Inainte, decembrie 1966 (Anul 23, nr. 6767-6793)

1966-12-01 / nr. 6767

’Proletari 'din toate țările, iniți-va­l ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL OLTENIA AL P. C. R. $1 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XXII Nr. 6767 JOI 1 DECEMBRIE 1966 4 PAGINI 25 BANI 1.500.000 lei economii suplimentare La Uzina „Electroputere” din Craiova au fost reali­zate de la începutul anului și pînă acum economii su­plimentare în valoare de peste 1.500.000 lei, repre­zentând îndeplinirea inte­grală a angajamentului a­­nual. Camera de uscare a vopselei La Uzina „7 Noiembrie“ Craiova a fost dată In ex­ploatare camera pentru uscat vopsea la remorca basculantă de patru tone — produs nou al uzinei și destinat pentru export. Cu această nouă in­stalație, ciclul de uscare se reduce la 45 de minute față de două-trei ore care erau ne­cesare după vechiul proce­deu­­ de uscare. MATEI FLOREA, coresp. Biblioteci Tí Centrale­i Oltenia r ACTUALITATI DIN REGIUNE Primele probe tehnologice la noua fabrică de plăci fibrolemnoase La fabrica de plăci fibro­lemnoase, cea de-a patra unitate a Complexului de industrializare a lemnului din Tr. Severin au înce­put probele tehnologice la secția de filtrare și totodată producerea primelor canti­tăți de pastă de fibre. Concomitent se execută ro­dajul mecanic la tocătoare, mașina de dezhidratat, ca­merele de tratament ter­mic și umezire, precum și la sectorul de formatizare. Noul obiectiv va realiza anual circa 35.000 tone de plăci fibrolemnoase. Combinat in golurile alpine In raionul Gilort s-a început organizarea unui combinat de pășunat In golurile alpine complet împrejmuit cu garduri. Combina­tul se va întinde pe suprafața de 700 ha și va cuprinde nouă goluri alpine pășunabile in masivul Runca. Majoratul In sala de festivități a clubului „1 Mai" din orașul Craiova, biroul Comitetu­lui orășenesc Craiova al U.T.C. a organizat o întîl­­nire cu tinerii din școli, în­treprinderi, instituții și fa­cultăți, care au împlinit 18 ani. Despre drepturile și în­datoririle ce revin tineri­lor care au trecut pragul majoratului ca și despre condițiile ce li s-au creat și perspectivele de viitor, a vorbit tov. Minodora Fu­garu, vicepreședinte al comitetului executiv Sfatului popular orășe­n­­nesc Craiova. Cu acest prilej, ei au ascultat și o expunere pri­vind istoricul și dezvolta­rea orașului Craiova. în încheiere, tinerii au participat la o seară cultu­­ral-distractivă. D. BURLACU, coresp. Specialistul agricol și tehnica nouă In acești ani cînd princi­piul înlocuirii vechiului de către nou se înfăptuiește cu atîta intensitate, se simte ne­voia ca începînd de la mun­citor și pînă la în­­giner nou­tățile din fiecare sector de activitate să ajungă în cel mai scurt timp de la locul de cercetare pînă în unități­le de producție. Agricultura este un sector de activitate care poate și trebuie să a­­sigure producții vegetale și animale din ce în ce mai mari și la un preț de cost cît mai scăzut. Dacă cu cî­­teva decenii în urmă se con­sidera că 2000 kg grîu și 3000 kg porumb-boabe la ha sunt culmi care cu greu pot fi atinse, azi cu soiurile și hibrizii de care dispunem, cu baza materială existentă și cu agrotehnica recoman­dată de cercetarea științifi­că, aceste producții sunt con­siderate puncte de plecare și martor față de care se raportează eficiența a noi și noi metode de lucrare a so­lului și de cultivare a plan­telor. Pornind de la asemenea considerații Consiliul agri­col regional Oltenia și-a pro­pus ca obiectiv de prim or­din informarea cadrelor teh­nice din unități cu tot ce a­­pare nou în domeniul agri­culturii. Publicațiile perio­dice de specialitate și alte forme de documentare con­stituie un ajutor permanent în această direcție, dar di­versitatea ma­re a condițiilor de climă și sol, precum și factorii social-economici di­feriți de la o unitate la alta, fac imposibilă aplicarea șa­blon a unei metode agroteh­nice. Factorii de mediu, or­ganismul vegetal viu se com­portă diferit în timp și spa­țiu, reacționează deosebit la factorii externi în diferitele etape de creștere și dezvol­tare pe care le parcurge în timpul ciclului biologic. Din aceste motive, numai docu­mentarea singură nu poate rezolva în totalitate proble­ma asigurării de producții mari. în fața acestei situații, cu concursul larg al cadrelor didactice de la facultățile de profil din Universitatea cra­­ioveană și al cercetătorilor din stațiunile experimentale, s-au organizat periodic sesi­uni de referate și comunicări științifice la care au partici­pat ca invitați toți specialiș­tii din unitățile agricole. Lu­crările sesiunilor s-au des­fășurat de obicei pe secții și ramuri de profil, iar progra­mul a fost în așa fel alcă­tuit încît să se poată urmări tot mai multe probleme și să se poarte cît mai multe discuții. De fiecare dată însă, concluziile sesiunilor s-au expus în fața tuturor parti­cipanților și s-au încheiat cu proiecte și recomandări (Continuare în pag. 3-a). Ing. MIHAI CROITORU, vicepreședinte al Consiliului agricol al regiunii Oltenia. Un grup de proiectanți de la DSAPC Oltenia, stu­diază macheta magistralei Calea Severinului — Cra­iova. Primirea la Comitetul Central al Partidului Comunist Român a delegației de partid și guvernamentale a Republicii Guineea Tovarășii Nicolae Ceaușescu, secretar general al C.C. al P.C.R., Chivu Stoica, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consi­liului de Stat, Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetu­lui Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Mi­niștri, au primit miercuri di­mineața delegația de partid și guvernamentală a Republicii Guineea, condusă de Diakite Moussa, membru al Biroului Politic Național al Partidului Democratic, ministrul comer­țului exterior și al băncilor, care se află în vizită în țara noastră. La primire au participat to­varășii Petre Blajovici, membru supleant al Comitetu­lui Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, și Gheorghe Cioa­ră, membru al C.C. al P.C.R., ministrul comerțului exterior. Cu acest prilej a avut loc o discuție, care s-a desfă­șurat într-o atmosferă priete­nească. Electrificarea satelor raionului Caracal se apropie de sfîrșit Ca un rezultat al preocupă­rii sfaturilor populare din ra­ionul Caracal, s-a reușit ca 00 din cele 92 de sate existente să fie electrificate. In prezent, rețeaua de joasă tensiune to­talizează o lungime de aproape 560 km., cu o încărcătură me­die de 31 abonați pe kilo­metru. De asemenea, peste 10.200 de gospodării personale ale membrilor cooperatori sunt branșate la sistemul energetic național. Totodată, au fost branșate și peste 250 de uni­tăți de la sate subordonate sfaturilor populare — școli, cămine culturale, dispensare medicale, case de nașteri etc. Se prevede că în perioada de iarnă, pînă spre sfirșitul pri­măverii anului viitor, se va termina acțiunea de introdu­cere a curentului electric în toate cele 409 astfel de unități. Cu planul pe 11 luni îndeplinit Colectivul între­prinderii de trans­porturi Craiova și-a îndeplinit planul pro­ducției globale pe 11 luni din acest an cu opt zile mai devre­me. Printre evidențiați numeroșii amintim pe cei de la autobu­ze — conducătorii auto Ion Tale, Nico­lae Craioveanu, Ion Filea, Vasile Anca și alții, care prin munca lor au menținut au­tobuzele într-o stare tehnică bună, avînd o comportare respec­tuoasă față de călă­tori și au asigurat o deservire la timp, cu circulația în grafic. In fruntea condu­cătorilor auto de la secția autocamioane, care și-au depășit planul lună de lună, au fost comuniștii Gheorghe Boltașu și Leon Bușoi, precum și colegii lor Ștefan Leoveanu, Nicolae Chițu și alții care au asigurat o bună în­treținere a autoca­mioanelor, realizând economii la prețul de cost de 81.000 lei. V. CÎRTOG, coresp. Apa si recoltele Căi ale eficientei Cind am intrat în bi­roul președintelui coope­rativei agricole din Slă­­veni, raionul Caracal, m-a izbit în primul rînd aerul care de obicei, în astfel de cazuri se spune că are „un profund caracter de lucru“. Tot „statul ma­jor“ cu creionul în mină, sta aplecat asupra unor dosare voluminoase, sco­tea cifre, recalcula, punea de acord. Aș dori să discutăm despre unele probleme ale cooperativei, despre iri­gații de exemplu, m-am adresat președintelui Ana Dumitru. — Da, numaidecît, sînt atîtea de vorbit și despre acest lucru. Și apoi îm­preună cu președintele, am pornit la cercetarea dosarelor în care erau pa­rafate cifrele ce vorbeau — e drept­ destul de con­vingător — despre poten­țialul economic al iriga­țiilor. Este și firesc ca această lucrare să stea in centrul atenției, căci de pe aici pornește magistra­la albă ce spintecă su­dul Olteniei. Cooperatorii din Slăveni au introdus anul acesta apa pe ca­nalele a 360 ha. Efectele ei rodnice s-au făcut sim­țite la culturile de po­rumb, sfeclă, zarzavaturi, lucernă. Ele constituie tot­odată saloane statornice in continuarea acțiunii la scară lărgită. Dovada e­­locventă o constituie încă 500 ha care vor fi iri­gate în cursul anului vii­tor. „Nu cred că mai există cooperator care ar putea să pună la îndoială avan­tajele irigațiilor — ne mărturisea tov. Ana Du­mitru. Căci indiferent de cultură, balanța economi­că înclină absolut in fa­voarea culturilor irigate". Și iată cîteva din re­perele care dau certitudi­ne celor afirmate de pre­ședinte : 5200 kg produc­ție medie de porumb boa­be la ha, 35.000 kg sfeclă la ha, un milion lei veni­turi din grădina de zar­zavat care se întinde pe 31 ha. Discutînd despre eficiența economică a a­­cestor lucrări am desprins ușor ideea că veniturile obținute au depășit cu mult cheltuielile. Astfel, la hectarul de porumb s-a realizat un spor de 2112 lei, iar la sfeclă el echi­valează cu 4417 lei. De altfel, din 3.683.181 lei ce reprezintă venitul anual al C.A.P. din Slăveni, 2.654.664 lei vor fi reali­zați numai din culturile irigate. Dar irigarea con­stituie un stimulent pu­ternic și pentru îmbogăți­rea bazei furajere ; canti­tățile strânse aici au fost mai mari și mai consis­tente decât în alți ani. Și cooperatorii din Bă­­biciu au obținut rezultate pe măsura inițiativelor. Aici, suprafețele irigate, indiferent de cultură sunt de ordinul sutelor de hectar : 500 ha cu porumb, 260 ha cu sfeclă, 136 ha cu lucernă. Iar producțiile nu fac altceva decât să concretizeze cu un exem­plu puternic eficiența iri­gațiilor : peste 5500 kg porumb boabe la ha și 34.000 kg sfeclă la ha. Ve­niturile ce le vor aduce porumbul și sfecla se ri­dică la 3.082.000 lei respectiv 2.028.000 lei. Ci­și­frele acestea grăiesc poate mai mult decât orice fel de alte demonstrații teore­tice. Cuprind în ele reali­tăți ale zilelor noastre, pe care inițiativa și pri­ceperea cooperatorilor le transformă in semnificații contemporane. RADU D. B COMUNICAT La invitația Maiestății Sale Imperiale Hailie Sellassie­r, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Chivu Stoica, îm­preună cu soția, va face o vi­zită oficială de prietenie în Etiopia, între 5 și 9­­ decem­brie 1966. Vizita tovarășului Iosip Broz Tito în țara noastră La invitația secretarului ge­neral al Comitetului al Partidului Comunist Central Ro­mân, Nicolae Ceaușescu, pre­ședintele R.S.F. Iugoslavia și președintele U.C.S., Iosip Broz Tito, va face între 1 și 3 decembrie a.c. o vizită neo­ficială în Republica Socialistă România. Președintele I. B. Tito va fi însoțit de Mialko Todorovici, secretarul Comitetului Execu­tiv al C.C. al U.C.S., Marko Nikezici, secretar de stat pen­tru afaceri externe, membru al C.C.. al U.C.S., și Kiro Gli­­gorov, secretar federal pentru finanțe, membru al C.C. al U.C.I. AUTOSTRADA AERIANĂ Doi piloni de beton armat — coloși , unul pe malul sting al Dună­rii iar celălalt împlîntat în insula Golf, susțin pe umerii lor puternici cel mai frumos spectacol industrial înregistrat pînă în prezent la Por­țile de Fier. Dacă în lu­mea antică grădinile Semiramidei au fost in­tegrate în cele „șapte minuni", priza metalică de protecție susținută de 33 de cabluri agățate în văzduh la 48 m, se integrează în nenumă­ratele fapte mari înre­gistrate pînă în prezent la Porțile de Fier. A fost necesară realizarea acestei îndrăznețe lu­crări pentru transportul unei insule din mijlocul Dunării pe malul sting unde sub formă de a­­gregate va împrumuta proprietăți de stincă in marile fabrici de betoa­ne spre a fi pusă stavilă Dunării. De undeva de departe, cindva de de­mult Dunărea a creat această insulă — Golu — plină de bogății. Sute de mii metri cubi de a­­gregate (nisip și pietriș) sunt și vor fi excavate agregate parcă Intr­adins. Ani In șir a depus mate­rialul necesar construi­rii barajului și a ecluze­lor. Cu această ocazie ne-am amintit de expro­se noi și transportate cu sia maistrului Blănaru ajutorul funicularelor pe malul Dunării. Trei­zeci de funiculare — în prima linie montată — fiecare capabilă de sarcină de două tone a­­­­leargă ca niște mărgele pe cabluri cu viteza de 3 metri pe secundă; în jocul lor, sub cupola deschisă a cerului, aces­tea transportă în două schimburi 5000 m.c. de agregate la fabricile de betoane. Deocamdată lu­crează două fabrici. Se mai construiește încă una și toate trei la un loc vor fi capabile să transforme în fiecare oră 3200 m.c. de ... insulă în beton, în apropierea Porților de Fier. Dunărea a de­pozitat aceste rezerve de pe care am consemnat-o intr-un reportaj publi­cat anterior: „...învin­gem Dunărea cu pro­priile ei forțe". Plasa de protecție — ne-a spus maistrul Constantin Dumitres­­cu — cu întregul ei echipament poate asi­gura încărcătura a 30 vagoane. Lungimea ei de aproape 500 m. și lățimea de 22 m. asigură o suprafață de peste 1 ha. Rostul ei este prote­jarea navigației pe Du­năre. Constructorii a­­cestei importante crări sunt mindri de­­a­oarece viteza funicu­­larului de aci este cea mai mare viteză înre­gistrată in țară la alte sisteme asemănătoare de transport. La stațiile de betoane existente vin zilnic sute de basculante cu tonaj de la 4—27 de tone. In cuvele metalice ale be­tonierelor, agregatele transportate din sunt mistuite prin insulă pro­cedee mecanice și apoi transportate in șantier sub formă de beton. O mare cantitate se toar­nă în prezent la ecluza amonte unde lucrările sunt conduse de încer­cații maiștri Teodor Hrișcu și Gheorghe Pintilie. Cantitățile de beton care se toarnă aci sunt impresionante. In baraj se vor turna cantități mult mai mari. Pentru acest motiv fost necesar să se ex­a­ploateze agregatele din insulă și proiectanții au găsit soluția ingenioasă care în afară de utili­tatea ei practică rivali­zează cu cele mai inge­nioase lucrări, de o fru­musețe industrială uni­că. întregul proces de producție, începînd de la excavațiile din insulă pînă în betoniere, este mecanizat și realizat la cel mai înalt grad al tehnicii. O dată cu terminarea barajului va dispare insula creată aci de Du­și­năre. Dispare o insulă — ca oricare alta — și va apare un baraj și un sistem de navigație mo­dern. Pentru acest mo­tiv, insula Golu își are importanța ei în con­struirea barajului. La ora cînd am pără­sit Porțile de Fier, acti­vitatea primei linii de funiculare era în plină desfășurare. Păianjenii negri se profilau în as­fințitul limpezit de ploa­ie, fugărindu-se pe ca­blu, ca o integrare în avîntul întrecerii ce ca­racterizează întreaga activitate din șantier. ROMEO POPESCU Cronică feroviară Tur de orizont la C. F. R. In zilele care au mai rămas pînă la încheierea anului, cefe­riștii depun eforturi sporite pentru a păși în anul 1967 fără nici o restanță la transport, cu toți indicatorii de utilizare a materia­lului rulant și instalațiilor de transport realizați și depășiți. De la începutul anului și pînă în prezent planul de transport a fost depășit nu numai global, ci și pe feluri de trafic. Direcția re­gională C.F.R. Craiova s-a evidențiat în depășirea cu 9 la sută a traficului de marfă exprimat în zone nete dm exploatare, realizări care dhezășuiesc îndeplinirea planului anual de trans­port de către unitățile acestei direcții înainte de termen. Noi stații centralizate electrodinamic Zilele trecute, comisia formată din organe de specialitate din ramura centralizare și telecomandă a executat verificarea teh­nică în vederea punerii în funcțiune a instalațiilor de centrali­zare electrodinamică a stației C.F.R. Cernele. Cu aceasta s-a încheiat acțiunea de modernizare a tuturor stațiilor de pe linia Craiova — Filiași. De la începutul anului s-au mai pus în funcțiune și alte o­­biective importante care sporesc siguranța circulațiilor trenuri­lor pe rețeaua Direcției regionale C.F.R. Craiova cum sunt: blocul de linie automat Ișalnița — Coțofeni, posturile interioare de transformare forță din stațiile Ișalnița și Cernele, grupurile electrogene cu pornire automată în stațiile Ișalnița — Cernele etc. Lucrătorii stației C.T. Craiova execută în prezent standar­­dizări telefonice pe o distanță de 30 km. în stația Balș, s-a în­locuit lumina incandescentă cu cea fluorescentă, creîndu-se con­diții mai bune de activitate pe timpul nopții. Inițiativă lăudabilă Colectivele de muncă din ramura vagoanelor întîmpinau dificultăți în procurarea vinciurilor cu cremalieră de 20 tone forță. Munca asiduă a colectivului de ingineri și tehnicieni și contribuția creatoare a inovatorilor au avut ca rezultat faptul că, recent, la Atelierul de zonă C.F.R. Craiova, s-a definitivat procesul­ de asimilare în fabricație a vinciurilor cu crema­lieră cu capacitate de 20 tone forță. Acestea vor servi reviziilor de vagoane de pe întreaga rețea feroviară. Această importantă realizare a fost precedată de numeroase studii de proiectare și tehnologie, de realizarea S.D.V.-urilor, de instruirea și califica­rea personalului care va executa acest produs. O dată cu asi­milarea în fabricație a vinciurilor cu cremalieră se rezolvă o importantă problemă economică — asigurarea intervenției prompte la reviziile de vagoane și ateliere, contribuind astfel la reducerea imobilizării vagoanelor intrate în reparație și la mărirea siguranței circulației trenurilor de marfă și călători. C. MOTOC coresp. 800 tone fier vechi In acțiunea de strîngere a fie­rului vechi, organizațiile U.T.C. din raionul Gilort au mobilizat în acest an un număr tot mai mare de tineri. De la începutul anului și pînă acum, tinerii din raionul Gilort au expediat spre oțelăriile patriei 800 tone fier vechi. o o­citadine „Inovație...“ "„.Numai astfel se poate numi „inițiativa” conducerii O.C.L. Tg. Jiu ca în zilele de duminică, în zona de centru a orașului, magazinele alimen­tare să fie închise. Intr-adevăr, de cîteva săptămîni acest sis­tem se repetă, ba încă scrie clar și pe programul maga­zinelor respective — „Duminica închis“. Intr-una din dumini­cile trecute, cele trei maga­zine alimentare și unul cu autoservire de pe strada Vic­toriei, toate în zona de cen­tru, erau închise. Singurele magazine alimentare, unul de lungă piață și altul cu autoser­vire de pe strada­ Tudor Vla­­dimirescu, erau deschise, dar foarte aglomerate. Nu exa­gerez dacă spun că la ambele magazine cetățenii așteptau să fie serviți câte o oră și mai bine, în plus, se auzeau a­­semenea discuții : — Aveți făină de porumb, vreau două kilograme ! — Avem, dar nu vă putem servi, veniți mîine, e mai puțină lume. — Aveți apă minerală ? — Avem dar nu putem lăsa pe ceilalți să aștepte pînă ce o aducem de la depozit. — Un litru de ulei, vă rog. — S-a terminat și trebuie a­­dus alt butoi, dar vedeți cîți așteaptă... pe Asemenea discuții se aud și bună dreptate vînzătorii celor două magazine nu pot face față cerințelor în zilele de duminică. au Nu cunoaștem motivele care determinat conducerea O.C.L. Tg. Jiu să ia asemenea ,,inițiativă“ care nu ține seama de cerințele populației. Sun­tem­ siguri că dacă ar fi stu­diate aceste cerințe s-ar găsi alte... inovații, nu din cele arătate. Ing. C. CĂLUGĂRU, coresp. Bibli­oteca Centrală

Next