Inainte, septembrie 1966 (Anul 23, nr. 6689-6714)
1966-09-16 / nr. 6702
Pagina 2 • ÎNAINTE Conducătorii de partid și de stat vizitează regiunea Galați Cu perseverență pe drumul sporirii continue a producției vegetale și animale (Urmare din P&91) In cea de-a doua zi a vizitei pe care o fac în regiunea Galați, conducătorii de partid s-au îndreptat spre Tecuci. La Șendreni, o expoziție cu produse agricole oferă sintetic roadele pe care oaspeții le vor aprecia desfășurate vast pe tarlalele de mii de hectare zile din care ocupă întinderare în zare. Cele 42 de cooperative agricole ale raionului Galați au obținut recolte bogate. In comunele Braniștea, Vasile Alecsandri, Independența, ca și în celelalte așezări de pe Valea Siretului, sutele de case noi, construcțiile gospodărești și social-culturale sunt o dovadă a vieții și bunăstării la care se ridică necontenit țăranii cooperatori. ...în 1949, după rezoluția din 3-5 martie a partidului, țăranii din Pechea au pășit primii din regiunea Galați pe calea cooperativizării socialiste. Puțini își mai pot imagina înfățișarea satului de pe atunci. Numai în ultimii doi ani, aici s-au construit peste 300 case noi, funcționează în prezent 5 școli generale, un spital, un un complex comercial, liceu. Sute de cooperatori și-au cumpărat televizoare și aparate de radio — toate acestea avîndu-și izvorul în dezvoltarea economică a cooperativei agricole, cu cele 1.500 de familii și 5.000 de hectare. Cu mîndria acestor înfăptuiri au venit în întîmpinarea oaspeților miile de cooperatori din Pechea. Sînt de față tovarășii Mavrodin Gîdiuță, prim-secretar al Comitetului raional P.C.R.Galați, și Ion Irimia, președintele sfatului popular raional. Președintele cooperativei agricole de producție „11 Iunie" din Pechea, Ion Negoiță, Erou al Muncii Socialiste, arată că astăzi averea obștească a cooperativei se ridică la 16.500.000 lei, ceea ce făcut ca valoarea zilei muna că să se ridice în 1966 la peste 40 lei „Dar despre fapte vorbesc faptele, a spus el. Poftiți dragi oaspeți să le apreciați". După scurta consfătuire în biroul președintelui, urmează vizitarea sectorului zootehnic, și anume la cîteva din numeroasele grajduri și adăposturi în care se pot număra 1.500 taurine, 96 de porci, aproape 4.000 oi, 12.000 de păsări. Interesîndu-se de condițiile de întreținere a animalelor, despre felul cum sunt aplicate metodele zootehniei moderne, conducătorii de partid și de stat discută cu cooperatorii despre măsurile de îmbunătățire continuă a muncii in acest sector. Intre timp, în curtea cooperativei s-au adunat mii de oameni care salută cu puternice aplauze sosirea oaspeților la tribuna din fața sediului. Adresîndu-se acestor „veterani" ai cooperativizării, țăranilor din Pechea, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, a spus : Ceea ce ați realizat dv., cooperatorii din Pechea, este o dovadă a superiorității agriculturii socialiste, a posibilităților pe care le are țărănimea ca, unindu-și pămînturile, folosind mijloacele mecanizate, sămînță superioară și aplicînd îndrumările oamenilor de știință, să poată obține producții agricole bune. Aceste rezultate sînt un exemplu al realizărilor obținute în general de țărănimea muncitoare în anii puterii populare prin transformarea socialistă a agriculturii și voltarea a satului, prin dezagriculturii. Este cunoscut că deși au trecut numai patru ani de la încheierea cooperativizării, în toți acești ani — atît în cursul cooperativizării, dar mai cu seamă după terminarea acesteia — agricultura noastră a asigurat continuu producția de cereale, produse animale și plante tehnice necesare consumului intern, a asigurat chiar unele disponibilități pentru export. Aceste rezultate dovedesc justețea politicii partidului nostru care a acordat și acordă o atenție deosebită dezvoltării agriculturii, creșterii producției în toate ramurile acesteia. Arătînd, în continuare, că programul concret de dezvoltare pînă în 1970 a agriculturii țării noastre trasat de Congresul al IX-lea al partidului a fost lărgit și definitivat de plenarele Comitetului Central și congresul cooperativelor, care au stabilit măsurile organizatorice și materiale necesare înfăptuirii obiectivelor sale, vorbitorul a spus : Rezultatele obținute anul acesta în producția agricolă pe întreaga țară sînt bune. La grîu am depășit prevederile pe 1966 ale planului — și, după cîte știu, cooperativa dv., ca și celelalte cooperative agricole din regiunea Galați, au obținut recolte bune. De asemenea, se apreciază că recolta de porumb va fi superioară celei planificate. Există perspective bune și la recolta de sfeclă, cartofi și la celelalte plante tehnice, în viticultură și pomicultură. Se îndeplinesc, de asemenea, cu succes, în sectorul zootehnic, sarcinile trasate de plan pentru 1966. Producția de lapte obținută pînă acum este superioară celei planificate. Aceasta arată că sarcinile trasate de Congresul al IX-lea în domeniul agriculturii, ca și în industrie, se îndeplinesc cu succes și că avem toate condițiile ca planul pe cinci ani să fie în întregime realizat. Felicitîndu-i pe cooperatorii din Pechea pentru rezultatele obținute — rezultate datorate măsurilor luate de partid și guvern pentru a asigura baza materială și condițiile organizatorice necesare dezvoltării agriculturii cît și muncii țărănimii, care depune eforturi pentru a înfăptui politica partidului pentru transformarea agriculturii noastre într-o agricultură înaintată, modernă, la nivelul celeia din țările avansate — tovarășul Ceaușescu a spus : După cum ați văzut în ziarele de ieri, Comitetul Central și guvernul au hotărît ca, începînd din anul acesta, în fiecare primă duminică a lunii octombrie să se sărbătorească „Ziua recoltei". Am stabilit aceasta pentru a crea un prilej de a face în fiecare an bilanțul celor realizate în agricultură și, totodată, de a da posibilitatea țărănimii noastre cooperatiste să-și înfățișeze rezultatele muncii ei și de a le sărbători prin diverse forme, inclusiv serbări populare. Aceasta este o prețuire pe care partidul și guvernul nostru o dau muncii pline de avînt a țărănimii noastre cooperatiste, îndeplinindu-vă sarcinile care vă revin din programul elaborat de congresul partidului — a spus în încheiere secretarul general al C.C. al Partidului — veți realiza creșterea bunăstării dv. și, în același timp, veți aduce o contribuție la dezvoltarea întregii agriculturi din România, la desăvîrșirea construcției socialiste, la ridicarea bunăstării întregului nostru popor, la înflorirea Republicii noastre socialiste. Totodată, rezultatele pe care le obținem în dezvoltarea agriculturii contribuie la demonstrarea superiorității agriculturii socialiste, arătînd că atunci cînd se duce o politică justă, cînd se asigură condiții materiale, cînd se aplică știința se pot obține rezultate bune, că agricultura socialistă poate să asigure progrese mai rapide decît oricare formă de agricultură. Toate acestea, tovarăși, fac ca țărănimea noastră să contribuie prin munca sa la demonstrarea superiorității socialismului. Uralele și aclamațiile nu mai contenesc. In ele își află mărturia dragostea oamenilor de aici față de partid și guvern, angajamentul lor de a fi în primele rânduri ale luptei pentru continua înflorire a agriculturii noastre socialiste. Conducătorii de partid și de stat se îndreaptă acum spre comuna Tudor Vladimirescu. Pomenit încă din documentele vremii lui Ștefan ca tîrg de răspîntie a Țării de Jos spre Dunăre, Tecuciul a dus veacuri de-a rîndul o existență de așezare periferică, pînă în anii noștri, cînd a devenit centrul unui raion agricol înfloritor, cu perspectivele unei rodnice dezvoltări industriale. Aici, la Tecuci, oaspeții sînt salutați de Vasile Zapis, primsecretar al comitetului raional de partid, și de Tudor Carp, președintele sfatului popular raional, în fața sediului comitetului raional de partid, populația orașului s-a adunat într-un mare miting, la care participă peste 15.000 de oameni. Salutîndu-i pe oaspeți, Vasile Zapis, a vorbit despre dezvoltarea raionului, despre realizările oamenilor muncii de aici în înfăptuirea directivelor partidului. Adresîndu-se locuitorilor orașului și raionului Tecuci, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU a spus în cuvîntul său : Am venit în regiunea Galați, în raionul și orașul Tecuci pentru ca să discutăm cu oamenii muncii, să cunoaștem mai bine viața moldovenilor și, după cuvintele cîntecului, putem spune că Intr-adevăr „e frumoasă și bogată cum n-a fost ea niciodată". Relevînd că în anii construcției socialiste în orașul și în raionul Tecuci s-au dezvoltat industria, agricultura, cultura, învățămîntul, a crescut nivelul de viață al tuturor oamenilor muncii, vorbitorul a spus în continuare : în cadrul programului elaborat de cel de-al IX-lea Congres al partidului, orașul și raionul Tecuci vor cunoaște noi progrese. în următorii cinci ani, în orașul div., urmează să se construiască două întreprinderi noi, să se dezvolte cele existente, ceea ce va asigura un avînt al economiei orașului și, pe această bază, creșterea bunăstării populației. Se va dezvolta, de asemenea, agricultura raionului dv. Vor lua un puternic avînt producția de cereale, viticultura și creșterea animalelor, ceea ce va asigura venituri și condiții de viață bune pentru cooperatori mai și, așezare bogată din aceeași cîmpie, prinsă în salbe de sate de pe Valea Siretului. înaintea oaspeților vin cinci tineri, care au ca dată de naștere ziua de 23 August 1944, însoțiți de părinții și de frații lor cei mai mici. Președintele C.A.P. din comuna Tudor Vladimirescu, Ioniță Apostol, strînge mîna tovarășilor Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Leonte Răutu, Vasile Patilineț. Pe marea estradă special amenajată, o puternică formație artistică interpretează jocuri și cîntece. Ca pretutindeni, și aici toamna este sezonul nunților. La omagiul pe care l-au adus tinerii născuți în august 1944 se adaugă omagiul spontan al mirilor din comuna Liești, care au ieșit în calea oaspeților să-i invite la bucuria lor. Sunt tinerii cooperatori Toader M. Dolea și Maria Chirca, căsătoriți chiar astăzi. Mireasa oferă oaspeților ștergare moldovenești. „Fericire și noroc" — urează tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Leonte Răutu și Vasile Patilineț, tinerilor aflați la începutul căsniciei. Conducătorii de partid și de stat se fotografiază împreună cu nuntașii; totodată, va contribui la ridicarea bunăstării poporului, înfăptuirea sarcinilor ce vă revin din programul elaborat de Congresul al IX-lea — a spus în continuare vorbitorul cere muncă din partea tuturor comuniștilor, a tuturor oamenilor muncii, cere organizarea mai bună a întregii activități în întreprinderi, în cooperative, în învățămînt — în așa fel ca fiecare, la locul său de muncă, să poată spune cu mîndrie că își aduce contribuția la propășirea patriei, la eforturile întregului nostru popor, care, unit, transpune în viață politica partidului de desăvîrșire a construcției socialiste, de înflorire a națiunii române. în încheiere, tovarășul Ceaușescu a mulțumit pentru primirea călduroasă, entuziastă făcută, subliniind că aceasta constituie o expresie a încrederii nestrămutate a tuturor locuitorilor orașului și raionului Tecuci în partid, a hotărîrii nestrămutate a oamenilor muncii de a înfăptui politica internă și externă a partidului nostru închinată construcției socialiste, apărării păcii în lume ! Conduși de uralele mulțimii, coloana de mașini se îndreaptă apoi spre Niicorești. Pe șoseaua Tecuci-Tișița, la intrarea în raionul Panciu, în satul Doaga, conducătorii de partid și de stat sînt întîmpinați de mii de locuitori ai acestui raion care cuprinde dealuri cu podgorii, șesuri mănoase, munții împăduriți din Țara Vrancei. ...Orele 13. Coloana de mașini se oprește în fața intrării Mausoleului de la Mărășești, străjuit de drapelele patriei și partidului. Aleea este flancată de ostași din armata Republicii Socialiste România, în ținută de paradă, și de pionieri. Pe treptele Mausoleului, cinci veterani, supraviețuitori ai bătăliei de la Mărășești, îi întîmpină pe conducătorii de partid și de stat, in aceste momente de evocare a eroismului celor care și-au vărsat sîngele pe această cîmpie pentru apărerea patriei, pentru libertatea și demnitatea României. Urmează vizita Mausoleului. Conducătorii de partid și de stat coboară în această incintă sacră a eroismului național, oprindu-se cu emoție în fața plăcilor de marmură pe care sunt înscrise cu litere de aur numele mii și mii de viteji. Reînnviind această pagină de eroism, la Mausoleu se reconstituie simbolicul luptei sintetizat momenîn cuvintele: „Pe aici nu se trece". în cartea memorială a Mausoleului, conducătorii de partid și de stat au scris : „Am pășit cu adîncă emoție pe aceste locuri care și-au înscris numele în istoria glorioasă a poporului nostru, prin neîntrecutele fapte de vitejie săvîrșite de ostașii români în lupta pentru apărarea libertății și independenței naționale. Mărășeștii vor rămîne în veci un simbol al eroismului poporului român — înaltă trăsătură morală pe care o afirmă astăzi cu strălucire munca plină de entuziasm desfășurată de oamenii muncii din patria noastră, sub conducerea partidului pe frontul larg al construcției socialiste". De pe terasa superioară a Mausoleului, tovarășul Nicolae Ceaușescu a adresat miilor de oameni un salut din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român și a guvernului României socialiste, după care a spus: Vizitînd regiunea Galați, ne-am oprit pentru un moment să aducem prinosul nostru de recunoștință acelora care în primul război mondial, luptînd pentru independența împotriva cotropitorilor patriei, imperialiști, și-au dat viața pentru ca patria noastră să poată să existe astăzi ca stat independent și suveran. Jertfa acelora care la Mărășești nu au precupețit nimic, nici viața pentru apărarea patriei trebuie să consti — Mitingul de Coloana de mașini pătrunde acum în mîndra și frumoasa Țară a Vrancei. La intrarea în raion șoseaua alunecă pe sub o impunătoare poartă vrîncenească cu acoperiș de șindrilă. Un grup de buciumași vestește sosirea conducătorilor de partid și de stat. în uralele mulțimii, oaspeții sînt întîmpinați de tovarășii Vasile Moise, prim-secretar al comitetului raional de partid Focșani, și Vasile Botez, primsecretar al comitetului orășenesc de partid Focșani. Valea Siretului se deschide larg spre Focșani. De aici, coloana de mașini se îndreaptă către noua și moderna Fabrică de confecții a Focșanilor, al cărei certificat de naștere a fost semnat cu mai puțin de doi ani în urmă. Prezența ei pe harta industrială a orașului e un rezultat al politicii partidului de dezvoltare armonioasă a regiunilor țării și de folosire a tuturor rezervelor de muncă. Pe poarta fabricii intră acum, zilnic, peste 2.700 muncitori, ingineri și tehnicieni, înzestrarea fabricii cu tehnica cea mai nouă și înaltul grad de automatizare de care dispune o situează printre cele mai moderne din țară. Aici se produc anual în jur de 1.200.000 diverse confecții pentru femei, bărbați și copii, într-o gamă variată de modele, ruse pentru întregul popor, pentru tineretul nostru țării, un imbold în munca pentru înălțarea continuă a patriei noastre pe culmi tot mai înalte ale civilizației și progresului. Cel mai bun omagiu, cea mai mare recunoștință pe care o putem aduce acelora care s-au jertfit este de a munci și de a face totul ca națiunea română să se înalțe continuu, tot mai sus, liberă și independentă în rîndul națiunilor socialiste, a națiunilor întregii lumi. Acest monument va duce peste veacuri gloria acelora care au știut să lupte pentru patria lor, pentru binele poporului lor. Ei trebuie să fie pentru toate generațiile un imbold în luptă și muncă pentru înflorirea României. La Mormîntul eroului necunoscut, din fața Mausoleului, conducătorii de partid și de stat au depus o coroană de flori, păstrînd un moment de reculegere. Pe panglicile coroanei este scris cu litere de aur : „Omagiu eroilor căzuți la Mărășești în lupta pentru apărarea patriei. Din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român și a guvernului Republicii Socialiste România“. în tot timpul vizitei, o formație corală intonează „Imnul eroilor căzuți" și melodia „Pui de tei“, cu memorabilele ei cuvinte : „Eroi au fost, și fi-vor încă/ Și-or fi cît neamul românesc...“. La Monumentul de la Tișița, conducătorii de partid și de stat se opresc să depună, de asemenea, jerbe de flori. Bătrînul Ion Bira, întîmpinînd cu dragoste și căldură pe oaspeți, a evocat în cuvinte emoționante crîmpee din evenimentele petrecute în locuri : „Azi, la adînci aceste bătrînețe, a spus el, învăț și îndemn tinerii să-și apere patria și să muncească pentru înflorirea ei". Valea Siretului se deschide larg. Coloana de mașini se îndreaptă acum paralel cu firul rîului, spre Focșani, la Focșani . La intrare, conducătorii de partid și de stat sînt întîmpinați de tov. Alexandru Sencovici, ministrul industriei ușoare, și ing. Alexandru Florea, directorul fabricii, care, în entuziasmul sutelor de textiliști adunați, urează oaspeților un călduros „bun venit". Apoi tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol și ceilalți conducători de partid și de stat care-i însoțesc se opresc în fața machetei unde primesc explicații despre capacitățile instalate, performanțele tehnice ale utilajelor și producțiile ce se realizează. Se vizitează pe rînd sectorul I de confecții pentru femei și copii, apoi sectorul de finisaj cu linii automate de distribuție a lucrului la fiecare loc de muncă. Aici, tovarășul Nicolae Ceaușescu stă de vorbă cu muncitorul Dumitru Bălan, interesîndu-se de calitatea confecțiilor. Deși tînăr, colectivul fabricii a dobîndit o nouă experiență, în perioada care a trecut de la începutul anului, planul valoric al producției a fost depășit cu 7.354.000 lei. La plecare, conducătorii de partid și de stat scriu în cartea de onoare a fabricii : „Am întîlnit aici la Focșani un colectiv tînăr și inimos, care muncește cu hărnicie și pricepere într-o fabrică modernă, bine dotată, îl felicităm și îi adresăm din toată inima îndemnul de a munci cu rezultate tot mai bune, îndeplinindu-și în condiții exemplare sarcinile de plan și dînd produse de bună calitate, care să satisfacă pe deplin exigențele înalte ale cumpărătorilor". Mii și mii de focșăneni adunați pe străzile orașului însoțesc cu urale și aclamații coloana de mașini care se îndreaptă spre clădirea în care a funcționat Comisiunea Centrală pentru înfăptuirea Unirii Principatelor Române, în perioada 1859-1862. Comisia Centrală avea menirea să pregătească legile comune ale noului stat național România. Vizitarea muzeului prilejuiește evocarea unor momente importante din lupta poporului nostru pentru unitatea națională. La ieșirea din Muzeu, conducătorii de partid și de stat scriu în cartea de onoare: „Am vizitat cu deosebit interes Muzeul Unirii, care ne-a evocat — prin exponatele sale — momente înălțătoare ale luptei poporului nostru pentru Unirea Principatelor, pentru făurirea și dezvoltarea statului național român. Felicităm pe organizatorii muzeului pentru grija cu care păstrează aceste valoroase documente, făcînd din ele un mijloc de educare patriotică a oamenilor muncii". Străzile orașului Focșani care duc spre Piața Unirii răsună de uralele și ovațiile zecilor de mii de locuitori din Focșani și împrejurimi veniți în întîmpinarea oaspeților. Un urmaș al lui Moș Ion Roată rostește un cald mesaj de bun venit, amintind eforturile acelor bărbați luminați din Moldova și Muntenia, din Ardeal și Banat, care au militat pentru unirea tuturor românilor într-o singură națiune suverană și independentă, în atmosfera însuflețită și evocatoare a Pieții Unirii are loc un miting. Tovarășul Vasile Botez, prim-secretar al comitetului orășenesc de partid, adresează oaspeților un fierbinte salut, în aclamațiile mulțimii ia cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. Luînd cuvîntul, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU a adus din partea Comitetului Central al partidului și a guvernului un călduros salut locuitorilor raionului și orașului Focșani — oraș care, încă cu 500 de ani în urmă, din timpul lui Ștefan cel Mare, a jucat permanent un rol de legătură între cele două principate românești. Subliniind rolul însemnat al Focșaniului în realizarea Unirii Și înfăptuirea primului stat național român, vorbitorul a spus : Unirea a constituit o cerință a evoluției istorice a țării noastre, a creșterii forțelor de producție și progresului social, a dezvoltării națiunii române care s-a impus ca un tot unic și, înfrîngînd împotrivirile din țară și din afară, a realizat unitatea celor două țări românești într-un singur stat național român, care a asigurat progresul și înflorirea patriei noastre, a poporului nostru, înainte de a poposi la Focșani ne-am oprit la monumentul de la Mărășești, care evocă, de asemenea, un moment important din lupta poporului nostru împotriva asupririi străine, pentru independență națională, pentru apărarea și dezvoltarea statului nostru român. în decursul anilor, poporul nostru a avut multe de îndurat, multe greutăți de învins, dar, pe măsura dezvoltării forțelor sociale, o dată cu nașterea clasei muncitoare, s-a născut și forța capabilă să asigure eliberarea sa națională și socială de sub jugul asupririi, încît poporul român să devină deplin stăpîn pe soarta sa. Această năzuință s-a împlinit prin actul istoric de la 23 August 1944, cînd, sub conducerea comuniștilor, poporul român a înlăturat dictatura fascistă, a deschis drum revoluției populare și socialiste care a asigurat înflorirea și dezvoltarea României ! Minunate sunt înfăptuirile obținute de poporul nostru în anii construcției socialiste. Ele sunt prezentate la tot pasul, se văd în fiecare oraș, în fiecare sat, în fiecare întreprindere, se văd în viața poporului nostru, care, an de an, trăiește o viață din ce în ce mai bună, mai civilizată. Toate aceste rezultate sunt rodul politicii marxist-leniniste a partidului, care își închină întreaga sa activitate cauzei fericirii poporului. Cinstind trecutul de luptă națională și socială al poporului, cinstind pe înaintașii care și-au jertfit viața pentru independența și fericirea poporului, noi ne luăm, în același timp, angajamentul de a ne înzeci eforturile pentru a asigura dezvoltarea continuă a poporului român, ridicarea bunăstării economice și culturale a patriei, pentru că numai pe această cale, numai sporind avuția bunurilor materiale, dezvoltînd știința și cultura, vom asigura progresul continuu al națiunii noastre socialiste, făurirea unei Vieți tot mai bogate, tot mai înfloritoare pentru poporul nostru. Numai așa ne vom face datoria față de popor, față de patrie. Congresul al IX-lea a trasat un program multilateral al înfloririi patriei noastre, al dezvoltării industriei, agriculturii, științei, culturii, a cărui realizare va asigura ca poporul nostru să se găsească în 1970 pe o treaptă mai înaltă a civilizației și progresului, bunăstării materiale și spirituale, în acest program, regiunea Galați, raionul Focșani și orașul Focșani au de îndeplinit sarcini importante. Neprecupețind nici un efort la locul de muncă pe care îl avem pentru a asigura înfăptuirea acestui minunat program, ne facem datoria față de patrie, ne îndeplinim una din îndatoririle fundamentale naționale față de poporul nostru, în același timp, ne îndeplinim și una din îndatoririle internaționale importante — aceea de a contribui la întărirea sistemului mondial socialist, în această muncă și luptă, care cer din partea tuturor eforturi și entuziasm, pentru a asigura mersul continuu înainte și învingerea eventualelor greutăți ce ar putea să apară, trebuie să pășim strîns uniți încît nimeni în lume să nu poată clinti unitatea poporului și a patriei noastre. Istoria dovedește că atunci cînd poporul nostru a fost unit el a reușit să-și realizeze dorințele, să-și împlinească idealurile, în unitatea poporului în jurul partidului și guvernului stă chezășia construirii socialismului și comunismului — a spus tovarășul Ceaușescu în încheierea cuvântării sale, în aplauzele puternice ale participanților la miting. Cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu a fost subliniată cu îndelungate ovații și urale, apoi peste marea piață răsună Hora Unirii, cîntată din mii și mii de piepturi. Alături de oameni ai muncii din Focșani, de țărani cooperatori din Vrîncioaia, Tulnici, Negrilești etc. conducătorii de partid și de stat se prind în imensa horă sugerează momentul prin care de entuziasm și bucurie cînd s-a împlinit visul de veacuri al poporului — Unirea. PAUL ANGHEL NICOLAE VAMVU ALEXANDRU BRAD ION MECA Tecuci — raion cu economie în plină dezvoltare în unitatea poporului în jurul partidului stă chezășia construirii socialismului și comunismului Ieri seara vizita conducătorilor de partid și de stat s-a încheiat, în numărul de mîine al ziarului vom relata despre întîlnirea cu activul de partid din regiune. r *