Inainte, octombrie 1966 (Anul 23, nr. 6715-6739)

1966-10-09 / nr. 6722

ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL OLTENIA AL P. C. R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL DUMINICĂ 9 OCTOMBRIE 1966 In raionul Vînju Mare S-a pornit cu toate­­ forțele la semănat . . Pe ogoarele raionului Vînju Mare se muncește acum într-un ritm trepidant. In vorbele oamenilor, în tot ceea ce fac ei observi o singură grijă — cea mai mare dintre­­ toate: grija pentru semănat. De acest lucru ne-am convins în urma scurtului popas pe care l-am făcut printre mem­brii cooperativei agricole „Vic­toria socialismului" din Pătule. La capătul unei tarlale ce se întindea pe cîteva sute de hectare, președintele coopera­tivei, Marin Moise, discuta cu cîțiva mecanizatori. „Chiar acum am terminat­­ de însămînțat cele 400 hectare pe care le-am avut pregătite — ne-a spus el. Teren pregă­tit nu mai avem și de aceea, pentru a însămînța în cel puțin 7—8 zile cele 158 ha cîte le mai avem, am organizat mun­ca în așa fel încît să mergem cu totul deodată. Cum se vede, șapte tractoare le-am pus la arat și pregătit tere­nul iar alte cinci tractoare le folosim la semănat". într-adevăr, în fața noastră, cele 12 tractoare străbăteau tarlaua în lung și-n lat. Ne-am apropiat de ele. Pe fețele tractoriștilor Ion Mateiaș, Va­sile Tudor și Dănescu Pompi­­liu citeai bucuria, dar, toto­dată și hotărîrea de a face totul pentru ca semănatul să fie terminat la timp. Cu același entuziasm se muncea și pe ogoarele coope­rativei agricole Pătule­a, în timp ce cooperatorii recoltau ultimele hectare de porumb din cele 780, mecanizatorii, lu­­îndu-se la întrecere,­­ grăbeau semănatul, voind ca nici ei să nu rămînă în urmă. Bilanțul muncii lor ni l-a făcut tov. Ion Bosoancă, președintele cooperativei agricole, care ne-a arătat că în nu­mai șapte zile, cei 14 trac­toriști au reușit să însămîn­țeze cu grîu și secară peste 530 ha, din­t­re 857 cîte au planificate a însămînța în a­­ceastă toamnă. într-un timp destul de scurt au semănat 260 ha și coopera­torii din Vînjuleț, iar mai mult de jumătate din supra­fețele planificate au fost se­mănate și la cooperativele a­­gricole din Izvoarele, Carpen, Vlădaia și Vînju Mare. Datorită unei munci bine organizate — fapt care a făcut ca ritmul la semănat^ să crească de la o zi la alta — pînă recent (6 octombrie a.c.) în raionul Vînju Mare au fost însămînțate cu grîu și secară 12590 ha, din cele 34.500 ha cîte se vor însămînța în a­­ceastă toamnă cu păioase. A­­ceeași atenție se acordă peste tot și recoltării porumbului. De pe 19.642 ha această cultură a și fost recoltată, iar 16.448 ha au fost eliberate, mecanizatorii trecînd la pre­gătirea terenului. Dacă se va lucra în continuare în ritmul în care se lucrează acum pe ogoarele raionului Vînju Mare, există certitudinea că aici însămînțările vor fi termi­nate la timpul optim și în con­dițiile cele mai bune. VIRGIL TATARU Valea Motrului. Stația de încărcare a cărbunelui de la sectorul Horăști. TITITI IN PAG­ IN­-a. ZIUA PETROLISTULUI Plenara Comitetului regional Oltenia al U.T.C. Ieri dimineața s-au desfă­șurat la Craiova lucrările ple­narei Comitetului regional Ol­tenia al U.T.C. Au participat tovarășii Gheorghe Paloș, secretar al Comitetului regional Oltenia al P.C.R., Silvia Docan, ad­junct al secției de propagandă și cultură a C.C. al U.T.C. , activiști ai C.C. al U.T.C., con­ducători ai unor instituții și organizații de masă și obștești din regiunea Oltenia. în cadrul lucrărilor plena­rei au fost dezbătute probleme privind modul cum s-au preo­cupat organele și organizațiile U.T.C. pentru organizarea și petrecerea în mod plăcut și educativ al timpului liber al tineretului din regiunea noas­tră. Plenara a adoptat măsuri corespunzătoare privind îm­bunătățirea activității organe­lor și organizațiilor U.T.C. pentru organizarea în viitor a unor acțiuni atractive cu un bogat conținut instructiv-edu­­cativ. Participanții la discuții au împărtășit din experiența unor organe și organizații U.T.C. în folosirea unor for­me și metode privind organi­zarea timpului liber al tineri­lor, scoțînd totodată în evi­dență unele deficiențe în a­­ceastă direcție. în încheierea lucrărilor ple­narei, tovarășul Gheorghe Paloș, secretar al Comitetului regional Oltenia al P.C.R., a recomandat organelor și or­ganizațiilor U.T.C. să se ocu­pe cu mai multă răspundere de educația comunistă, de or­ganizarea timpului liber al tineretului, să studieze și să găsească noi forme și metode pentru atragerea unui număr cît mai mare de tineri la a­­ceste acțiuni. La Uzina mecanică Tr. Severin : Noi suprafețe de producție Recent, în sectorul de vagoa­ne s-a dat în folosință o nouă hală industrială executată din fondul de investiții. Noua hală cu o suprafață de 2700 mp, amenajată în con­tinuarea halei , este destinată montajului de vagoane de marfă. Muncitorii dispun de condiții optime de lucru. Aci mai există o instalație de ace­­tilenă, aer­ comprimat etc. în prezent se execută lucrări de amenajare a dispozitivului pentru normalizarea fluxului tehnologic de fabricație a va­gonului acoperit pentru export, în paralel cu vagonul de tran­sportat ciment în vrac. Ing. ION SOȘEA, coresp. Vizitele delegației P.C. din Finlanda Delegația Partidului Comu­nist din Finlanda, condusă de tovarășul Aarne Saarinen, președintele P. C. din Finlan­da, care se află în regiunea noastră, a făcut ieri diminea­ță o vizită la Comitetul regio­nal de partid. Oaspeții finlan­dezi au fost informați de tov. Ion Stănescu, membru al C.C. al P.C.R. prim-secretar al Co­mitetului regional Oltenia al P.C.R., despre unele preocu­pări actuale ale organizației regionale de partid. Tot în cursul dimineții, de­legația P.C. din Finlanda, îm­preună cu tovarășii: Ghizela Vass, membru al C.C. al P.C.R., șef de secție la C.C. al P.C.R., Mihail Ivan, secretar al Comi­tetului regional Oltenia al P.C.R., și alți activiști de partid, a vizitat Uzina „Elec­­troputere" din Craiova. Aici, directorul general al uzinei, Heinerich Alexandru, și N. Pă­­dureanu, secretarul comitetu­lui de partid, au înfățișat oaspeților aspecte din activita­tea colectivului uzinei. In după-amiaza aceleiași zi­le, membrii delegației P. C. din Finlanda au vizitat Com­binatul chimic Craiova, unde au fost întîmpinați de direc­torul general al combinatului, Pria Gheorghe, Avram Traian, secretarul comitetului de partid și de alți tovarăși. Seara, biroul Comitetului regional de partid a oferit o masă tovărășească. în cursul zilei de azi, dele­gația P. C. din Finlanda vizi­tează Hidrocentrala de la Por­țile de Fier, fiind însoțită de tovarășul Ion Stănescu, mem­bru al C.C. al P.C.R., prim­­secretar al Comitetului regio­nal Oltenia al P.C.R. Pe teme de campanie Insămînțînd numai soiurile recomandate Ne aflăm de acum în plină epocă de semănat, stabilită precis de știință și confir­mată de practica agricole. Respectarea unităților epocii optime și a premergătoarei pretabile pentru semănatul griului, însămînțarea unor soiuri de înaltă productivi­tate potrivit specificului lo­cal, prezența constantă în cîmp a ochiului specialistu­lui și a mașinilor tot mai moderne, existența graficelor de semănat, a cifrelor de plan, precum și a buletine­lor de laborator care oglin­desc puterea germinativă a seminței, sînt numai cîteva compartimente din marea desfășurare de forțe de care depinde în cel mai ridicat grad soarta recoltelor. Dintre aspectele amintite, semne noi ale agriculturii științifice, am urmărit în ra­ioanele Caracal și Corabia unul singur , ce soiuri de grîu se seamănă și dacă se respectă recomandările filiului agricol regional Don­în această privință. în baza re­comandărilor amintite, spe­cialiștii au hotărît ca în ra­ionul Caracal, din cele 28.000 ha planificate, soiul Rezos­­taia 1 să ocupe 84 la sută. Restul suprafeței va fi însă­mînțat cu soiurile Triumph și San Pastore. în raionul Corabia, 67 la sută din su­prafață se va semăna cu so­iul Bezostaia, 11 la sută cu Triumph și restul cu San Pastore. în baza planurilor stabi­lite, în aceste două raioane s-au luat din vreme măsuri serioase de asigurare și con­diționare a semințelor din soiurile indicate, de ampla­sare rațională a soiurilor ce se pretează pe fiecare tarla în parte. O analiză succintă dezvăluie limpede că, deo­camdată, în cele două ra­ioane se respectă în întregi­me schițele de amplasare și se seamănă numai soiurile recomandate. Păcat numai că ritmul semănatului se dove­dește pentru acest început de campanie încă nesatisfă­cător, dacă ținem seama că timpul nu așteaptă. Ing. M. MARIA (Continuare în pag. 1.a) A- PAGINI 25 BANI !Proletari­­ din toate țările, uniți-vă!Conducătorii de partid și de stat în mijlocul oamenilor muncii din regiunea Hunedoara în cea de-a doua zi a vizitei in regiunea Hunedoara, tovarășii Nicolae Ceaușescu, Alexandru Drăghici, Paul Niculescu-Mizil, Ilie Verdeț, Manea Mănescu, Virgil Trofin au fost oaspeți ai locuitorilor orașelor Alba Iulia, Sebeș, Cugir, Orăștie, Brad, ai sătenilor din Galda de Jos. Con­ducătorii de partid și de stat au poposit în vechea cetate Alba Iulia, la Casa memorială Aurel Vlaicu, la mormintul lui Avram Iancu și la Gorunul lui Horia. Seara a avut loc la Hunedoara adunarea cu activul Comitetului regional de partid. Publicăm continuarea reportajului apărut în numărul de ieri al ziarului nostru. Industrializarea - calea dezvoltării întregii economii și creșterii bunăstării poporului Mitingul de la Hunedoara în după-amiaza zilei de­­ Vineri, tovarășii Nicolae Ceaușescu, Alexandru Dră­ghici, Paul Niculescu-Mizil, Ilie Verdeț, Manea Mănescu, Virgil Trofin s-au îndreptat spre Hunedoara. Pădurea co­șurilor fumegînde, siluetele halelor de dimensiuni impre­sionante vestesc încă de de­parte prezența în Valea Cernei a cetății metalului — vastă și elocventă sinteză a marii epopei a industrializării socia­liste a României. Hunedoara de astăzi — ale cărei tradiții în plămădirea metalului coboară în adîncul mileniilor — înfățișează privi­rilor tabloul unei dezvoltări de o impetuozitate fără prece­dent pe aceste meleaguri. Ea se înscrie pe traiectoria mereu ascendentă a economiei noas­tre naționale cu cele aproape 1 400 000 tone fontă, 2 500 000 tone oțel, 1 500 000 tone laminate finite, pe care le dă anual țării și care se revarsă ca un uriaș fluviu incandes­cent. La intrarea în oraș, străjuită de un portal avînd încrustate, din fier forjat, contururile unui furnal și unui cuptor Martin, se aflau, în salopetele lor obișnuite, jurnaliști și oțe­­lari, constructori, mineri de la Teliuc și Ghelar. Alături de ei se găseau pădureni din că­tunele de pe crestele munți­lor învecinați, în pitorescul și străvechiul lor port, păstrat cu sfințenie încă de pe vremea dacilor. Oaspeții sunt salutați de to­varășii Pogea prim-secretar al Brîncoveanu, Comitetului orășenesc de partid, și Viorel Răceanu, președintele Sfatu­lui popular orășenesc. Un ini­mos cuvînt de „bun venit" rostește unul dintre veteranii uzinei, jurnalistul­­ Gheorghe Roman, care de peste trei de­cenii este mereu prezent la marile izvoare de fontă ale Hunedoarei. Dar cel mai grăi­tor salut este întruchipat de o lozincă prinsă, la zeci de metri înălțime, între două co­șuri ale oțelăriei, exprimînd căldura simțămintelor pe care le trăiesc hunedorenii. Pe măsură ce coloana de mașini înaintează spre locul mitingului, panorama orașu­lui își dezvăluie pas cu pas prospețimea și frumusețea. Verticalele blocurilor se succed armonios pe fundalul colorat în toate nuanțele toam­nei al dealului Chizid. Peste zece mii de apartamente, nu­meroase s­coli, instituții sani­tare, așezăminte de cultură de­finesc imaginea contemporană a Hunedoarei socialiste. La capătul bulevardului Dacia, acolo unde va fi vii­torul centru administrativ al orașului oaspeții iau loc în tribuna oficială. Marea mul­țime, care dă bulevardului aspectul unui larg amfiteatru, izbucnește în puternice acla­mații și urale. Mitingul este deschis de tov. Pogea Brîncoveanu, în numele siderurgiștilor și al celorlalți locuitori ai Hunedoarei vor­besc inginerul Nicolae Aga­­chi, directorul general al com­binatului, și profesoara Raisa Boiangiu, directoarea școlii ge­nerale nr. 3. Salutat cu îndelungi ovații, la cuvîntul tovarășul NICO­LAE CEAUȘESCU. Dați-mi voie să încep prin a vă transmite dumneavoastră, muncitorilor siderurgiști, tutu­ror locuitorilor orașului Hune­doara, un salut călduros din partea Comitetului Central al partidului și al guvernului Republicii Socialiste România. După ce s-a referit la tra­dițiile revoluționare și pro­gresiste ale hunedorenilor, vorbitorul a spus: Marele combinat siderurgic de la Hunedoara a cunoscut în anii puterii populare o dez­voltare continuă. El asigură astăzi mai mult de o treime din producția de oțel a patriei noastre. Dezvoltarea și moder­nizarea combinatului consti­tuie un viu exemplu al politi­cii partidului nostru de indus­trializare socialistă, singura cale de creștere a potenția­lului economic al țării, de asi­gurare a bunăstării poporului, de întărire a independenței și suveranității naționale, în anii construcției socialiste, alături de dezvoltarea combinatului, în mod impetuos s-a schimbat și înfățișarea orașului Hune­doara. S-au înălțat cartiere noi de locuințe, s-au construit, importante unități social-cul­­turale, s-au îmbunătățit con­dițiile de odihnă și de viață ale oamenilor muncii. Toate aceste înfăptuiri sunt rodul muncii harnicei noastre clase muncitoare, al tuturor oame­nilor muncii din Hunedoara, care, urmînd neabătut politica partidului, înfăptuiesc preve­derile programului de desă­­vîrșire a construcției socia­liste, de înflorire a României. Desigur, tovarăși, aceste rea­lizări au cerut eforturi, au presupus învingerea multor greutăți. Au fost și lipsuri, s-au mai săvîrșit și greșeli, și trebuie să spunem, lipsuri mai sînt încă în activitatea noastră. Aici la Hunedoara mai sunt­­ încă lucruri de în­dreptat, munca poate să se desfășoare și mai bine. Ceea ce este, însă, caracteristic în­tregii noastre activități, in­clusiv a muncitorilor și a co­muniștilor din Hunedoara, este faptul că întotdeauna am știut să înlăturăm neajunsu­rile, să asigurăm mersul îna­inte al patriei noastre, să ri­dicăm continuu bunăstarea poporului român. După cum știți, Congresul al IX-lea al partidului a trasat un minunat program de dez­voltare a patriei pînă în 1970. Acest program conține preve­deri importante și pentru ora­șul și combinatul Hunedoara. Dumneavoastră trebuie să dați 2 800 000 de tone de oțel în 1970. Este o sarcină grea. Tre­buie construite noi furnale, trebuie construit un laminor nou, modern. Aproape trei mi­liarde de lei sunt prevăzuți în planul de investiții numai pentru realizarea noilor obiec­tive din combinat. Dumnea­voastră, siderurgiștilor, vă este limpede ce importanță are metalul pentru patria noastră. Fără o puternică in­dustrie grea, fără o industrie constructoare de mașini — și pentru a avea industrie con­structoare de mașini trebuie să avem oțel — nu se poate asigura mersul înainte al so­cietății noastre, nu se poate vorbi de desăvîrșirea con­strucției socialiste și de crea­rea condițiilor pentru trecerea spre comunism. Iată de ce noi punem în continuare accentul pe industrializare, pe sporirea producției de metal, pe dezvoltarea industriei con­structoare de mașini, văzînd în aceasta garanția desăvîrșirii construcției socialiste, creării condițiilor pentru­­ trecerea spre comunism, asigurării in­dependenței și suveranității patriei noastre. Subliniind în continuare că paralel cu sporirea produc­ției de metal trebuie pus un accent mai mare pe îmbună­tățirea calității oțelului, to­varășul Ceaușescu a spus : Partidul și guvernul au luat măsuri pentru a asigura ca pînă în 1970 să sporească pon­derea oțelului de calitate su­perioară în producția totală de oțel. în această privință și dv., celor din Hunedoara, vă revin sarcini însemnate. Tre­buie îmbunătățită continuu calitatea oțelului, trebuie a­­sigurată ca laminatele pe care le produceți să corespundă tuturor cerințelor economiei naționale. Aceasta presupune o organizare superioară a pro­ducției, o mai bună disciplină a muncii, impune tuturor, con­ducerii combinatului, organi­zațiilor de partid, de sindicat, U.T.C., fiecărui muncitor, ingi­ner, tehnician, să aibă per­manent în centrul preocupă­rilor lupta pentru o calitate mai bună a metalului, a lami­natelor, a tuturor produselor care ies din uzina dumnea­voastră. Noi avem convingerea că muncitorii din Hunedoara își vor face datoria față de patrie, vor da oțel și laminare mai multe, la timp și de mai bună calitate. Vă dorim succes în aceste eforturi închinate prosperității României socia­liste. O dată­ cu creșterea pro­ducției va cunoaște o nouă dezvoltare orașul dumnea­voastră. Se vor clădi circa 3 800 de apartamente noi, se vor construi noi unități de deservire social-culturală, ca­re vor contribui la îmbună­tățirea condițiilor de viață ale locuitorilor Hunedoarei. După cum știți, Congresul al IX-lea a prevăzut o creștere a nivelului veniturilor oa­menilor muncii în anii cin­cinalului de circa 20 la sută, precum și îmbunătățirea pen­siilor salariaților. Și vreau să comunic că încă de la înce­putul anului viitor se va aplica sporirea pensiilor și se va e­­labora o nouă lege a pen­siilor, care va crea condiții mai bune pentru asigurarea Oaspeții fac apoi un scurt popas pe tărîmurile glorioa­se ale istoriei acestor ținu­turi. Se vizitează impunăto­rul castel medieval al Gor­­vineștilor, ridicat încă din secolul al XIV-lea, pe un meterez de stîncă, în calea cotropirilor otomane, în timp ce trîmbițașii vestesc de pe parapet sosirea oaspe­ților, oameni în vestminte de ostași ai epocii, înarmați cu h­­ebarde, prezintă­ onorul. Profesoara Maria Cosma — descendenta unei familii care timp de generații s-a de­dicat conservării acestui monu­ment istoric — îi călăuzește pe conducătorii de partid și de stat în sala cava­lerilor și la capelă, dînd ex­plicații asupra caracteristici­lor arhitectonice ale construc­ției. Numeroase mărturii e­­vocă rolul însemnat pe care l-a jucat vechea familie ro­mânească a lui loan de Hu­nedoara în apărarea civiliza­ției jugului europene de pericolul turcesc, precum prestigiul de care s-au bucu­ri­rat loan și fiul său, Matei, în rîndurile personalităților de seamă ale epocii. Discutînd cu arhitectul Ni­colae Voiculescu, oaspeții se interesează de mersul lucră­rilor de restaurare, care vor reda castelului autenticitatea și strălucirea sa de altădată. La plecare, conducătorii de partid și de stat au scris în „Cartea de aur" : „Eroicele fapte de arme ale lui Ioan de Hunedoara și ale celor­lalți viteji din familia Cor­­vinilor se înscriu cu cinste în istoria luptelor poporului ro­mân împotriva asupritorilor, pentru libertate și progres social". La numai cîteva sute de metri ne aflăm în plin miez al contemporaneității socia­liste. Oaspeții pătrund pe porțile combinatului siderur­gic, în întîmpinarea conducăto­rilor noștri vin tov. Ion Ma­­rinescu, ministrul industriei metalurgice, reprezentanții conducerii întreprinderii și ai organizației de partid, un mare număr de siderurgiști. Lîngă o machetă, care pre­zintă înfățișarea de azi a combinatului, prefigurînd, tot­odată, dezvoltarea sa viitoare, au loc discuții referitoare la perspectivele acestui impor­tant centru industrial în cin­cinal. în prezent aici se rea­lizează în 50 de zile produc­ția de oțel și în 30 de zile cea de fontă a României antebelice. Se relevă în dis­cuție că cele 2,3 miliarde lei ce se vor investi în anii ur­mători vor permite sporirea considerabilă a producției, ri­dicarea nivelului tehnic și calitativ. Secretarul general al Comi­tetului Central dă o înaltă a­­preciere eforturilor rodnice ale siderurgiștilor hunedoreni, subliniind, în același timp, necesitatea perfecționării pro­cedeelor tehnologice, a creș­terii exigenței față de cali­tatea și disciplina muncii în fiecare verigă a procesului de producție, de la conduce­rea combinatului la ultimul muncitor. Prima secție importantă vizitată este oțelăria Martin nr. 2, cea mai mare din țară, la bătrînețe­a acelora care muncesc pentru dezvoltarea economiei, științei și culturii în țara noastră, în încheiere tovarășul Ceaușescu a urat muncitori­lor siderurgiști, tuturor lo­cuitorilor orașului Hunedoa­ra, succese tot mai mari în întreaga lor activitate. Do­rim — a spus el, — ca prin munca dumneavoastră să vă aduceți din plin con­tribuția la înfăptuirea pro­gramului elaborat de Congre­sul al IX-lea al partidului, încît alături de toți oamenii ,muncii, să puteți să spuneți cu mîndrie și dumneavoastră in 1970 : „în tot ceea ce s-a în­făptuit în România este cu­prinsă și o parte din munca noastră, a celor de la Hune­doara Participanții la adunare au aplaudat îndelung, în repe­tate rînduri, cuvintele rostite de tovarășul Nicolae Ceaușes­cu în cursul expunerii sale. Din fascinantul joc al vîlvă­­tăilor, dirijat de la distanță de meșteri pricepuți și har­nici, se zămislește oțelul, oră de oră, minut de minut, zi și noapte. Conducătorii de partid și de stat asistă la luarea u­­nei probe, contemplă prin vi­zeta de cobalt clocotul vă­păilor purpurii și urmăresc, de la pupitrul de comandă, pregătirea noii șarje. Tovarășul Nicolae Ceaușescu se întreține cu oțelarii Ște­fan Tripșa, Erou al Muncii Socialiste, Teodor Caramalis, Ariton Bucur, cu conducăto­rii tehnici ai oțelăriei, in­­teresîndu-se de realizarea sortimentelor de oțel cerute de marile uzine constructoa­re de mașini. — De cînd lucrezi la o­­țelărie? — îl întreabă tova­rășul Ceaușescu pe prim-to­­pitorul Constantin Enache. — Sunt aproape douăzeci de ani... — Frumos ! Și cu îndepli­nirea planului cum stați ? — Depășit... — Și mai frumos ! Vă urez sănătate și noi succese... în cursul discuției, condu­cătorii de partid și de stat dau prețioase indicații pri­vind asimilarea de noi mărci de oțeluri superioare, spori­rea indicilor de utilizare a agregatelor, întărirea discipli­nei tehnologice. Oaspeții se îndreaptă spre secția a III-a furnale. Doi coloși argintii domină îm­prejurimile cu silueta lor im­presionantă. Primul furnal de 1 000 metri cubi funcționează de cîțiva ani, înscriind în cronica siderurgiei românești cei mai ridicați parametri tehnico-economici. Al doilea furnal, nr. 8, de 1 000 metri cubi — unde s-a aprins focul abia în urmă cu zece zile — este o creație exclusivă specialiștilor și constructori­a lor români, o realizare a ști­inței și tehnicii noastre. El a fost înălțat în timpul record de numai optsprezece luni și se caracterizează printr-un înalt grad de automatizare și mecanizare, într-o atmosferă emoționantă are loc inaugu­rarea oficială a furnalului, cu care prilej echipa cunos­cutului prim-topitor Simion Jurcă deschide calea șuvoiu­lui de fontă, însoțit de o jerbă de scîntei țîșnește un rîu de foc. Este una dintre primele șarje destinate oțelă­­riei. în cabina de comandă, oaspeților li se prezintă func­ționarea perfecționatelor sis­teme de dirijare și control care conduc și urmăresc, cli­pă cu clipă, complicatele pro­cese din măruntaiele incan­descente ale agregatului. A­­cest nou furnal realizează în mai puțin de douăzeci de zile întreaga fontă a vechii producție de Hunedoara. Cadrele tehnice. Jurnaliștii se angajează în fața condu­cerii de partid și de stat să muncească în așa fel încît „noul născut" al cincinalului să se situeze la­ nivelul ma­rilor agregate de acest fel din cele mai moderne între­prinderi siderurgice ale lumii. (Continuare în pag. 2-a). în cetatea metalului, în mijlocul bravilor siderurgiști hunedoreni A

Next