Inainte, iulie 1966 (Anul 23, nr. 6637-6663)

1966-07-01 / nr. 6637

ANUL XXII — NR. 6637­4 PAGINI — 25 BANI VINERI 1 IULIE 1966 Se intensifică ritmul strîngerii recoltei Animați de dorința de a strînge re­colta de păioase la timp și fără pierderi, membrii cooperativelor a­­gricole, mecanizatorii stațiunilor de mașini și tractoare și lucrătorii din G.A.S., se străduiesc să folosească toate forțele și mijloacele, fiecare clipă bună de lucru în cîmp. In timpul scurt care a trecut de cînd a început recoltatul s-a reușit ca a­­ceastă importantă lucrare să se exe­cute pe suprafețe care sporesc sim­țitor de la o zi la alta. Astfel, pînă la data de 29 iunie a.c. mazărea a fost recoltată de pe 7756 ha ceea ce reprezintă 43 la sută din plan, orzul de pe 7714 ha adică de pe 54 la sută din suprafața cultivată, griul și secara de pe 18.004 ha re­­prezentînd 5 la sută din plan. In același timp mazărea a fost treie­rată de pe 1748 ha, orzul de pe 4439 ha, griul și secara de pe 6393 ha, au fost executate arături de vară pe 3452 ha și însămînțate plante furajere în cultură dublă pe 2012 ha. In raioanele din sudul regiunii re­coltatul păioaselor ia proporție de la o zi la alta. Fină la data sus amin­­tită, în raionul Calafat griul și se­cara au fost recoltate de pe 6387 ha, reprezentînd 20 la sută din plan, în raionul Băilești de pe 5732 ha adică 19 la sută din plan, în raionul Co­rabia de pe 2816 ha, în raionul Caracal de pe 1848 ha. Este demn de relevat faptul că, în marea majoritate a raioanelor din sudul regiunii paralel cu recoltatul se dă atenția cuvenită și treiera­tului. In raionul Băilești, griul și se­cara au fost treierate de pe 1820 ha, în raionul Corabia de pe 1733 ha, în raionul Calafat de pe 1215 ha. Operativitatea mecanizatorilor și a cooperatorilor se vădește în aceste zile și în intensificarea ritmului ară­turilor de vară — lucrare pentru care în actuala perioadă există condiții deosebit de favorabile — și în­sămințarea plantelor furajere în miriști. In raionul Calafat au fost executate alături de vară pe 1237 ha și însămînțate plante furajere în miriști pe 789 ha., în raionul Băilești pe 978 ha și respectiv pe 495 ha. Străduindu-se să strîngă la timp și fără pierderi recolta de păioase, să execute arăturile de vară și în­­sămînțările în miriști pe suprafețele planificate, cooperatorii și mecaniza­torii știu că tot în această perioadă, se pune temelia viitoarei recolte. Pînă zilele trecute, 207 cooperative agricole din regiunea noastră întoc­miseră deja schița de amplasarea griului pentru însămînțările de toamnă. Sînt create toate condițiile pentru ca atit ritmul recoltărilor cit și a celorlalte lucrări de sezon, să se intensifice în fiecare raion și uni­tate agricolă, nncit noua producție să fie depozitată cît mai grabnic în hambare și totodată să se pună baze solide recoltei viitoare. Prin folosirea tuturor forțelor și mijloacelor — cooperatorii și meca­nizatorii de la Bîrza, raionul Băilești — au strîns recolta de griu de pe mai bine de 200 ha. In clișeu : Com­­binele în lanuri. Bun pentru recolta 1966 In toate autobazele Direcției regionale de transporturi auto Ol­tenia, se desfășoară în aceste zile o intensă activitate, în scopul pre­gătirii transportului de cereale, în timpul campaniei de recoltare din acest an. Planul de măsuri a fost elaborat din timp și este urmărit zilnic. In pragul campaniei de recoltare, tov. NICOLAE GHIBER­­NEA, șeful autobazei nr. 1 Cra­iova, referindu-se la stadiul pre­mergător campaniei de recoltare, ne-a spus : „Cu ocazia revizuirilor tehnice ale autocamioanelor, acestea au fost etanșate, s-au montat pereții înălțători pentru mărirea capaci­tății de încărcare, s-au pregătit instinctoare pentru intervenții și s-au procurat prelatele ocrotirii încărcăturilor. Din necesare cele 50 de remorci existente, au fost revizuite complet 35, restul fiind într-un stadiu avansat de revi­zie. Peste 80 de autocamioane vor fi puse la dispoziție în scopul transportului în bune condițiuni a recoltei. Tot în acest scop au fost pregătite și echipate atelierele mobile de reparații". Pregătiri asemănătoare s-au fă­cut și la autobaza D.R.T.A. Olte­nia nr. 2 unde revizuirea parcu­lui de autocamioane și remorci este într-un stadiu avansat. CONSTANTIN MOȚOC, coresp. ARHIVA DE FOLCLOR In cadrul Centrului de Istorie, Filologie și Etnografie al Acade­miei din Craiova, s-a luat iniția­tiva realizării unei arhive de folclor din Oltenia. In afară de culegerile câtorva folcloriști olteni de seamă ca : Gheorghe Dumi­­trescu — Bistrița, Teodor Bălășel, N. I. Dumitrașcu și alții, sau a unor periodice cum ar fi „Izvora­­șul“, „Suflet Oltenesc“, „Oltenia“, „Arhivele Olteniei“, „Ghidușu“ au intrat în arhiva de folclor a cen­trului și culegeri inedite, printre care amintim la loc de cinste va­loroasa culegere de balade populare din raionul Corabia „N-ați auzit d-in Jian, d-un hai­duc de craiovean ?“ realizată de prof. Angela Dumitrescu, sau cu­legerile învățătorului pensionar Sava Bărbătescu din Tr. Severin, incluse in monografia în manus­cris „Monografia satului Rocșo­­reni". Se așteaptă ca și alte culegeri inedite din regiune să îmbogă­țească arhiva de folclor a Olteniei­ ­, 50,5 b A patra prașilă Membrii cooperatori din comuna Lipov raionul Băilești și-au pro­pus anul acesta să obțină peste 2500 kg. porumb boabe la ha, iar la sfecla de zahăr 19.000 kg. la ha. Ținînd seama de aceasta, comi­tetul de partid, prin organizațiile de bază antrenează membrii coo­peratori la executarea la timp și în bune condițiuni a lucrărilor de întreținere a culturilor. Astfel, pe o suprafață de 1100 ha. porumb, 180 ha. sfeclă de zahăr și 330 ha, floarea-soarelui s-a efectuat cea de a patra prașilă. Stație de epurare a apelor reziduale La Complexul de industrializare a lemnului Tg. Jiu, în apropierea bazinelor de conservare și tratare termică a buștenilor, se construiește o stație de epurare a apelor rezi­duale. Prin instalația cu care este dotată stația respectivă, se va permi­te ca o însemnată cantitate de apă să fie redată în circuitul fabricilor complexului. In prezent, constructorii șantie­rului întreprinderii 601 — Tg. Jiu, fac ultimele montări de utilaje și in­stalații precum și unele retușuri la interiorul și exteriorul stației. 7. PODARIȚA, coresp. Noi construcții Orașul Tr. Severin, întinerește de la an la an în noua arhi­tectură creeată de constructori. Volumul investițiilor a cunos­cut în anul acesta o creștere cu 61 la sută față de anul­­ 1965. Prevederile de inves­tiții din acest an sunt ilustrate de 15.730 m.p. suprafață locuibi­lă, care echivalează cu 624 apartamente în cartierul Tîrgului și 19.650 mp suprafață locuibilă ce echivalea­ză cu 812 apartamen­te în microraionul Crihala. In afară de locuințe, se mai con­struiesc : un cinema­­­­tograf de 650 locuri, o policlinici­ orășeneas­că, o școală cu 24 să­li de clasă, 17.000 mp drumuri și alei etc. Harnicii construc­tori de la întreprin­derile 6 Construcții și T.R.C.O. muncesc cu mult elan pentru tra­ducerea în practică a acestor investiții care au o mare însemnă­tate pentru orașul Tr. Severin. NICOLAE C. MARIN, «oresp. Avans în construcția viaductului Jidoștița în entuziasta întrecere ce o des­fășoară, harnicii constructori de pe șantierele I.C.P.F. — Gura Văii, înscriu noi succese în în­deplinirea sarcinilor de plan. De curînd ei au început turnarea ul­timei bolți a viaductului Jidoștița. Fiind cea mai mare și com­plexă lucrare de acest fel din zona Porților de Fier, muncitorii, inginerii și tehnicienii construc­tori au căutat să folosească pro­cedee tehnologice înaintate. Un accent deosebit îl pun pe extin­derea industrializării construcții­lor. în acest sens ei au trecut la aplicarea unui nou procedeu pen­tru d­ntarea bolților (construcțiile metalice). De asemenea, utilizează grinzile tronsonate post-com­­primate. Ca urmare a folosirii acestor procedee înaintate în tehnica con­strucțiilor, lucrările viaductului Jidoștița au un avans de peste două luni față de grafic. Sărbătorirea Zilei învățătorului Pe tot cuprinsul regiunii Olte­nia, ca de altfel în toată țara, în centrele raionale și orășenești avut loc ieri sărbătorirea Zilei în­­­vățătorului. In orașul Craiova, sărbătorirea Zilei învățătorului a avut loc în sala Teatrului Național. Despre semnificația zilei de 30 iunie a vorbit tov. Petre Gigea, președin­tele comitetului executiv al Sfa­tului popular orășenesc Craiova, care a evidențiat condițiile de în­vățătură create în anii regimului socialist învățătorilor și profesori­lor, elevilor pe care aceștia îi în­vață. Au mai luat cuvîntul tovarășii Tiberiu Nicola, șeful secției știin­ță, învățămînt și artă al Comite­tului regional de partid și Ion Al­­bulețu, vicepreședinte al comitetu­lui executiv al Sfatului popular regional Oltenia. Pădureanu An­gela, Stoia Aristia și Ciocîrlan Dumitru au și guvernului mulțumit partidului pentru condițiile optime de viață și de muncă pe care le au astăzi cadrele didactice din țara noastră. Șeful secției învățămînt a orașu­lui Craiova, Romeo Popescu, a dat citire unui ordin al Ministeru­lui Invățămîntului cu privire la a­­cordarea gradului I, a diplomei de învățător și profesor fruntaș, a celor de învățători și profesori emeriți, precum și a celor decorați cu Ordinul Muncii clasa a III-a și Medalia Muncii. Tov. Muraru Pavel, prim-secretar al Comitetu­lui orășenesc U.T.C. a înmînat di­plomele Comitetului regional U.T.C. mai multor cadre didactice tinere. In încheierea sărbătoririi Zilei învățătorului, „Doina Olteniei" prezentat un spectacol de muzică a populară. Lucrările sesiunii Marii Adunări Naționale Joi au continuat lucrările celei de-a V-a sesiuni a Marii Adunări Naționale a Republicii Socialiste România. La lucrări participă tovarășii Nicolae Ceaușescu, Chivu Stoica, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Alexandru Bîrlădeanu, E­­mil Bodnaraș, Alexandru Drăghici, Paul Niculescu-Mizil, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Petre Borilă, Constantin Drăgan, Gheorghe Ră­­dulescu, Leonte Răutu, Leontin Să­­lăjan, membri supleanți ai Comi­tetului Executiv și secretari ai G.­S. al P.C.R., vicepreședinți ai Consi­liului de Miniștri. Sunt prezenți vi­cepreședinții, secretarul și membrii Consiliului de Stat. In tribune se află șefi ai misiu­nilor diplomatice acreditați la Bucu­rești, numeroși invitați, ziariști ro­mâni și străini. Ședința a fost deschisă de tova­rășul Ștefan Voitec, președintele Marii Adunări Naționale. In continuarea discuției generale la punctul doi al ordinei de zi — Proiectul de lege pentru adoptarea planului de stat de dezvoltare a e­conomiei naționale pe anii 1966— 1970 — au luat cuvîntul tovarășii l Constantin Drăgan, Gheorghe Roșu, Neculai Agachi, Remus Răduleț, Clement Rusu, Nicolae Doggendorf, Dumitru Țambric, Emil Drăgănes­­cu, Ioan Bordaș, Vasile Vilcu, Ion Nasta, Zaharia Stancu, Teodor Haș, Iosif Uglar. Deputatul acad. Horia Hulubei a cerut cuvîntul pentru a adresa o în­trebare președintelui Consiliului de­­ Continuare în pag. 2-a) Răspunsul tovarășului Ion Gheorghe Maurer cu privire la poziția guvernului român față de bombardarea de către aviația americană a orașelor Hanoi și Haifon. Tovarăși deputați. răspunzînd întrebării tovarășului deputat Horia Hulubei, declar în numele guvernului Republicii So­cialiste România următoarele : Atacurile aviației americane asupra suburbiilor ora­șului Hanoi, capitala Republicii Democrate Vietnam, și asupra orașului Haifong, cele mai importante centre populate din Vietnamul de nord, care au provocat vic­time omenești și pierderi materiale, reprezintă o nouă fază a războiului în Vietnam, accentuarea politicii de încălcare flagrantă a celor mai elementare norme ale dreptului internațional, constituind în același timp o gravă amenințare pentru pacea lumii. Nereușind să înfrîngă lupta dîrză a poporului viet­namez, Statele Unite ale Americii au recurs, în mod deliberat, la aceste noi acte de război, care pun în a­­devărata lor lumină declarațiile de așa-zise intenții pașnice ale forurilor conducătoare americane, arată ce credit se poate acorda acestor declarații. Extinderea agresiunii împotriva Republicii Demo­crate Vietnam a stîrnit mînia legitimă a poporului român, ca și a opiniei publice din întreaga lume, a­­duce autorilor ei izolare tot mai mare, dezaprobarea și condamnarea generală. Credem că forțele cărora le es­te scumpă cauza păcii vor acționa cu hotărîre pentru a determina încetarea agresiunii Statelor Unite ale A­­mericii în Vietnam. Guvernul Republicii Socialiste România, exprimînd sentimentele poporului român, condamnă cu toată fer­mitatea noile acțiuni agresive împotriva R. D. Viet­nam și atrage în același timp, în mod hotărît, atenția guvernului Statelor Unite ale Americii asupra grelei răspunderi pe care și-o asumă prin continuarea și in­tensificarea acestui război. Susținînd pe deplin poziția guvernului Republicii Democrate Vietnam și a Frontului Național de Elibe­rare din Vietnamul de sud, guvernul Republicii Socia­liste România cere să se pună capăt imediat și necon­diționat bombardamentelor împotriva R. D. Vietnam, să înceteze războiul de agresiune în Vietnam. Este ne­cesar să fie retrase toate forțele militare americane și celelalte trupe străine intervenționiste din Vietnamul de sud. Să se respecte dreptul sacru al poporului viet­namez de a-și hotărî singur soarta, fără nici un ames­tec din afară, să fie aplicate acordurile de la Geneva cu privire la Vietnam ! In numele poporului român, al guvernului Repu­blicii Socialiste România, doresc să adresez poporu­lui vietnamez, de la această înaltă tribună, mesajul cald de solidaritate frățească și să exprim admirația noastră față de curajul și bărbăția cu care el ripos­tează agresorilor. Sîntem hotărîți să acordăm în continuare poporu­lui vietnamez întregul sprijin material și moral-politic în lupta sa eroică pentru apărarea independenței și suveranității naționale, a integrității patriei sale. Ne exprimăm, tovarăși deputați, încrederea noastră nestrămutată în triumful cauzei drepte a poporului vietnamez, al cauzei păcii și libertății popoarelor. Cuvîntul deputatului Ion Nasta Ascultînd expunerea tovarășului Ion Gheorghe Maurer cu privire la proiectul planului cincinal pe perioada 1966 — 1970, am trăit sentimente de adîncă mîndrie pen­tru programul multilateral de în­florire a țării noastre. Sarcini mă­rețe ne revin și nouă, minerilor, în dezvoltarea rapidă a bazei e­­nergetice a țării. Am reținut că din totalul investițiilor care se a­­locă pentru dezvoltarea industriei carbonifere 40 la sută sînt destina­te extracției de lignit din regiunea noastră. Lucrez la deschiderea de noi mine în cel mai tînăr bazin carbo­nifer al țării, bazinul Valea Mo­­trului, regiunea Oltenia. Producția minelor din Valea Motrului va crește în anii cincinalului de la circa 710 000 tone în 1965 3 620 000 tone lignit în 1970. Aces­ta­te prevederi se pot realiza, întru­­cît producția se extrage din uni­tăți cu capacități mari, al căror flux tehnologic din subteran și de la suprafață este asigurat în con­dițiile unei mecanizări complexe. Sîntem dotați cu combine de aba­taj și înaintare, stîlpi hidraulici, transportoare de mare capacitate, utilaje moderne care contribuie în mod substanțial la reducerea e­­fortului fizic al muncitorilor, la operațiunile cu volum mare de muncă, asigurînd în același timp un nivel ridicat de mecanizare al fluxului tehnologic. Am reținut din expunere că unia din cele mai mari sarcini ce ne revin nouă, minerilor, este îmbu­nătățirea eficienței economice investițiilor, prin reducerea costu­­­rilor lucrărilor miniere de deschi­dere și pregătire. Informez sesiu­nea Marii Adunări Naționale că minerii din bazinul Motru s-au angajat să respecte sarcina ce le-a fost trasată de a dubla producti­vitatea muncii față de ce am rea­lizat pînă acum, în așa fel ca in 1970 lignitul extras din bazinul nostru să fie cu 40 la sută mai ieftin decît cel scos în prezent din alte mine de lignit ale țării. Rezultatele care le-am obținut pînă în prezent confirmă că sar­cinile despre care am vorbit le putem realiza în termen și în bune condiții. Astfel, în luna iunie, minerii din abatajul nr. 10 de la Exploatarea minieră Horăști au sta­bilit un nou record republican în ceea ce privește viteza de avan­sare în abatajele frontale, realizîn­d 61 metri lunar la o lungime frontului de 100 de metri, extr­­­a­gînd 18 000 tone lignit. Nu pot să închei fără să arăt faptul că noi simțim din plin spri­jinul partidului și guvernului nos­tru în rezolvarea problemelor ma­(Continuare în pag. 2-a). Aspect din timpul desfășurării lucrărilor sesiunii Marii Adunări Naționale Biblioteca Centrala Regionala Oltenia

Next