrul fiecărui șantier. Ca urmare, în perioada de 52 zile scurse de la începutul anului, respectiv 1 ianuarie — 21 februarie a.c., colectivul întreprinderii noastre a realizat peste prevederile de plan ale celor două luni, 2.260 de metri. Colectivele brigăzilor conduse de fruntașii în întrecerea socialistă Daniel Guloiu, Matei Guță, Ion Popescu și altele, s-au menținut și în această vreme în fruntea întrecerii socialiste. La sonda nr. 73 de pildă, brigada condusă de tov. Ion Popescu a săpat în ultimele 14 zile 1.620 de metri. In cea de-a doua lună a anului s-au obținut succese însemnate în ceea ce privește realizarea sarcinilor de plan la forajul de explorare, unde prevederile din luna februarie au fost realizate în numai 20 de zile. Măsurile tehnico-organizatorice întreprinse în domeniul desfășurării ritmice a activității de foraj au permis colectivului nostru să extindă forajul cu turbina la peste 72 la sută din metrajul realizat în săparea sondelor pentru hidrocarburi. Ing. GHEORGHE FLOREA, întreprinderea de foraj Craiova 52 de zile în șantierele de foraj . Extinzînd forajul cu turbina la peste 72 la sută din metrajul revenit în primele două luni ale anului, colectivul întreprinderii craiovene a raportat îndeplinirea înainte de termen a planului de foraj revenit pe lunile ianuarie-februarie. Grup de comandă electrohidraulic la Schela de extracție Țicleni. Foto : FI. Roșoga în interiorul ziarului : — Sport (pag. 2-a) — în învățămîntul de partid Ajutor concret cursanților (pag. 3-a) — O sarcină social-economică a cooperației de consum Deservirea populației sătești (pag. 3-a). — /nalta misiunea cercetării științifice în agricultură (pag. 3-a) Exploatarea minieră Rovinari - fruntașă pe țară în întrecerea socialistă Ieri după-amiază, în cadrul unei adunări festive, colectivului de muncitori, ingineri și tehnicieni de la Exploatarea minieră Rovinari i-au fost acordate Steagul roșu și Diploma de fruntaș în întrecerea socialistă pe țară în ramura minieră. Despre realizările obținute în întrecerea socialistă pe anul 1965 și despre preocupările actuale ale colectivului de muncă din această unitate fruntașă în ramura minieră, au vorbit tovarășii : inginer Ion Iiescu, șeful exploatării, ing. Constantin Păsărin, maiștrii mineri Ion Apostol și Mihai Pasăre, excavatoriștii fruntași Nicolae Vulpe Din cuvîntul lor s-a și M. Tatomir, desprins că, mergînd ascendent pe linia obținerii an de an a unor rezultate tot mai bune, Exploatarea minieră Rovinari a obținut în 1965 succese deosebite în realizarea tuturor indicatorilor de plan. Consemnăm din bilanțul realizărilor faptul că minerii din Rovinari au Îndeplinit indicatorii de plan pe 1965 încă din ziua de 12 decembrie, realizînd peste plan circa 33.000 tone lignit și 700 tone antracit. Luînd cuvîntul cu acest prilej, tov. Ion Cotoi, secretar al C.C.S., a felicitat colectivul de muncă al Exploatării miniere Rovinari, după care a înmînat înaltele distincții pentru locul I cucerit de această unitate în întrecerea socialistă cu celelalte întreprinderi miniere din țară. Colectivul de muncă al minerilor gorjeni, a fost de asemenea felicitat de tovarășii : Vintilă Turcu, secretar al Comitetului raional Gorj al P.C.R., Constantin Ceaușe, adjunct al ministrului Minelor și Nicolae Becher, președintele comitetului sindicatului din cadrul minei Aninoasa, deținătoarea locului I pe ramură în anii 1963—1964. După solemnitate, participanții au asistat la un frumos program artistic susținut de formațiile de amatori de la Exploatarea minieră Rovinari și de la întreprinderea metalurgică Sadu. X. IACOB încă o medalie de aur Podgoria Segarcea e recunoscută nu numai în țară, dar și peste hotare. Peste tot s-au dus renumele vinurile excepționale realizate aci de către pivniceri și specialiști cu multă experiență, mințînd Nedesrenumele, la ultimul concurs internațional de La Murliana, coniacul de Segarcea — producția 1956 — a întrunit unanimity,"<■•£? apreciere a juriului, primind Medalia de aur. Chirurgie plastică La Spitalul nr. 1 din Craiova, secția chirurgie se efectuează cu succes operații plastice care constau în grefe de piele. Aceste intervenții chirurgicale au salvat viața a zeci și sute de combustionați (arsuri grave) cu lipsuri în procente mari de tegumente. In serviciul de chirurgie a acestui spital au fost grefați numeroși bolnavi, însumînd zeci de mii de centimetri pătrați de piele. In intervențiile chirurgicale doctorul Alexandru Pîrvănescu s-a folosit de un aparat de concepție și construcție românească care poartă denumirea de electrovacur hermatom. Dr. DAN BEGU, coresp. Cupa de iarnă în faza finală Duminică, in sala de spectacole a Casei de cultură a sindicatelor din Craiova a avut loc etapa intii a fazei finale a concursului „Cupa pentru cea mai bună activitate desfășurată de căminele culturale din comunele raionului Craiova". La această etapă au participat formații de dansuri, soliști vocali și instrumentiști. Pe primul loc La dansuri s-a situat formația din Drănic. Premii speciale s-au acordat echipei de dansatori bătrâni din Calopăr și formației de călușari din Segarcea La soliști vocali fete, primul loc a revenit Elisabetei Păun din Coțofenii din Față, iar la băieți lui Gh. Hăzniceanu din Goțofenii din Dos. La soliști instrumentiști, premiile au fost ciștigate de Ion Popa din Terpezița la fluier și de Gheorghița Titu din Craiova la acordeon, Păun Elisabeta, cîștigătoarea primului loc la soliști vocali. Muncile In cîmp se desfășoară cu spor Timpul de adevărată primăvară statornicit pe meleagurile Olteniei în ultima jumătate a lunii februarie a dat posibilitatea începerii muncilor agricole, îndeosebi în raioanele din sud. Se ară suprafețele rămase din toamnă, se discute și se însămînțează. In raionul Băilești 936 de hectare au fost deja însămînțate pînă în seara zilei de 27 februarie. Din acestea, 702 ha sînt însămînțate cu mazăre, iar aproape 200 ha cu plante de nutreț. Totodată, în raionul Caracal, țăranii cooperatori, ajutați de către mecanizatorii celor trei stațiuni de mașini și tractoare ce-i deservesc, au însămînțat 200 ha cu mazăre, 60 cu ovăz și 20 cu plante furajere, iar pe alte 346 ha au executat arături. Demne de apreciat sunt rezultatele obținute în executarea muncilor de sezon și în cadrul cooperativelor agricole din raioanele Corabia, Calafat și Vînju Mare. In raionul Calafat, mai bine de jumătate din suprafața rezervată culturii mazărei a fost însămînțată, iar plantele furajere au fost însămînțate pe cîteva sute de hectare. In același timp, de la Vînju Mare, tov. ILIE ȘIARPE — secretar al comitetului raional de partid, ne informează că duminică a fost zi normală de lucru. Mecanizatorii și țăranii cooperatori s-au întrecut la însămînțări și pentru lucrări de calitate. In seara aceleiași zile s-a constatat că, din cele 1000 ha planificate a fi însămînțate anul acesta cu mazăre, pe 356 s-a și executat această lucrare. Totodată, au fost însămînțate 80 ha cu ovăz și 40 ha cu borceag, cooperativele agricole din Oprișor, Gogoșu, O- revița și Vînju Mare fiind cele mai avansate cu această lucrare. De altfel, la Gogoșu, mazărea și ovăzul s-au însămînțat pe toată suprafața planificată, acum pregătindu-se terenurile pe care, de mîine, miercuri 2 martie, se va începe însămînțarea florii-soarelui. De remarcat, calitatea bună a lucrărilor efectuate. G. F. ÎNSEMNĂRI Necazuri cu... jucării Magazinul „Lumea copii — Dar, acolo sus, înculoare. — Am... uitat să vă lor“ din Craiova i se părutiile cele mari, ce aveți ? — Asta... nu se poate, spun — interveni grăbită, cumpărătorului bine apro — Aaa, uitasem! Sunt un N-avem baterii pentru invinzătoarea. Știți.. jucăvizionat. Tocmai de aceea, fel de locomotive electrice cercare, dar luați-o și așa, unile astea nu funcțiaprivirile-i scotociră înde- in miniatură, cu linie ferată Vă asigur pe cuvint că nează de cină le-am adus, lung și nedecise rafturile, circulară... E o jucărie funcționează, chiar de la recepție !... incercind ca, în rîndul pă foarte frumoasă și... intere- Un alt client, ii sugeră — Atunci de cele mai pașilor și jucăriilor de tot sântă pentru vîrsta copiilor tovarășului nostru să țineți aici ? De ce m-ați făfelul, s-o descopere pe cea dumitale, meargă mai întîi să cumpe cât să mai și pierd timpul, preferată de Vasilică și — Am noroc, deci. Spre două baterii. Omul ple să cumpăr baterii ? se ia Doinița lui, poate s-o vedem ? ca, și se întoarse cu bate dignă, pe bună dreptate, ce— Ce doriți ? — îl ia- Dintr-o cutie de pe raftul riile în buzunar, tățeanul, trebă vinzătoarea Teodora cel mai de sus, vinzătoarea — Ei, acum s-o încer — N-avem noi vină! Ungureanu, scoase o locomotivă elec căm! V-am spus doar că așa nu — Aș vrea... o jucărie trică liliputană, cu gară, cu — Numai că eu... nu mă s-au dat. Știe și tovarăfrumoasă, mai interesantă... Linie cu tot. Era intr acte pricep la montaj — răs șui responsabil de soarta — Luați o rățușcă... O văr frumoasă, bat-o aoropunde vinzătoarea lor, păpușă, o macara sau... un cui! — Hai, vă rog, să încer — Dă-mi atunci... lul demaimuțoi... — Și... merge, merge ? căm împreună! zerul ăla, de acolo! — Nu, vreau ceva mai Funcționează ? Pierduse deja mai bine acelai stricat. Tredeosebit, o jucărie me — Mai încape discuție de o oră, incercind să pună baie să vină cineva să le tamcă pentru copii de cinci Merge perfect. Nu le-am jucăria in funcțiune, își pună la punct, Ooo, dar șase ani, primit fără să le verific dădu însă seama că e greu, pretențios ești dumneata! — Stăm prost cu sorti — Păi, s-o încercăm a Solicită de aceea să vină Și la celelalte magazine mental ăsta! tund, s-o punem puțin pe responsabilul ca să-l ajute. din oraș, omul pățise cam același lucru. Totuși, dorea ca in seara aceea și iu altă dată să le facă o surpriză plăcută copiilor. — Altceva nu-mi puteți oferi ? a insistat el calm, intr-o ultimă încercare. — Ți-am mai spus• tovarășe , ia un... maimuțoi și gata ! — Mulțumesc ! poți să-l păstrezi pentru dumneata ! Și a plecat foarte necăjit, năpădit de întrebări. De ce oare se primesc in magazinele de specialitate asemenea jucării stricate, de proastă calitate ? De ce încă se mai încadrează vînzători nesinceri și lipsiți de atenție față de cetățean ? Nu cumva U.C. „Textile-incălțăminte“ poartă o mare vină ? M. MERIȘANU Folosind timpul prielnic, țăranii cooperatori din Ciutura, raionul Craiova, dau rot cu executarea teraselor pe terenul unde vor planta viță de vie. Cu sprijinul și elanul cetatenii . Sfaturile populare din comunele raionului Gorj au reușit, în anul 1965, să antreneze mii de cetățeni la realizarea prin muncă patriotică a unor obiective de interes obștesc, a căror valoare s-a ridicat la suma de 4.438.363 de lei. Pe primul loc în întrecerea triptică s-a situat în anul care p atrecut comuna Arcani, în care s-au a înfăptuit în medie de către fiecare locuitor în parte lucrări în valoare de 143 lei. Rezultate meritorii au înregistrat și comunele Ciuperceni, Drăgoieni, Runcu, Sîmbotin, Celei și altele. Stabilirea obiectivelor ce vor fi realizate în anul 1966 a început încă din luna noiembrie, anul trecut, ținîndu-se seama că pentru multe lucrări trebuie asigurată baza materiială. apripsîirA P>Y«=»r*ut3rîi lar Obiectivele incluse în plan au fost propuse de comitetele de cetățeni pe circumscripții electorale, de deputați și locuitori, fiind precedate de o largă analiză privind posibilitățile de îndeplinire și resursele locale care vor fi puse în valoare, întocmite în felul acesta, proiectele de plan au fost supuse aprobării sesiunilor sfaturilor populare comunale și discutate în sesiunea sfatului popular raional din luna ianuarie. A fost necesară această muncă de stabilire a obiectivelor ce se vor realiza în anul 1966 și de studiere a posibilităților privind asigurarea bazei materiale, deoarece buna organizare a întrecerii patriotice depinde în principal de felul cum sfaturile populare comunale și organele lor de execuție și dispoziție vor reuși să mobilizeze masele de cetățeni, să trezească interesul acestora pentru realizarea lucrărilor de interes obștesc. Comitetul executiv al sfatului popular raional a orientat și sprijinit comitetele executive ale sfaturilor populare comunale să aleagă cu maximum de grijă obiec Orașul și satul sunt ale sale, gospodărește me tivele specifice localității respective, în funcție de cerințele populației și de posibilitățile realizării acestora cu forțe locale, întrecerea patriotică între satele și comunele raionului Gorj este îndreptată și în acest an spre lucrări care duc nemijlocit la ridicarea gradului de gospodărire și înfrumusețare a localităților respective. In acest sens s-a stabilit a se construi 3.900 m.p. de trotuare, să se repare și să se întrețină peste 100 km drumuri, să se amenajeze și să se extindă zone verzi pe suprafață de 133.751 mp, să se întrețină parcurile și zonele verzi pe o suprafață de 90.425 mp. Pe marginea șoselelor se vor planta 25.660 de pomi și arbori ornamentali, se vor pava cu bolovani de rîu 9.800 mp șosele și alte numeroase acțiuni care vor fi realizate de circa 133.000 de cetățeni în circa 1.030.000 ore de muncă patriotică, a căror valoare se cifrează la suma de aproape 6.000.000 lei. Participarea maselor de oameni ai muncii la stabilirea obiectivelor, la studierea posibilităților transpunerii lor în viață și entuziasmul cu care aceștia răspund la chemările sfaturilor populare comunale dovedesc că întrecerea patriotică a pătruns adinc în conștiința maselor, contribuind la dezvoltarea spiritului gospodăresc colectiv, la formarea unei opinii puternice în favoarea ridicării nivelului edilitar și de înfrumusețare a satelor. In perioada relativ scurtă care a trecut de la începutul anului s-a reușit să se procure din resurse locale aproape 300 m.c. lemn necesar construcțiilor social-culturale, peste 600 m.c. balast și bolovani de rîu pentru pavări de trotuare și drumuri, peste 600 de stîlpi necesari la electrificarea satelor. Paralel cu procurarea materialelor s-a trecut la executarea lucrărilor Numai în luna ianuarie au fost modernizate 28 de fîntîni, s-au construit și reparat 48 de podețe, s-au confecționat 2.000 tutori pentru pomii ce se vor planta pe marginea șoselelor, au continuat lucră- MARIN DIDELEA, președintele comitetului executiv al Sfatului popular raional Gorj (Continuare în pag. 3-a) Biblioteca Centrală Regională Oltenia La Muzeul regional al Olteniei, întîlnire cu vestigiile trecutului.