Inainte, decembrie 1966 (Anul 23, nr. 6767-6793)
1966-12-01 / nr. 6767
’Proletari 'din toate țările, iniți-val ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL OLTENIA AL P. C. R. $1 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XXII Nr. 6767 JOI 1 DECEMBRIE 1966 4 PAGINI 25 BANI 1.500.000 lei economii suplimentare La Uzina „Electroputere” din Craiova au fost realizate de la începutul anului și pînă acum economii suplimentare în valoare de peste 1.500.000 lei, reprezentând îndeplinirea integrală a angajamentului anual. Camera de uscare a vopselei La Uzina „7 Noiembrie“ Craiova a fost dată In exploatare camera pentru uscat vopsea la remorca basculantă de patru tone — produs nou al uzinei și destinat pentru export. Cu această nouă instalație, ciclul de uscare se reduce la 45 de minute față de două-trei ore care erau necesare după vechiul procedeu de uscare. MATEI FLOREA, coresp. Biblioteci Tí Centralei Oltenia r ACTUALITATI DIN REGIUNE Primele probe tehnologice la noua fabrică de plăci fibrolemnoase La fabrica de plăci fibrolemnoase, cea de-a patra unitate a Complexului de industrializare a lemnului din Tr. Severin au început probele tehnologice la secția de filtrare și totodată producerea primelor cantități de pastă de fibre. Concomitent se execută rodajul mecanic la tocătoare, mașina de dezhidratat, camerele de tratament termic și umezire, precum și la sectorul de formatizare. Noul obiectiv va realiza anual circa 35.000 tone de plăci fibrolemnoase. Combinat in golurile alpine In raionul Gilort s-a început organizarea unui combinat de pășunat In golurile alpine complet împrejmuit cu garduri. Combinatul se va întinde pe suprafața de 700 ha și va cuprinde nouă goluri alpine pășunabile in masivul Runca. Majoratul In sala de festivități a clubului „1 Mai" din orașul Craiova, biroul Comitetului orășenesc Craiova al U.T.C. a organizat o întîlnire cu tinerii din școli, întreprinderi, instituții și facultăți, care au împlinit 18 ani. Despre drepturile și îndatoririle ce revin tinerilor care au trecut pragul majoratului ca și despre condițiile ce li s-au creat și perspectivele de viitor, a vorbit tov. Minodora Fugaru, vicepreședinte al comitetului executiv Sfatului popular orășennesc Craiova. Cu acest prilej, ei au ascultat și o expunere privind istoricul și dezvoltarea orașului Craiova. în încheiere, tinerii au participat la o seară cultural-distractivă. D. BURLACU, coresp. Specialistul agricol și tehnica nouă In acești ani cînd principiul înlocuirii vechiului de către nou se înfăptuiește cu atîta intensitate, se simte nevoia ca începînd de la muncitor și pînă la înginer noutățile din fiecare sector de activitate să ajungă în cel mai scurt timp de la locul de cercetare pînă în unitățile de producție. Agricultura este un sector de activitate care poate și trebuie să asigure producții vegetale și animale din ce în ce mai mari și la un preț de cost cît mai scăzut. Dacă cu cîteva decenii în urmă se considera că 2000 kg grîu și 3000 kg porumb-boabe la ha sunt culmi care cu greu pot fi atinse, azi cu soiurile și hibrizii de care dispunem, cu baza materială existentă și cu agrotehnica recomandată de cercetarea științifică, aceste producții sunt considerate puncte de plecare și martor față de care se raportează eficiența a noi și noi metode de lucrare a solului și de cultivare a plantelor. Pornind de la asemenea considerații Consiliul agricol regional Oltenia și-a propus ca obiectiv de prim ordin informarea cadrelor tehnice din unități cu tot ce apare nou în domeniul agriculturii. Publicațiile periodice de specialitate și alte forme de documentare constituie un ajutor permanent în această direcție, dar diversitatea mare a condițiilor de climă și sol, precum și factorii social-economici diferiți de la o unitate la alta, fac imposibilă aplicarea șablon a unei metode agrotehnice. Factorii de mediu, organismul vegetal viu se comportă diferit în timp și spațiu, reacționează deosebit la factorii externi în diferitele etape de creștere și dezvoltare pe care le parcurge în timpul ciclului biologic. Din aceste motive, numai documentarea singură nu poate rezolva în totalitate problema asigurării de producții mari. în fața acestei situații, cu concursul larg al cadrelor didactice de la facultățile de profil din Universitatea craioveană și al cercetătorilor din stațiunile experimentale, s-au organizat periodic sesiuni de referate și comunicări științifice la care au participat ca invitați toți specialiștii din unitățile agricole. Lucrările sesiunilor s-au desfășurat de obicei pe secții și ramuri de profil, iar programul a fost în așa fel alcătuit încît să se poată urmări tot mai multe probleme și să se poarte cît mai multe discuții. De fiecare dată însă, concluziile sesiunilor s-au expus în fața tuturor participanților și s-au încheiat cu proiecte și recomandări (Continuare în pag. 3-a). Ing. MIHAI CROITORU, vicepreședinte al Consiliului agricol al regiunii Oltenia. Un grup de proiectanți de la DSAPC Oltenia, studiază macheta magistralei Calea Severinului — Craiova. Primirea la Comitetul Central al Partidului Comunist Român a delegației de partid și guvernamentale a Republicii Guineea Tovarășii Nicolae Ceaușescu, secretar general al C.C. al P.C.R., Chivu Stoica, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Stat, Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri, au primit miercuri dimineața delegația de partid și guvernamentală a Republicii Guineea, condusă de Diakite Moussa, membru al Biroului Politic Național al Partidului Democratic, ministrul comerțului exterior și al băncilor, care se află în vizită în țara noastră. La primire au participat tovarășii Petre Blajovici, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, și Gheorghe Cioară, membru al C.C. al P.C.R., ministrul comerțului exterior. Cu acest prilej a avut loc o discuție, care s-a desfășurat într-o atmosferă prietenească. Electrificarea satelor raionului Caracal se apropie de sfîrșit Ca un rezultat al preocupării sfaturilor populare din raionul Caracal, s-a reușit ca 00 din cele 92 de sate existente să fie electrificate. In prezent, rețeaua de joasă tensiune totalizează o lungime de aproape 560 km., cu o încărcătură medie de 31 abonați pe kilometru. De asemenea, peste 10.200 de gospodării personale ale membrilor cooperatori sunt branșate la sistemul energetic național. Totodată, au fost branșate și peste 250 de unități de la sate subordonate sfaturilor populare — școli, cămine culturale, dispensare medicale, case de nașteri etc. Se prevede că în perioada de iarnă, pînă spre sfirșitul primăverii anului viitor, se va termina acțiunea de introducere a curentului electric în toate cele 409 astfel de unități. Cu planul pe 11 luni îndeplinit Colectivul întreprinderii de transporturi Craiova și-a îndeplinit planul producției globale pe 11 luni din acest an cu opt zile mai devreme. Printre evidențiați numeroșii amintim pe cei de la autobuze — conducătorii auto Ion Tale, Nicolae Craioveanu, Ion Filea, Vasile Anca și alții, care prin munca lor au menținut autobuzele într-o stare tehnică bună, avînd o comportare respectuoasă față de călători și au asigurat o deservire la timp, cu circulația în grafic. In fruntea conducătorilor auto de la secția autocamioane, care și-au depășit planul lună de lună, au fost comuniștii Gheorghe Boltașu și Leon Bușoi, precum și colegii lor Ștefan Leoveanu, Nicolae Chițu și alții care au asigurat o bună întreținere a autocamioanelor, realizând economii la prețul de cost de 81.000 lei. V. CÎRTOG, coresp. Apa si recoltele Căi ale eficientei Cind am intrat în biroul președintelui cooperativei agricole din Slăveni, raionul Caracal, m-a izbit în primul rînd aerul care de obicei, în astfel de cazuri se spune că are „un profund caracter de lucru“. Tot „statul major“ cu creionul în mină, sta aplecat asupra unor dosare voluminoase, scotea cifre, recalcula, punea de acord. Aș dori să discutăm despre unele probleme ale cooperativei, despre irigații de exemplu, m-am adresat președintelui Ana Dumitru. — Da, numaidecît, sînt atîtea de vorbit și despre acest lucru. Și apoi împreună cu președintele, am pornit la cercetarea dosarelor în care erau parafate cifrele ce vorbeau — e drept destul de convingător — despre potențialul economic al irigațiilor. Este și firesc ca această lucrare să stea in centrul atenției, căci de pe aici pornește magistrala albă ce spintecă sudul Olteniei. Cooperatorii din Slăveni au introdus anul acesta apa pe canalele a 360 ha. Efectele ei rodnice s-au făcut simțite la culturile de porumb, sfeclă, zarzavaturi, lucernă. Ele constituie totodată saloane statornice in continuarea acțiunii la scară lărgită. Dovada elocventă o constituie încă 500 ha care vor fi irigate în cursul anului viitor. „Nu cred că mai există cooperator care ar putea să pună la îndoială avantajele irigațiilor — ne mărturisea tov. Ana Dumitru. Căci indiferent de cultură, balanța economică înclină absolut in favoarea culturilor irigate". Și iată cîteva din reperele care dau certitudine celor afirmate de președinte : 5200 kg producție medie de porumb boabe la ha, 35.000 kg sfeclă la ha, un milion lei venituri din grădina de zarzavat care se întinde pe 31 ha. Discutînd despre eficiența economică a acestor lucrări am desprins ușor ideea că veniturile obținute au depășit cu mult cheltuielile. Astfel, la hectarul de porumb s-a realizat un spor de 2112 lei, iar la sfeclă el echivalează cu 4417 lei. De altfel, din 3.683.181 lei ce reprezintă venitul anual al C.A.P. din Slăveni, 2.654.664 lei vor fi realizați numai din culturile irigate. Dar irigarea constituie un stimulent puternic și pentru îmbogățirea bazei furajere ; cantitățile strânse aici au fost mai mari și mai consistente decât în alți ani. Și cooperatorii din Băbiciu au obținut rezultate pe măsura inițiativelor. Aici, suprafețele irigate, indiferent de cultură sunt de ordinul sutelor de hectar : 500 ha cu porumb, 260 ha cu sfeclă, 136 ha cu lucernă. Iar producțiile nu fac altceva decât să concretizeze cu un exemplu puternic eficiența irigațiilor : peste 5500 kg porumb boabe la ha și 34.000 kg sfeclă la ha. Veniturile ce le vor aduce porumbul și sfecla se ridică la 3.082.000 lei respectiv 2.028.000 lei. Cișifrele acestea grăiesc poate mai mult decât orice fel de alte demonstrații teoretice. Cuprind în ele realități ale zilelor noastre, pe care inițiativa și priceperea cooperatorilor le transformă in semnificații contemporane. RADU D. B COMUNICAT La invitația Maiestății Sale Imperiale Hailie Sellassier, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Chivu Stoica, împreună cu soția, va face o vizită oficială de prietenie în Etiopia, între 5 și 9 decembrie 1966. Vizita tovarășului Iosip Broz Tito în țara noastră La invitația secretarului general al Comitetului al Partidului Comunist Central Român, Nicolae Ceaușescu, președintele R.S.F. Iugoslavia și președintele U.C.S., Iosip Broz Tito, va face între 1 și 3 decembrie a.c. o vizită neoficială în Republica Socialistă România. Președintele I. B. Tito va fi însoțit de Mialko Todorovici, secretarul Comitetului Executiv al C.C. al U.C.S., Marko Nikezici, secretar de stat pentru afaceri externe, membru al C.C.. al U.C.S., și Kiro Gligorov, secretar federal pentru finanțe, membru al C.C. al U.C.I. AUTOSTRADA AERIANĂ Doi piloni de beton armat — coloși , unul pe malul sting al Dunării iar celălalt împlîntat în insula Golf, susțin pe umerii lor puternici cel mai frumos spectacol industrial înregistrat pînă în prezent la Porțile de Fier. Dacă în lumea antică grădinile Semiramidei au fost integrate în cele „șapte minuni", priza metalică de protecție susținută de 33 de cabluri agățate în văzduh la 48 m, se integrează în nenumăratele fapte mari înregistrate pînă în prezent la Porțile de Fier. A fost necesară realizarea acestei îndrăznețe lucrări pentru transportul unei insule din mijlocul Dunării pe malul sting unde sub formă de agregate va împrumuta proprietăți de stincă in marile fabrici de betoane spre a fi pusă stavilă Dunării. De undeva de departe, cindva de demult Dunărea a creat această insulă — Golu — plină de bogății. Sute de mii metri cubi de agregate (nisip și pietriș) sunt și vor fi excavate agregate parcă Intradins. Ani In șir a depus materialul necesar construirii barajului și a ecluzelor. Cu această ocazie ne-am amintit de exprose noi și transportate cu sia maistrului Blănaru ajutorul funicularelor pe malul Dunării. Treizeci de funiculare — în prima linie montată — fiecare capabilă de sarcină de două tone aleargă ca niște mărgele pe cabluri cu viteza de 3 metri pe secundă; în jocul lor, sub cupola deschisă a cerului, acestea transportă în două schimburi 5000 m.c. de agregate la fabricile de betoane. Deocamdată lucrează două fabrici. Se mai construiește încă una și toate trei la un loc vor fi capabile să transforme în fiecare oră 3200 m.c. de ... insulă în beton, în apropierea Porților de Fier. Dunărea a depozitat aceste rezerve de pe care am consemnat-o intr-un reportaj publicat anterior: „...învingem Dunărea cu propriile ei forțe". Plasa de protecție — ne-a spus maistrul Constantin Dumitrescu — cu întregul ei echipament poate asigura încărcătura a 30 vagoane. Lungimea ei de aproape 500 m. și lățimea de 22 m. asigură o suprafață de peste 1 ha. Rostul ei este protejarea navigației pe Dunăre. Constructorii acestei importante crări sunt mindri deaoarece viteza funicularului de aci este cea mai mare viteză înregistrată in țară la alte sisteme asemănătoare de transport. La stațiile de betoane existente vin zilnic sute de basculante cu tonaj de la 4—27 de tone. In cuvele metalice ale betonierelor, agregatele transportate din sunt mistuite prin insulă procedee mecanice și apoi transportate in șantier sub formă de beton. O mare cantitate se toarnă în prezent la ecluza amonte unde lucrările sunt conduse de încercații maiștri Teodor Hrișcu și Gheorghe Pintilie. Cantitățile de beton care se toarnă aci sunt impresionante. In baraj se vor turna cantități mult mai mari. Pentru acest motiv fost necesar să se exaploateze agregatele din insulă și proiectanții au găsit soluția ingenioasă care în afară de utilitatea ei practică rivalizează cu cele mai ingenioase lucrări, de o frumusețe industrială unică. întregul proces de producție, începînd de la excavațiile din insulă pînă în betoniere, este mecanizat și realizat la cel mai înalt grad al tehnicii. O dată cu terminarea barajului va dispare insula creată aci de Dușinăre. Dispare o insulă — ca oricare alta — și va apare un baraj și un sistem de navigație modern. Pentru acest motiv, insula Golu își are importanța ei în construirea barajului. La ora cînd am părăsit Porțile de Fier, activitatea primei linii de funiculare era în plină desfășurare. Păianjenii negri se profilau în asfințitul limpezit de ploaie, fugărindu-se pe cablu, ca o integrare în avîntul întrecerii ce caracterizează întreaga activitate din șantier. ROMEO POPESCU Cronică feroviară Tur de orizont la C. F. R. In zilele care au mai rămas pînă la încheierea anului, ceferiștii depun eforturi sporite pentru a păși în anul 1967 fără nici o restanță la transport, cu toți indicatorii de utilizare a materialului rulant și instalațiilor de transport realizați și depășiți. De la începutul anului și pînă în prezent planul de transport a fost depășit nu numai global, ci și pe feluri de trafic. Direcția regională C.F.R. Craiova s-a evidențiat în depășirea cu 9 la sută a traficului de marfă exprimat în zone nete dm exploatare, realizări care dhezășuiesc îndeplinirea planului anual de transport de către unitățile acestei direcții înainte de termen. Noi stații centralizate electrodinamic Zilele trecute, comisia formată din organe de specialitate din ramura centralizare și telecomandă a executat verificarea tehnică în vederea punerii în funcțiune a instalațiilor de centralizare electrodinamică a stației C.F.R. Cernele. Cu aceasta s-a încheiat acțiunea de modernizare a tuturor stațiilor de pe linia Craiova — Filiași. De la începutul anului s-au mai pus în funcțiune și alte obiective importante care sporesc siguranța circulațiilor trenurilor pe rețeaua Direcției regionale C.F.R. Craiova cum sunt: blocul de linie automat Ișalnița — Coțofeni, posturile interioare de transformare forță din stațiile Ișalnița și Cernele, grupurile electrogene cu pornire automată în stațiile Ișalnița — Cernele etc. Lucrătorii stației C.T. Craiova execută în prezent standardizări telefonice pe o distanță de 30 km. în stația Balș, s-a înlocuit lumina incandescentă cu cea fluorescentă, creîndu-se condiții mai bune de activitate pe timpul nopții. Inițiativă lăudabilă Colectivele de muncă din ramura vagoanelor întîmpinau dificultăți în procurarea vinciurilor cu cremalieră de 20 tone forță. Munca asiduă a colectivului de ingineri și tehnicieni și contribuția creatoare a inovatorilor au avut ca rezultat faptul că, recent, la Atelierul de zonă C.F.R. Craiova, s-a definitivat procesul de asimilare în fabricație a vinciurilor cu cremalieră cu capacitate de 20 tone forță. Acestea vor servi reviziilor de vagoane de pe întreaga rețea feroviară. Această importantă realizare a fost precedată de numeroase studii de proiectare și tehnologie, de realizarea S.D.V.-urilor, de instruirea și calificarea personalului care va executa acest produs. O dată cu asimilarea în fabricație a vinciurilor cu cremalieră se rezolvă o importantă problemă economică — asigurarea intervenției prompte la reviziile de vagoane și ateliere, contribuind astfel la reducerea imobilizării vagoanelor intrate în reparație și la mărirea siguranței circulației trenurilor de marfă și călători. C. MOTOC coresp. 800 tone fier vechi In acțiunea de strîngere a fierului vechi, organizațiile U.T.C. din raionul Gilort au mobilizat în acest an un număr tot mai mare de tineri. De la începutul anului și pînă acum, tinerii din raionul Gilort au expediat spre oțelăriile patriei 800 tone fier vechi. o ocitadine „Inovație...“ "„.Numai astfel se poate numi „inițiativa” conducerii O.C.L. Tg. Jiu ca în zilele de duminică, în zona de centru a orașului, magazinele alimentare să fie închise. Intr-adevăr, de cîteva săptămîni acest sistem se repetă, ba încă scrie clar și pe programul magazinelor respective — „Duminica închis“. Intr-una din duminicile trecute, cele trei magazine alimentare și unul cu autoservire de pe strada Victoriei, toate în zona de centru, erau închise. Singurele magazine alimentare, unul de lungă piață și altul cu autoservire de pe strada Tudor Vladimirescu, erau deschise, dar foarte aglomerate. Nu exagerez dacă spun că la ambele magazine cetățenii așteptau să fie serviți câte o oră și mai bine, în plus, se auzeau asemenea discuții : — Aveți făină de porumb, vreau două kilograme ! — Avem, dar nu vă putem servi, veniți mîine, e mai puțină lume. — Aveți apă minerală ? — Avem dar nu putem lăsa pe ceilalți să aștepte pînă ce o aducem de la depozit. — Un litru de ulei, vă rog. — S-a terminat și trebuie adus alt butoi, dar vedeți cîți așteaptă... pe Asemenea discuții se aud și bună dreptate vînzătorii celor două magazine nu pot face față cerințelor în zilele de duminică. au Nu cunoaștem motivele care determinat conducerea O.C.L. Tg. Jiu să ia asemenea ,,inițiativă“ care nu ține seama de cerințele populației. Suntem siguri că dacă ar fi studiate aceste cerințe s-ar găsi alte... inovații, nu din cele arătate. Ing. C. CĂLUGĂRU, coresp. Biblioteca Centrală