Inainte, februarie 1967 (Anul 24, nr. 6819-6842)

1967-02-01 / nr. 6819

Creșterea eficienței economice în dezbaterea colectivului Avînd la bază rezultatele bune obținute în cursul ani­lor precedenți, încă din pri­ma lună a acestui an petro­liștii Schelei de extracție Cra­iova au întreprins o serie de acțiuni organizatorice menite să ducă la creșterea eficien­tei economice. Conducerea în­treprinderii, cadrele tehnice­­inginerești, maiștrii și munci­torii fruntași au dezbătut pe larg în cadrul unei adunări unele probleme legate de bu­nul mers al producției, sco­­țîndu-se în evidență metode­le noi de muncă ce se vor aplica în cursul anului. Par­ticipanții la discuții s-au re­ferit la gospodărirea fondului de sonde vechi, calitatea re­parațiilor capitale, separarea sondelor pe trepte de presiu­ne etc. In ce privește îmbunătățirea calității lucrărilor de revizii și reparații la diferitele insta­lații, s-a subliniat faptul că în acest scop sînt necesare cadre bine pregătite profesio­nal, propunîndu-se deschide­rea unor noi cursuri de cali­ficare și ridicare a calificării. TR. ROȘIANU, coresp. în întreprinderea de materiale de construcții Tg.-Jiu Asperități în realizarea planului de punere în funcțiune In cursul acestui an, în ca­drul întreprinderii de materiale de construcții din Tg. Jiu vor fi puse în funcțiune noi și im­portante capacități de producție. Pînă la sfîrșitul trimestrului al doilea, va trebui să intre în pro­ducție cea de-a patra linie tehno­logică a fabricii de ciment, ur­­mînd ca In trimestrul al treilea, fabrica respectivă să funcțio­neze cu întreaga capacitate. Tot în acest interval de timp va fi pusă în funcțiune linia de tuburi a fabricii de produse din azbo­ciment. Eforturile depuse pînă acum de constructorii și montorii a­­cestui important obiectiv in­dustrial au fost încununate de succese. Spre exemplu, ter­menele de execuție a lucrărilor din etapa a doua de construcție a fabricii de var au fost scurtate în medie cu un an de zile. Stadii avansate se înregistrează și la alte lucrări pe șantier. In general însă, datorită unor serioase rămîneri în urmă unor lucrări, îndeplinirea planu­­­lui de punere în funcțiune ră­­m une încă sub semnul întrebă­rii. Astfel, în etapa a doua de construcție a fabricii de ciment lucrările de construcții-montaj, la două obiective extrem de im­portante : schimbătorul de căl­dură și morile de făină sînt în­­tîrziate față de grafic cu 40 și respectiv cu 30 de zile. O ră­­mînere în urmă de aproape 40 de zile există și la linia de tuburi din azbociment. Despre unele cauze care de­termină aceste rămîneri în urmă și despre cîteva măsuri care se impun pentru redresarea situa­ției actuale am avut recent o discuție cu tovarășii­­ VASILE URLĂȚEANU, directorul filialei din localitate a Băncii de In­vestiții și DUMITRU MUSTOIU, secretarul comitetului de partid al Întreprinderii de materiale de construcții. Iată pe scurt, punctele de vedere ale tovară­șilor amintiți­i VASILE URLUȚEANU: „în­­tîrzieri mai mari sînt înregistra­te la lucrările de montaj. Han­­dicaparea acestora presupune în primul rînd urgentarea lucrări­­lor de construcții pentru atin­gerea cotelor prevăzute în gra­ficul de montaj și în al doilea rînd aprovizionarea cu utilajele care vor alcătui zestrea tehnică a noilor capacități de producție. In legătură cu prima pro­blemă, aș semnala tendința ma­nifestată uneori de întreprin­derea constructoare (N. R. în­treprinderea 6 construcții Cra­iova) de a prezenta situația în culori trandafirii, recurgînd une­ori chiar la falsificarea realită­ții. Spre exemplu, în trimestrul final al anului trecut, întreprin­derea amintită a raportat reali­zarea investițiilor alocate pentru fabrica de ciment în proporție de 108 la sută, iar la fabrica de pro­duse din azbociment în propor­ție de 79,3, la sută, în timp ce I. FĂNUȘ (Continuare în pag. 3-a). „Rolul familiei în educarea copiilor" In scopul îmbunătățirii con­tinue a activității lectoratelor cu femeile, Comitetul orășe­nesc al femeilor cu concursul Comitetului pentru cultură și artă a organizat la Craiova un interesant schimb de ex­periență. Au participat peste 30 de lectori din cadrul celor 16 lectorate care activează în acest an în oraș. Expunerea demonstrativă a fost susținută de prof. Eugen Braloștițeanu și a avut ca te­mă : „Rolul familiei în edu­carea copiilor­’, treaptă în organizarea Biblioteca CentralaT . _ •____|“ _ Regionala c­’te­jgi Superioară a producției Tehnologia de grup Tehnologia de grup impune clasificarea pieselor în grupe conform similitudinii construc­tive (geometrice și tehnologice), în cazul fabricației motoarelor electrice, piesele le-am grupat în : carcase, axe, scuturi, căpă­­cele, cutii borne etc. Bineînțe­les că grupele sînt mult mai multe. Adoptînd această metodă nu vom mai lucra cu aproxima­tiv 10.000 de repere, ci cu circa 100 de grupe. Tehnologia de grup reduce de cel puțin 4—5 ori volumul documentației teh­nologice elaborate, ceea ce conduce la economii mari in pregătirea tehnică a fabricației, impune folosirea dispozitivelor specifice reglabile. In acest fel se elimină dispozitivul individu­al utilizat pînă acum pentru fie­care reper. Reducerea număru­lui mare al sculelor și dispoziti­velor contribuie la scăderea simțitoare a prețului de cost al produsului. Prin formarea de grupe de piese asemănătoare din punct de vedere tehnologic se pot ob­ține economii de timp pe baza repetării unor operații similare, în afară de aceasta, prin gru­pare timpii de pregătire și în­cheiere, care la fabricația de se­rie mică și unicate ajung pînă la 50 la sută din timpul de bază, sunt micșorați într-o proporție care nu va depăși 10 la sută. Pe de altă parte, normarea indivi­duală de pină acum se înlocu­iește prin norma de grup. Aceas­ta reprezintă un mijloc eficace de a se evita aplicarea, destul de frecventă astăzi, a normelor statistice din practică și face po­sibilă aplicarea normelor cu mo­tivare tehnică. Pe lângă avantajele enume­rate mai sus, avantajul cel mai important al tehnologiei de grup este acela că pregătește terenul pentru organizarea superioară a producției. Ing. ZAHARIA CIORECAN, fabrica mașini electrice, Uzina „Electroputere“ — Craiova Imagine nouă din secția I a Fabricii de confecții Craiova, după introducerea măsurilor de organizare superioară a producției, care au permis crearea a 45 de locuri de muncă suplimen­tare, pe același spațiu. Foto : F. Roșoga Modele noi de țesături La Fabrica de textile „Independența“ — Craiova s-a trecut la producerea a noi modele de țesături. Astfel, la sortimentul pă­turi, unde pînă de cu­­rînd se lucra într-o singură culoare, acum se lucrează cinci modele noi în două și trei culori, în combinații multiple, iar la sortimentul „Sibir“ numă­rul de modele s-a mărit cu opt, în diverse combina­ții de culori. Noile modele au o calitate superioară celor fabricate pînă acum. ANUL XXIII NR. 6819 MIERCURI 1 FEBRUARIE 1967 4 PAGINI 25 BANI Cu planul lunar îndeplinit Colectivul de muncă al coo­perativei „Arta populară“ din Craiova și-a realizat sarcinile de plan pe luna ianuarie cu două zile mai devreme. Ast­fel, s-au produs, printre al­tele, peste prevederi 200 bu­căți tricotaje, în zilele următoare aici va fi pus în funcțiune un gher­ghef semimecanic, care va contribui mult la sporirea productivității muncii și redu­cerea efortului fizic al lucră­toarelor. 1.254.769 lei prime In anul 1966, mecanizatorii din cadrul S.M.T. Strehaia, au executat lucrări agricole la timp și de calitate. Ei și-au adus contribuția la depășirea producției totale la griu cu 5086 tone, iar la porumb cu 8014 tone. Pentru rezultatele bune obținute în mun­că, un număr de 398 tractoriști, au fost recompensați cu prime în bani. Tractoristul Stroescu Constantin a primit 6.400 lei, Tănase Pavel 6.900 lei, iar șeful de brigadă Bocșan Petre 7.960 lei, în total au fost distribuite prime în valoare de 1.254.769 lei. Lucrări Un nou obiectiv va îm­bogăți peisajul industrial al Combinatului chimic din Craiova. Este vorba de fa­brica de acetat de vinil cu cele două secții mo­nomer și polimer, ale că­ror lucrări de construcție se apropie de sfîrșit. La final, secția de monomer s-au e­­fectuat primele probe de presiune în cadrul reac­toarelor catalitice și con­tinuă lucrările de montaj, iar la secția de polimer și grupul social au început o­­perațiile de finisaj. Cele două secții ale noii fabrici de acetat de vinit vor produce anual 20.000 tone de monomer și 10.000 tone de acetat de vinit po­limer. * Ștafetă culturală în cinstea apropiatului e­­veniment al alegerilor de de­putați la sate, care vor avea loc la 5 martie, din inițiativa Comitetului raional pentru cultură și artă Tr. Severin, a fost organizată o ștafetă culturală care a prezentat primul spectacol, în cadrul căruia colectivul căminului cultural din Ilovăț a dus șta­feta la căminul cultural Si­­sești. Programul ștafetei a fost plăcut și instructiv. După ex­punerea privind realizările social-economice din comu­nă, prezentată de președinte­le comitetului executiv al Sfatului popular comunal Ilo­­văț, a urmat programul artis­tic care a cuprins recitalul de versuri pe tema „Votul nos­tru, votul păcii și al muncii“, un bogat program de cîntece și dansuri populare în inter­pretarea grupului vocal fol­cloric și a echipei de dansa­tori a căminului cultural Ilo­­văț. Peste 309 țărani coopera­tori din Sisești au aplaudat cu căldură această reușită ma­nifestare. LUCREȚIA MOGOȘANU, coresp. Artista plasti­că, Rity Iacobi din cadrul Ce­naclului artiști­lor plastici cra­­ioveni lucrînd la un nou mo­del de carpetă. Noua hală de montaj vagoane marfă a sectorului 3 din cadrul Uzinei mecanice Tr. Severin. Foto: L. Sandu După intrarea în vigoare a noii legislații a pensiilor S-a parcurs prima lună a acestui an. Incepînd de la data de 1 ianuarie a.c. a in­trat în vigoare noua legisla­ție a pensiilor. Noua lege a pensiilor reprezintă expresia grijii și preocupării partidu­lui și statului pentru asigura­rea unor condiții materiale mai bune celor care, după o viață de muncă, ies din sfera activității productive. In a­­ceastă primă lună a anului, factorii poștali au distribuit pensionarilor, pensia majo­rată. Oficiul prevederilor socia­le oraș-raion Craiova ne co­munică date semnificative. Dacă în luna decembrie 1966 suma totală achitată pensio­narilor a fost de aproape 5,5 milioane lei, pe luna ianua­rie 1967 suma pensiilor dis­tribuite a fost de 7 milioane de lei. E într-adevăr o creș­tere substanțială. Citiți în pag. 2-a Aprovizionarea tehnico-mate­­rială în pas cu ritmul de elec­trificare rurală CANDIDAȚI AI F.D.P. ÎN ALEGERILE DE LA 5 MARTIE Tinerul Inginer agronom ...Venit abia in toamna tre­cută de pe băncile facultății, inginerul agronom Mircea Țăplidea a pornit la treabă cu elanul său tineresc, hotă­­rit să aplice pe ogoarele coo­perativei agricole din comu­na Zegujani, raionul Strehaia — normele agrotehnicii a­­vansate. Studiind condițiile concrete ale acestei unități cooperatiste, el a constatat că aici există rezerve impor­tante de dezvoltare și întă­rire a tuturor sectoarelor. Pe lângă măsurile menite să ri­dice in 1967 producția de ce­reale la hectar, împreună cu membrii cooperatori a trecut la amenajarea prin frigare a unei grădini legumicole. Pentru atașamentul față de noul loc de muncă și price­perea sa, tânărul inginer a­­gronom se bucură de Încre­derea țăranilor cooperatori care l-au propus candidat al F.D.P. in circumscripția elec­torală nr. 8 din comună, pen­tru alegerile din 5 martie, îm­preună cu cetățenii, Mircea Țăplidea s-a angajat să por­nească la Înfăptuirea unor inițiative frumoase — ne re­latează corespondentul vo­luntar ION VOINEA. Pe pri­mul plan, In atenția candida­tului și a alegătorilor săi, stau înfrumusețarea circum­scripției nr. 8 și participarea activă la buna gospodărire a comunei, la toate acțiunile comitetului executiv al sta­tului popular comunal. Un gospodar harnic și entuziast Cel despre care ne scrie corespondentul voluntar LE­­ONTE PERGU, este un om de nădejde, harnic, priceput și modest. îl cheamă Mircea Tăcu și este lucrător In sec­­torul de drumuri. Locuitorii comunei Piscol, din raionul Gilort, 11 apreciază pentru felul cum înțelege el să-și fa­că datoria in toate, dar mai a­­les pentru dragostea cu care participă la acțiunile gospo­dărești și de Înfrumusețare a comunei. Așa de exemplu, numai in 1966 el a participat activ la amenajarea și Între­ținerea drumului comunal pe o distanță de 5 km, la planta­rea a peste 500 puieți de tei, de o parte și de alta a dru­mului, făcind o adevărată a­­lee a teilor prin comună. A­­cum chibzuiește la alte tre­buri utile comunei. Pentru priceperea și entu­ziasmul său, Mircea Tăcu a fost propus candidat al FDP, iar cetățenii s-au angajat să-l sprijine la Înfăptuirea tuturor acțiunilor obștești, convinși că Împreună cu el, cu Dumitru Budulan, Maria Ivașcu, Dumitru Popescu, Maria Sandu și alți cetățeni de frunte ai comunei — pro­puși candidați — vor face din comuna lor o așezare socia­listă, continuu Înfloritoare. Drumul Tunarii Vechi, așezare de pe malul Dunării, cu oameni har­nici, gospodari, care și-au căpă­tat un binemeritat renume în raionul Calafat. La sediul coo­perativei agricole se lucrează febril. Intr-o singură încăpere sunt adunați mulți oameni cu răspundere din cooperativă : președintele, vicepreședintele, brigadierii, inginerul agro­nom, contabilul șef, socotitorii. Se sfătuiesc, calculează în gra­bă, aștern pe hîrtie cifre pe care le compară, le corelează. Defi­nitivează planul de producție și financiar pe 1967. Un palmares al victoriilor Prin părțile Calafatului oa­menii cunosc că de cîțiva ani C.A.P. Tunarii Vechi se înscrie mereu printre unitățile consoli­date din punct de vedere econo­mic și organizatoric. Cu doi ani în urmă rezultatele au fost bune, în anul trecut au fost foarte bune. — Cum s-ar zice, dispuneți de un bogat palmares al victorii­lor. Am dori să relatați ceva des­­pre succesele din anul 1966, pen­­tru cititorii ziarului nostru — ne adresăm tovarășului Nicolae Enache, președintele cooperati­vei. — Vă rog să consemnați că veniturile noastre se ridică la valoarea de 9.809.880 lei, față de 8.524.500 lei cît era planificat Dacă vă interesează de unde vine depășirea, rețineți că sec­torul nostru vegetal a adus un spor de producție echivalent cu 8.109.880 lei. La fiecare cultură producțiile au fost aproape dublate. Acesta e un lucru foarte important pentru noi, căci să nu vă închipuiți cumva că am pla­nificat producții mici. Iată de pildă, la porumb , pe cele 585 ha cultivate ne-am propus în medie 2700 kg/ha. Așa e că nu-i puțin? Ei, cît credeți că am realizat ? De pe fiecare hectar cîte 4332 kg porumb boabe. La grîu, am plani­ficat 1700 kg și am recoltat cîte 2262 kg/ha. La floarea-soarelui, fiind amplasată pe un teren mai puțin fertil, ne așteptam la 1300 kg/ha. Dar muncind mai bine pămîntul și aplicînd toate lu­crările de îngrijire am înregis­trat 2027 kg/ha. — Pentru că vem­ vorba de terenuri mai puțin fertile, cum v-ați ocupat de valorificarea lor superioară ? — Cooperativa noastră dis­pune de sute de hectare de nisi­puri — Intervine tov. Marin Sande, Inginerul agronom al cooperativei. Despre starea din trecut a acestora nu mă ocup, ci vreau să arăt că de cîțiva ani ne străduim să valorificăm cît mai bine nisipurile, prin fertilizare, irigare și stabilirea unei struc­turi corepunzătoare a culturilor adecvate. Astfel, în anul trecut am cultivat mazăre, tutun, se­cară, cartofi timpurii, pepeni, legume etc. Și terenurile sterpe de acum cîțiva ani ne-au adus recolte nebănuite. La cartofi am obținut 18383 kg, la mazăre — 1888 kg, la ceapă — 13.850 kg/ha. »Elixirul“ bunului renume In încăperea în care își desfă­șoară activitatea „statul major“ al cooperatorilor privirea îți este reținută de cele cîteva drapele de fruntași ce se află expuse pe unul dintre pereți. Primul drapel­­ pe pînza roșie literele țesute cu mătase galbenă arată locul I pe raion obținut de C.A.P. Tunarii Vechi în întrece­rea socialistă pentru executarea lucrărilor agricole din toamna anului 1965. Al doilea­ locul II pe regiune în aceeași între­cere între cooperativele agri­cole pe 1966. Al treilea: locul I pe raion pentru lucrările agri­cole din primăvara anului 1966. Iată așadar trofee cucerite de cooperatori, care în mod semni­ficativ consfințesc bunul lor re­nume în raion și regiune. Ne aflăm, deci, acasă la fruntași, titlu pe care unii îl consideră că se dobîndește pe anumite căi se­crete, poate chiar „miraculoase“, prin intermediul unui așa zis... elixir. Am considerat important să împărtășim cititorilor păre­rea celor de aici în legătură cu această problemă. La între­barea „Pe unde trece drumul de unitate agricolă fruntașă ?“ am primit trei răspunsuri : Tov. N. ENACHE : „Rezulta­tele bune se obțin prin partici­parea cît mai completă a oa­menilor la fiecare activitate și M. MARIA Continuare în pag. 3­ a unității * Ancheta noastră agricole fruntașe

Next