Inainte, septembrie 1966 (Anul 23, nr. 6689-6714)

1966-09-16 / nr. 6702

Pagina 2 • ÎNAINTE Conducătorii de partid și de stat vizitează regiunea Galați Cu perseverență pe drumul sporirii con­­tinue a producției vegetale și animale (Urmare din P&9­­1) In cea de-a doua zi a vi­zitei pe care o fac în re­giunea Galați, conducătorii de partid s-au îndreptat spre Tecuci. La Șendreni, o expoziție cu produse agricole oferă sin­tetic roadele pe care oaspeții le vor aprecia desfășurate vast pe tarlalele de mii de hectare zile din care ocupă întinde­rare în zare. Cele 42 de cooperative agricole ale raionului Galați au ob­ținut recolte bogate. In co­munele Braniștea, Vasile A­­lecsandri, Independența, ca și în celelalte așezări de pe Valea Siretului, sutele de case noi, construcțiile gospo­dărești și social-culturale sunt o dovadă a vieții și bună­stării la care se ridică ne­contenit țăranii cooperatori. ...în 1949, după rezoluția din 3-5 martie a partidului, țăranii din Pechea au pășit primii din regiunea Galați pe calea cooperativizării so­cialiste. Puțini își mai pot imagina înfățișarea satului de pe atunci. Numai în ultimii doi ani, aici s-au construit peste 300 case noi, funcțio­nează în prezent 5 școli ge­nerale, un spital, un un complex comercial, liceu. Sute de cooperatori și-au cumpă­rat televizoare și aparate de radio — toate acestea avîn­­du-și izvorul în dezvoltarea economică a cooperativei a­­gricole, cu cele 1.500 de fa­milii și 5.000 de hectare. Cu mîndria acestor înfăp­tuiri au venit în întîmpina­­rea oaspeților miile de coo­peratori din Pechea. Sînt de față tovarășii Mavrodin Gî­­diuță, prim-secretar al Comi­tetului raional P.C.R.­Galați, și Ion Irimia, președintele sfatului popular raional. Președintele cooperativei agricole de producție „11 Iu­nie" din Pechea, Ion Negoiță, Erou al Muncii Socialiste, a­­rată că astăzi averea obșteas­că a cooperativei se ridică la 16.500.000 lei, ceea ce făcut ca valoarea zilei­ mun­­a că să se ridice în 1966 la peste 40 lei „Dar despre fap­te vorbesc faptele, a spus el. Poftiți dragi oaspeți să le apreciați". După scurta consfătuire în biroul președintelui, urmea­ză vizitarea sectorului zoo­tehnic, și anume la cîteva din numeroasele grajduri și adăposturi în care se pot număra 1.500 taurine, 96 de porci, aproape 4.000 oi, 12.000 de păsări. Interesîn­­du-se de condițiile de între­ținere a animalelor, despre­ felul cum sunt aplicate me­todele zootehniei moderne, conducătorii de partid și de stat discută cu cooperatorii despre măsurile de îmbună­tățire continuă a muncii in acest sector. Intre timp, în curtea cooperativei s-au a­­dunat mii de oameni care salută cu puternice aplauze sosirea oaspeților la tribuna din fața sediului. Adresîndu-se acestor „ve­terani" ai cooperativizării, ță­ranilor din Pechea, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, a spus : Ceea ce ați realizat dv., cooperatorii din Pechea, este o dovadă a superiorității agri­culturii socialiste, a posibili­tăților pe care le are țărăni­mea ca, unindu-și pămîntu­­rile, folosind mijloacele me­canizate, sămînță superioară și aplicînd îndrumările oa­menilor de știință, să poată obține producții agricole bune. Aceste rezultate sînt un e­xemplu al realizărilor obți­nute în general de țărăni­mea muncitoare în anii pu­terii populare prin transfor­marea socialistă a agricultu­rii și voltarea a satului, prin dez­agriculturii. Este cunoscut că deși au trecut numai patru ani de la în­cheierea cooperativizării, în toți acești ani — atît în cursul cooperativizării, dar mai cu seamă după termina­rea acesteia — agricultura noastră a asigurat continuu producția de cereale, produse animale și plante tehnice ne­cesare consumului intern, a asigurat chiar unele disponi­bilități pentru export. Aceste rezultate dovedesc justețea politicii partidului nostru care a acordat și acordă o a­­tenție deosebită dezvoltării a­­griculturii, creșterii produc­ției în toate ramurile aces­teia. Arătînd, în continuare, că programul concret de dezvol­tare pînă în 1970 a agricul­turii țării noastre trasat de Congresul al IX-lea al parti­dului a fost lărgit și definiti­vat de plenarele Comitetului Central și congresul coopera­tivelor, care au stabilit măsu­rile organizatorice și materiale necesare înfăptuirii obiective­lor sale, vorbitorul a spus : Rezultatele obținute anul a­­cesta în producția agricolă pe întreaga țară sînt bune. La grîu am depășit prevederile pe 1966 ale planului — și, după cîte știu, cooperativa dv., ca și celelalte cooperative agri­cole din regiunea Galați, au ob­ținut recolte bune. De asemenea, se apreciază că recolta de po­rumb va fi superioară celei planificate. Există perspective bune și la recolta de sfeclă, cartofi și la celelalte plante tehnice, în viticultură și po­micultură. Se îndeplinesc, de asemenea, cu succes, în secto­rul zootehnic, sarcinile trasate de plan pentru 1966. Pro­ducția de lapte obținută pînă acum este superioară celei planificate. Aceasta arată că sarcinile trasate de Congresul al IX-lea în domeniul agri­culturii, ca și în industrie, se îndeplinesc cu succes și că avem toate condițiile ca pla­nul pe cinci ani să fie în între­gime realizat. Felicitîndu-i pe cooperatorii din Pechea pentru rezultatele obținute — rezultate datorate măsurilor luate de partid și guvern pentru a asigura baza materială și condițiile organi­zatorice necesare dezvoltării agriculturii cît și muncii ță­rănimii, care depune eforturi pentru a înfăptui politica partidului pentru transforma­rea agriculturii noastre într-o agricultură înaintată, modernă, la nivelul celeia din țările a­­vansate — tovarășul Ceaușescu a spus : După cum ați văzut în zia­rele de ieri, Comitetul Central și guvernul au hotărît ca, în­­cepînd din anul acesta, în fie­care primă duminică a lunii octombrie să se sărbătorească „Ziua recoltei". Am stabilit a­­ceasta pentru a crea un pri­lej de a face în fiecare an bi­lanțul celor realizate în agri­cultură și, totodată, de a da posibilitatea țărănimii noastre cooperatiste să-și înfățișeze rezultatele muncii ei și de a le sărbători prin diverse for­me, inclusiv serbări populare. Aceasta este o prețuire pe care partidul și guvernul nostru o dau muncii pline de avînt a țărănimii noastre cooperatiste, îndeplinindu-vă sarcinile care vă revin din programul elaborat de congresul parti­dului — a spus în încheiere secretarul general al C.C. al Partidului — veți realiza creș­terea bunăstării dv. și, în a­­celași timp, veți aduce o con­tribuție la dezvoltarea întregii agriculturi din România, la desăvîrșirea construcției socia­liste, la ridicarea bunăstării întregului nostru popor, la înflorirea Republicii noastre socialiste. Totodată, rezultatele pe care le obținem în dezvoltarea a­­griculturii contribuie la de­monstrarea superiorității agri­culturii socialiste, arătînd că atunci cînd se duce o politică justă, cînd se asigură condiții materiale, cînd se aplică știin­ța se pot obține rezultate bune, că agricultura socialistă poate să asigure progrese mai rapide decît oricare formă de agricultură. Toate acestea, to­varăși, fac ca țărănimea noas­tră să contribuie prin munca sa la demonstrarea superiori­tății socialismului. Uralele și aclamațiile nu mai contenesc. In ele își află mărturia dragostea oamenilor de aici față de partid și gu­vern, angajamentul lor de a fi în primele rânduri ale luptei pentru continua­ înflorire a a­­griculturii noastre socialiste. Conducătorii de partid și de stat se îndreaptă acum spre comuna Tudor Vladimirescu. Pomenit încă din documen­tele vremii lui Ștefan ca tîrg de răspîntie a Țării de Jos spre Dunăre, Tecuciul a dus veacuri de-a rîndul o existență de așezare periferică, pînă în anii noștri, cînd a devenit centrul unui raion agricol în­floritor, cu perspectivele unei rodnice dezvoltări industriale. Aici, la Tecuci, oaspeții sînt salutați de Vasile Zapis, prim­­secretar al comitetului raional de partid, și de Tudor Carp, președintele sfatului popular raional, în fața sediului comitetului raional de partid, populația orașului s-a adunat într-un mare miting, la care participă peste 15.000 de oameni. Salu­­tîndu-i pe oaspeți, Vasile Zapis, a vorbit despre dezvoltarea raionului, despre realizările oamenilor muncii de aici în înfăptuirea directi­velor partidului. Adresîndu-se locuitorilor orașului și raionului Te­cuci, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU a spus în cuvîn­­tul său : Am venit în regiunea Ga­lați, în raionul și orașul Te­cuci pentru ca să discutăm cu oamenii muncii, să cunoaștem mai bine viața moldovenilor și, după cuvintele cîntecului, putem spune că Intr-adevăr „e frumoasă și bogată cum n-a fost ea niciodată". Relevînd că în anii construc­ției socialiste în orașul și în raionul Tecuci s-au dezvoltat industria, agricultura, cultura, învățămîntul, a crescut nivelul de viață al tuturor oamenilor muncii, vorbitorul a spus în continuare : în cadrul progra­mului elaborat de cel de-al IX-lea Congres al partidului, orașul și raionul Tecuci vor cunoaște noi progrese. în ur­mătorii cinci ani, în orașul div., urmează să se construiască două întreprinderi noi, să se dezvolte cele existente, ceea ce va asigura un avînt al eco­nomiei orașului și, pe această bază, creșterea bunăstării populației. Se va dezvolta, de asemenea, agricultura raionu­lui dv. Vor lua un­­ puternic avînt producția de cereale, viticultura și creșterea anima­lelor, ceea ce va asigura veni­turi și condiții de viață bune pentru cooperatori mai și, așezare bogată din aceeași cîmpie, prinsă în salbe de sate de pe Valea Siretului. înaintea oaspeților vin cinci tineri, care au ca dată de naștere ziua de 23 August 1944, înso­țiți de părinții și de frații lor cei mai mici. Președintele C.A.P. din co­muna Tudor Vladimirescu, Ioniță Apostol, strînge mîna tovarășilor Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheor­­ghe Apostol, Leonte Răutu, Vasile Patilineț. Pe marea estradă special amenajată, o puternică formație artistică interpretează jocuri și cîntece. Ca pretutindeni, și aici toamna este sezonul nunților. La omagiul pe care l-au adus tinerii născuți în august 1944 se adaugă omagiul spontan al mirilor din comuna Liești, care au ieșit în calea oaspeților să-i invite la bucuria lor. Sunt ti­nerii cooperatori Toader M. Dolea și Maria Chirca, căsă­toriți chiar astăzi. Mireasa o­­feră oaspeților ștergare moldo­venești. „Fericire și noroc" — urează tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Leonte Răutu și Vasile Pati­­lineț, tinerilor aflați la înce­putul căsniciei. Conducătorii de partid și de stat se foto­grafiază împreună cu nuntașii; totodată, va contribui la ridi­carea bunăstării poporului, înfăptuirea sarcinilor ce vă revin din programul elaborat de Congresul al IX-lea — a spus în continuare vorbitorul cere muncă din partea tuturor comuniștilor, a tuturor oame­nilor muncii, cere organizarea mai bună a întregii activități în întreprinderi, în cooperati­ve, în învățămînt — în așa fel ca fiecare, la locul său de muncă, să poată spune cu mîndrie că își aduce contribu­ția la propășirea patriei, la eforturile întregului nostru popor, care, unit, transpune în viață politica partidului de desăvîrșire a construcției so­cialiste, de înflorire a națiu­nii române. în încheiere, tovarășul Ceaușescu a mulțumit pentru primirea călduroasă, entu­ziastă făcută, subliniind că aceasta constituie o expresie a încrederii nestrămutate a tu­turor locuitorilor orașului și raionului Tecuci în partid, a hotărîrii nestrămutate a oame­nilor muncii de a înfăptui po­litica internă și externă a partidului nostru închinată construcției socialiste, apărării păcii în lume ! Conduși de uralele mulți­mii, coloana de mașini se în­dreaptă apoi spre Niicorești. Pe șoseaua Tecuci-Tișița, la intrarea în raionul Panciu, în satul Doaga, conducătorii de partid și de stat sînt în­­tîmpinați de mii de locuitori ai acestui raion care cu­prinde dealuri cu podgorii, șesuri mănoase, munții îm­păduriți din Țara Vrancei. ...Orele 13. Coloana de mașini se oprește în fața in­trării Mausoleului de la Mărășești, străjuit de drape­lele patriei și partidului. A­­leea este flancată de ostași din armata Republicii So­cialiste România, în ținută de paradă, și de pionieri. Pe treptele Mausoleului, cinci veterani, supraviețuitori ai bă­tăliei de la Mărășești, îi întîm­­pină pe conducătorii de partid și de stat, in aceste momente de evocare a eroismului celor care și-au vărsat sîngele pe această cîm­pie pentru apărerea patriei, pentru libertatea și demni­tatea României. Urmează vizita Mausoleu­lui. Conducătorii de partid și de stat coboară în aceas­tă incintă sacră a eroismu­lui național, oprindu-se cu emoție în fața plăcilor de mar­mură pe care sunt înscrise cu litere de aur numele mii și mii de viteji. Reîn­n­viind această pagină de e­­roism, la Mausoleu se re­constituie simbolic­­ul luptei sintetizat momen­în cu­vintele: „Pe aici nu se trece". în cartea memorială a Mausoleului, conducătorii de partid și de stat au scris : „Am pășit cu adîncă emoție pe aceste locuri care și-au înscris numele în istoria glorioasă a poporului nos­tru, prin neîntrecutele fapte de vitejie săvîrșite de os­tașii români în lupta pentru apărarea libertății și inde­pendenței naționale. Mă­­rășeștii vor rămîne în veci un simbol al eroismului po­porului român — înaltă tră­sătură morală pe care o a­­firmă astăzi cu strălucire munca plină de entuziasm desfășurată de oamenii mun­cii din patria noastră, sub conducerea partidului pe frontul larg al construcției socialiste". De pe terasa superioară a Mausoleului, tovarășul Ni­colae Ceaușescu a adresat miilor de oameni un salut din partea Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Român și a guvernului Ro­mâniei socialiste, după care a spus: Vizitînd regiunea Galați, ne-am oprit pentru un moment să aducem pri­nosul nostru de recunoștință acelora care în primul răz­boi mondial, luptînd pen­tru independența împotriva cotropitorilor patriei, im­perialiști, și-au dat viața pentru ca patria noastră să poată să existe astăzi ca stat independent și suveran. Jertfa acelora care la Mă­rășești nu au precupețit ni­mic, nici viața pentru apăra­rea patriei trebuie să consti­ — Mitingul de Coloana de mașini pătrunde acum în mîndra și frumoasa Țară a Vrancei. La intrarea în raion șoseaua alunecă pe sub o impunătoare poartă vrîncenească cu aco­periș de șindrilă. Un grup de buciumași vestește sosirea con­ducătorilor de partid și de stat. în uralele mulțimii, oaspeții sînt întîmpinați de tovarășii Vasile Moise, prim-secretar al comitetului raional de partid Focșani, și Vasile Botez, prim­­secretar al comitetului orășe­nesc de partid Focșani. Valea Siretului se deschide larg spre Focșani. De aici, coloana de mașini se îndreaptă către noua și mo­derna Fabrică de confecții a Focșanilor, al cărei certificat de naștere a fost semnat cu mai puțin de doi ani în urmă. Prezența ei pe harta industria­lă a orașului e un rezultat al politicii partidului de dezvol­tare armonioasă a regiunilor țării și de folosire a tuturor rezervelor de muncă. Pe poarta fabricii intră acum, zilnic, peste 2.700 muncitori, ingineri și tehnicieni, înzestrarea fabricii cu teh­nica cea mai nouă și înaltul grad de automatizare de care dispune o situează printre cele mai moderne din țară. Aici se produc anual în jur de 1.200.000 diverse confecții pen­tru femei, bărbați și copii, într-o gamă variată de modele, ruse pentru întregul popor, pentru tineretul nostru țării, un imbold în munca pentru înălțarea continuă a patriei noastre pe culmi tot mai înalte ale civilizației și pro­gresului. Cel mai bun omagiu, cea mai mare recunoștință pe care o putem aduce acelora care s-au jertfit este de a munci și de a face totul ca națiunea română să se înal­țe continuu, tot mai sus, li­beră și independentă în rîn­dul națiunilor socialiste, a națiunilor întregii lumi. A­­cest monument va duce peste veacuri gloria acelora care au știut să lupte pentru pa­tria lor, pentru binele po­porului lor. Ei trebuie să fie pentru toate generațiile un imbold în luptă și muncă pentru înflorirea Ro­mâniei. La Mormîntul eroului necu­noscut, din fața Mausoleului, conducătorii de partid și de stat au depus o coroană de flori, păstrînd un moment de reculegere. Pe panglicile co­roanei este scris cu litere de aur : „Omagiu eroilor căzuți la Mărășești în lupta pentru apărarea patriei. Din partea Comitetului Central al Parti­dului Comunist Român și a guvernului Republicii Socialis­te România“. în tot timpul vizitei, o for­mație corală intonează „Imnul eroilor căzuți" și melodia „Pui de tei“, cu memorabilele ei cu­vinte : „Eroi au fost, și fi-vor încă/ Și-or fi cît neamul ro­mânesc...“. La Monumentul de la Tișița, conducătorii de partid și de stat se opresc să depună, de asemenea, jerbe de flori. Bă­­trînul Ion Bira, întîmpinînd cu dragoste și căldură pe oas­peți, a evocat în cuvinte emo­ționante crîmpee din eveni­mentele petrecute în locuri : „Azi, la adînci aceste bă­­trînețe, a spus el, învăț și în­demn tinerii să-și apere patria și să muncească pentru înflo­rirea ei". Valea Siretului se deschide larg. Coloana de mașini se în­dreaptă acum paralel cu firul rîului, spre Focșani, la Focșani . La intrare, conducătorii de partid și de stat sînt întîm­­pinați de tov. Alexandru Sen­­covici, ministrul industriei u­­șoare, și ing. Alexandru Florea, directorul fabricii, care, în entuziasmul sutelor de texti­­liști adunați, urează oaspeților un călduros „bun venit". Apoi tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol și ceilalți conducători de partid și de stat care-i însoțesc se opresc în fața machetei unde primesc explicații despre ca­pacitățile instalate, perfor­manțele tehnice ale utilaje­lor și producțiile ce se reali­zează. Se vizitează pe rînd sectorul I de confecții pentru femei și copii, apoi sectorul de finisaj cu linii automate de distribuție a lucrului la fiecare loc de muncă. Aici, tovarășul Nicolae Ceaușescu stă de vorbă cu muncitorul Dumitru Bălan, interesîndu-se de calitatea confecțiilor. Deși tînăr, colectivul fa­bricii a dobîndit o nouă ex­periență, în perioada care a trecut de la începutul a­­nului, planul valoric al pro­ducției a fost depășit cu 7.354.000 lei. La plecare, conducătorii de partid și de stat scriu în cartea de onoare a fabricii : „Am întîlnit aici la Focșani un colectiv tînăr și inimos, care muncește cu hărnicie și pricepere într-o fabrică mo­dernă, bine dotată, îl felici­tăm și îi adresăm din toată inima îndemnul de a munci cu rezultate tot mai bune, îndeplinindu-și în condiții e­­xemplare sarcinile de plan și dînd produse de bună calita­te, care să satisfacă pe de­plin exigențele înalte ale cumpărătorilor". Mii și mii de focșăneni a­­dunați pe străzile orașului în­soțesc cu urale și aclamații coloana de mașini care se îndreaptă spre clădirea în care a funcționat Comisiunea Centrală pentru înfăptuirea Unirii Principatelor Române, în perioada 1859-1862. Comi­sia Centrală avea menirea să pregătească legile comune ale noului stat național România. Vizitarea muzeului prilejuieș­te evocarea unor momente importante din lupta poporu­lui nostru pentru unitatea națională. La ieșirea din Muzeu, con­ducătorii de partid și de stat scriu în cartea de onoare: „Am vizitat cu deosebit inte­res Muzeul Unirii, care ne-a evocat — prin exponatele sal­e — momente înălțătoare ale luptei poporului nostru pentru Unirea Principatelor, pentru făurirea și dezvoltarea statu­lui național român. Felicităm pe organizatorii muzeului pentru grija cu care păstrează aceste valoroase documente, făcînd din ele un mijloc de educare patriotică a oamenilor muncii". Străzile orașului Focșani care duc spre Piața Unirii ră­sună de uralele și ovațiile ze­cilor de mii de locuitori din Focșani și împrejurimi veniți în întîmpinarea oaspeților. Un urmaș al lui Moș Ion Roată rostește un cald mesaj de bun venit, amintind eforturile a­­celor bărbați luminați din Moldova și Muntenia, din Ar­deal și Banat, care au militat pentru unirea tuturor români­lor într-o singură națiune su­verană și independentă, în atmosfera însuflețită și evocatoare a Pieții Unirii are loc un miting. Tovarășul Va­sile Botez, prim-secretar al co­mitetului orășenesc de partid, adresează oaspeților un fier­binte salut, în aclamațiile mulțimii ia cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. Luînd cuvîntul, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU a adus din partea Comitetului Central al partidului și a gu­vernului un călduros salut lo­cuitorilor raionului și orașului Focșani — oraș care, încă cu 500 de ani în urmă, din tim­pul lui Ștefan cel Mare, a ju­cat permanent un rol de legă­tură între cele două principate românești. Subliniind rolul în­semnat al Focșaniului în rea­lizarea Unirii Și înfăptuirea primului stat național român, vorbitorul a spus : Unirea a constituit o cerință a evolu­ției istorice a țării noastre, a creșterii forțelor de produc­ție și progresului social, a dez­voltării națiunii române care s-a impus ca un tot unic și, înfrîngînd împotrivirile din țară și din afară, a realizat unitatea celor două țări ro­mânești într-un singur stat național român, care a asigu­rat progresul și înflorirea pa­triei noastre, a poporului nos­tru, înainte de a poposi la Focșani ne-am oprit la monu­mentul de la Mărășești, care evocă, de asemenea, un mo­ment important din lupta poporului nostru împotriva a­­supririi străine, pentru inde­pendență națională, pentru a­­părarea și dezvoltarea statului nostru român. în decursul anilor, poporul nostru a avut multe de în­durat, multe greutăți de în­vins, dar, pe măsura dezvol­tării forțelor sociale, o dată cu nașterea clasei muncitoare, s-a născut și forța capabilă să asi­gure eliberarea sa națională și socială de sub jugul asu­pririi, încît poporul român să devină deplin stăpîn pe soarta sa. Această năzuință s-a îm­plinit prin actul istoric de la 23 August 1944, cînd, sub con­ducerea comuniștilor, poporul român a înlăturat dictatura fascistă, a deschis drum revo­luției populare și socialiste care a asigurat înflorirea și dezvoltarea României ! Minunate sunt înfăptuirile obținute de poporul nostru în anii construcției socialiste. Ele sunt prezentate la tot pasul, se văd în­­ fiecare oraș, în fiecare sat, în fiecare întreprindere, se văd în viața poporului nos­tru, care, an de an, trăiește o viață din ce în ce mai bună, mai civilizată. Toate aceste rezultate sunt rodul politicii marxist-leniniste a partidului, care își închină întreaga sa activitate cauzei fericirii poporului. Cinstind trecutul de luptă națională și socială al poporu­lui, cinstind pe înaintașii care și-au jertfit viața pentru inde­pendența și fericirea poporului, noi ne luăm, în același timp, angajamentul de a ne înzeci eforturile pentru a asigura dezvoltarea continuă a poporu­lui român, ridicarea bunăstă­rii economice și culturale a patriei, pentru că numai pe această cale, numai sporind avuția bunurilor materiale, dezvoltînd știința și cultura, vom asigura progresul conti­nuu al națiunii noastre socia­liste, făurirea unei Vieți tot mai bogate, tot mai înfloritoare pentru poporul nostru. Nu­mai așa ne vom face datoria față de popor, față de patrie. Congresul al IX-lea a trasat un program multilateral al în­floririi patriei noastre, al dez­voltării industriei, agriculturii, științei, culturii, a cărui rea­lizare va asigura ca poporul nostru să se găsească în 1970 pe o treaptă mai înaltă a ci­vilizației și progresului, bunăstării materiale și spiri­­­tuale, în acest program, re­giunea Galați, raionul Focșani și orașul Focșani au de înde­plinit sarcini importante. Ne­precupețind nici un efort la locul de muncă pe care îl a­­vem pentru a asigura înfăptui­rea acestui minunat program, ne facem datoria față de patrie, ne îndeplinim una din înda­toririle fundamentale națio­nale față de poporul nostru, în același timp, ne îndeplinim și una din îndatoririle inter­naționale importante — aceea de a contribui la întărirea sis­temului mondial socialist, în această muncă și luptă, care cer din partea tuturor eforturi și entuziasm, pentru a asigura mersul continuu înainte și învingerea eventua­lelor greutăți ce ar putea să apară, trebuie să pășim strîns uniți încît nimeni în lume să nu poată clinti unitatea poporului și a patriei noastre. Istoria dovedește că atunci cînd poporul nostru a fost unit el a reușit să-și realizeze dorințele, să-și împlinească idealurile, în unitatea poporu­lui în jurul partidului și gu­­vernului stă chezășia construi­rii socialismului și comunismu­lui — a spus tovarășul Ceaușescu în încheierea cuvân­tării sale, în aplauzele puter­nice ale participanților la mi­ting. Cuvîntarea tovarășului Nico­lae Ceaușescu a fost subliniată cu îndelungate ovații și urale, apoi peste marea piață ră­sună Hora Unirii, cîntată din mii și mii de piepturi. Alături de oameni ai muncii din Focșani, de țărani coo­peratori din Vrîncioaia, Tul­­nici, Negrilești etc. condu­cătorii de partid și de stat se prind în imensa horă sugerează momentul prin care de entuziasm și bucurie cînd s-a împlinit visul de veacuri al poporului — Unirea. PAUL ANGHEL NICOLAE VAMVU ALEXANDRU BRAD ION MECA Tecuci — raion cu economie în plină dezvoltare în unitatea poporului în jurul partidului stă chezășia con­struirii socialismului și comunismului Ieri seara vizita conducătorilor de partid și de stat s-a încheiat, în numărul de mîine al ziarului vom relata despre întîlnirea cu activul de partid din regiune. r *

Next