Inainte, iulie 1967 (Anul 24, nr. 6947-6972)

1967-07-01 / nr. 6947

IP r > w V'-' liflBi1 cillian 0 La „Elecfropu­­tere", pe cei mai nou șantier Pe platforma Industrială a uzinei „Electroputere“ se înal­ță, în prezent, un nou obiec­tiv : atelierul de reparat lo­comotive Diesel-electrice și locomotive electrice. Pînă în prezent, au fost turnați 2 000 mc de beton pentru fundații , scheletul de rezistență este al­cătuit din stîlpi metalici care totalizează 580 de tone. Concomitent cu aceasta, se trasează noile căi ferate ale triajului, în vederea constru­irii a 4 km de cale ferată. In final, la acest atelier vor putea fi reparate anual 115 lo­comotive.­ ­ Stație de uscare la Vînju-Mare La baza de recepție din Vînju-Mare se află în con­strucție încă patru magazii, cu o capacitate totală de peste 12 000 tone. Mărirea spațiului de depozitare a cerealelor a impus și construirea unei us­­cătorii. Zilele acestea s-au fă­cut ultimele probe, uscătoria fiind gata să intre în funcți­une. Capacitatea sa de lucru este de 200 tone în 24r­ îie ore. * C­H­I­C­Ă­II Se înregistrea­ză mii de zile muncă în plus, care vor trebui plătite... Din ce fonduri ? Tehnica nouă, specialiștii cu înaltă calificare, metodele a­­vansate de muncă, mijloacele materiale tot mai moderne — devenite realități cotidiene în cooperativele agricole din ra­ionul Caracal — au ca urmare firească creșterea productivi­tății, o mai bună organizare a muncii, o folosire mai rațio­nală a eforturilor cooperatori­lor. Un efect pozitiv ar trebui să se resimtă și în îmbunătă­țirea normelor de muncă, mai ales acum, la aproape un an de zile de la apariția normati­ Disponibilități impor­tante de energie, prin eliberarea de sarcini a sistemului energetic „Muntenia“ Un șantier Întins pe 130 de kilometri — desenînd traseul unei viitoare „magistrale a e­­nergiei“ — leagă, la ora de față, Craiova de Turnu-Măgu­­rele, este Destinația acestor lucrări alimentarea cu energie electrică a marelui Combinat de îngrășăminte chimice de la Tr.­Măgurele. Energia electri­că de care are nevoie combi­natul, pentru funcționarea sa ................................... llllllllllllllllllllinilinnill!l!llllllllllll!lll!llll!llllllllll||ll||||!|[||!l|llll|l||!ll|ll|||l!l|ll||||l|llill!ll!ll|lll|lll!|||||l|l!in Sărbătorirea Zilei Învățătorului in toate centrele raionale și în principalele orașe ale re­giunii, ca în întreaga țară, a avut loc, ieri, tradiționala săr­bătorire a Zilei învățătorului. La adunarea festivă de la Filiași a participat tovarășul Ion Stănescu, prim-secretar al Comitetului regional Oltenia al P.C.R., care a salutat ca­drele didactice pentru activi­tatea desfășurată, arîndu-le noi succese în anul școlar vii­tor, atît în domeniul învăță­­mîntului, cit și în activitatea obștească. La Balș, cadrele didactice au avut în mijlocul lor pe tov. Gheorghe Paloș, președintele comitetului executiv al Sfa­tului popular regional. Tov. Mihai Burcheșin, secretar al Comitetului regional Oltenia al P.C.R., a participat la adu­narea festivă de la Strehaia. La Craiova, tov. Petre Gi­gea, președintele comitetului executiv al Sfatului popular o­­rășenesc Craiova a vorbit des­pre semnificația evenimentului, evidențiind frumoasele rezul­tate obținute de cadrele di­dactice și elevii din Craiova. Tov. Constantin Drăgoescu, secretar al Comitetului regio­nal Oltenia al P.C.R., i-a fe­licitat călduros pe cei sărbă­toriți. In toată regiunea un mare număr de profesori, învățători și educatori au primit, cu a­­cest prilej, distincții și titluri. .„in­­liiiiiiiiiiiiiili liii... în climatul organizării științifice a producției In pagina a IIa Aspect de la festivitatea din sala Teatrului Național din Craiova, consacrată Zilei învățătorului. Razele infraroșii grăbesc procesul de uscare al vopselei aplicate pe­nente ale frigiderelor (Foto , FI. Hoșoga), piesele carapo- ș n pagina a II l-a cronica universitara Sesiunea extraordinară a Adunării Generale a O.N.U. Dezbaterile în legătură cu situa­ția din Orientul Apropiat Noi incidente la Seul provocate de reinstalarea lui Pak Cijan si IN PAGINA A 4-A Azi im informăm despre : O nouă magistrală a energiei: Craiova—Tr.­Măgurele neîntreruptă, echivalează cu peste 100.000 C.P. Pentru de­servirea primelor capacități de producție ale combinatului a fost instalată, inițial, o linie de 110 kW, care transporta e­­nergie de la Craiova la Turnu- Măgurele. O dată cu dezvol­tarea noii cetăți a chimiei au crescut și cerințele de energie electrică. De curînd, între Centrala electrică din Craiova și Turnu-Măgurele a fost des­chis un nou șantier, lung de 130 de kilometri, pentru insta­larea unei magistrale electri­ce de 220 kW, care va ali­menta combinatul de pe ma­lul Dunării. La Serviciul de investiții al întreprinderii de electricitate Oltenia — beneficiar al aces­tei importante lucrări — am obținut o serie de informații interesante cu privire la ca­racteristicile noii magistrale. Ea va intra în funcțiune în trimestrul II al anului viitor și va asigura întregul consum de energie electrică al Combi­natului de îngrășăminte chi­mice din Turnu-Măgurele. Noua magistrală, montată pe stîlpi metalici, leagă stația de 220 kV a Centralei electrice din Craiova cu obiectivul de destinație printr-un drum mult mai scurt decit vechea linie. Lucrările pentru fundațiile stîlpilor metalici au și început. Pentru a intensifica ritmul construcției, beneficiarul contractat-o cu două întreprin­­­deri : Electromontaj nr. 1 (București) și nr. 5 (Sibiu), care au atacat concomitent lu­crările, prima la Turnu-Măgu­rele, cealaltă la Craiova. Cam la jumătatea distanței, în preajma orașului Caracal, se va construi un post de su­praveghere pentru echipele speciale de intervenție, care vor asigura atît buna funcțio­nare a magistralei cît și re­parațiile impuse de nevoile exploatării. Din studiul tehnico-economic efectuat, rezultă că prețul de cost pe km/magistrală insta­lată va fi cu 2200 lei mai re­dus față de liniile similare construite pînă în prezent. Prin intrarea în funcțiune a noii linii electrice, sistemul e­­nergetic „Muntenia“ va fi e­­liberat de sarcina de a apro­viziona combinatul din Tur­nu-Măgurele, asigurîndu-se astfel un plus de energie pen­tru noile obiective din această V. DIMA liiiiiminiiiiiiiittiiHtiiiii !llllllllllllll!!llill!ll!ll! ELEMENTE DE BILANȚ ALE PRIMULUI SEMESTRU Rezultate directe ale organizării superioare a producției Feroviarii din Direcția re­gională C.F.R. — Craiova au încheiat primul semestru al anului curent cu rezultate re­marcabile. Planul de transport al Direcției regionale, expri­mat în tone-kilometri conven­ționale, s-a realizat în propor­ție de 100,77 la sută ; indica­torul călători-kilometri a fost realizat în proporție de 109,29 la sută, ceea ce reprezintă 82.530.000 călători-kilometri peste plan. Prin măsurile tehnico-orga­­nizatorice aplicate, volumul zonelor marfă expediate a fost depășit cu 2,40 la sută, trans­portîndu-se peste plan 204.831 tone. In această perioadă s-au încărcat, în stațiile de cale fe­rată de pe raza de activitate a Direcției regionale C.F.R. — Craiova, cu 0,12 la sută mai multe vagoane, iar sarcina statică a acestora a fost îm­bunătățită cu 0,62 la sută. Aceste rezultate, obținute în special în ultima parte a se­mestrului, se datorează asigu­rării unor bune condiții de muncă, introducerii tehnicii noi, extinderii mișcării de ino­vații și raționalizări, organi­zării superioare a producției, folosirii raționale a timpului de lucru. Tot în bilanțul realizărilor sunt incluse și lucrările de in­vestiții, cu o valoare de 124.486.000 lei. Dintre acestea, menționăm : devierea căii fe­rate pe distanța Tr.­Severin — Topleț, electrificarea liniei Craiova — Caransebeș — Cli­nic, introducerea centralizării electrodinamice și bloc auto­mat de linie și dispecer pe li­nia Craiova — Filiași — Or­șova. C. MOTOC, coresp. Consecințele risi­pei de zile­­ rului orientativ elaborat de U­­niunea Națională a C.A.P. Aflăm, la centrul de raion, că, în urmă cu o lună, s-au stabilit colective de normare, cărora li s-au prelucrat reco­mandările Uniunii Naționale. S-a trecut apoi la verificarea pe bază de cronometru a nor­melor existente și la întocmi­rea documentațiilor pentru noile norme, care vor fi su­puse, în dezbaterea­­ adunărilor generale ale cooperatorilor. Un început bun se remarcă în sec­toarele zootehnice ale coope­rativelor agricole din Am­ă­­răștii de Sus, Celaru și altele, unde normarea muncii se face după sporul de creștere în greutate și în raport de pro­ducțiile stimulează, înregistrate. Aceasta desigură interesul membrilor cooperatori pentru o mai bună îngrijire și furajare a animalelor. Așa se explică de ce la C.A.P. Amărăștii de Sus, producția de lapte, în pri­mele șase luni ale anului, s-a dublat față de aceeași perioa­dă a anului trecut. De aseme­nea, la C.A.P. Dobrosloveni, aplicîndu-se noile recomandări și pornindu-se de la experien­ța acumulată, s-au îmbunătă­țit normele și la unele lucrări din cîmp. Astfel, la răritul flo­­rii-soarelui, norma era de 20 ani pentru o zi-muncă, iar a­­cum este de 40 de ani­. La sfîr­șitul anului va rezulta un con­sum mai mic de zile-muncă și o sporire a valorii acesteia. Faptele dovedesc, însă, că a­­semenea preocupări nu s-au generalizat în tot raionul și mai ales în toate sectoarele de activitate. „Sîntem bucuroși că măsurile de îmbunătățire normelor în zootehnie au de­a terminat un consum cu cel pu­țin 2000 zile-muncă mai mic decît cifra planificată — ne-a declarat ing. Paul Constanti­­nescu, de la C.A.P. Celaru. M. MARIA (Continuare în pag. a II-a) Recunoștința unei tinere familii Am citit, împreună cu în­treaga mea familie, Hotărîrea C.C. al P.C.R. și Consiliului de Miniștri al Republicii So­cialiste România cu privire la majorarea salariilor mici. E o hotărîre care deschide și în fața familiei noastre noi pers­pective ale ridicării nivelului de trai. Eu și soțul meu sun­tem­ tineri, ne-am întemeiat o familie bazată pe armonie și pe ajutorul reciproc în mun­că și viață. Soțul meu este lă­cătuș la „Electroputere“ și ur­mează, în prezent, cursurile școlii de maiștri. Eu sunt la începutul activității profesio­nale : lucrez ca infirmieră, îmi e dragă această muncă — mo­destă, dar plină de răspundere — și mă bucur că noua Ho­tărîre prevede o răsplată cu­venită. După calculele făcute, salariul meu va crește la 750 de lei, revenindu-mi un spor care-mi va permite să satis­fac în condiții noi, îmbunătă­țite. Cerințele de trai ale fa­miliei. Prevederile Hotărîrii au răs­­frîngeri directe asupra traiu­lui nostru și ne îndeamnă la o muncă și mai vrednică, și mai neobosită, pentru înfăp­tuirea politicii partidului nos­tru. MARIA IANOȘI infirmieră la secția de cardiologie a Spitalului nr. 1 din Craiova ACCENTE întoarcerea cîntecului Există o vîrstă a cîntecului și dorului, A baladei și legendei. Ele zboară și trăiesc ca păsările soarelui — ciocîrlia, ori cocorul. Dar o dată și o dată, cio­cîrlia ori cocorul nu se mai întorc. Nu se mai întoarce nici cîntecul și nici dorul, nici balada și nici legenda. Folclorul începe atunci să se stingă, valorile sale se pierd. Numai ideile le mai poartă, prin unele locuri, credincioșii folclorului. Unul dintre cei mai destoinici culegători de folclor este cunoscutul das­căl Gh. Dumitrescu-Bistrița. Recent, ne-a parvenit o informație că a fost­­ oaspetele Facultății de muzică și filologie de la Institutul pedagogic din Tg.­Mureș. Mai înainte fusese la Tr.­Severin și Cara­cal. Așadar, un turneu al reînvierii folclorului românesc pe o arie largă, în Oltenia se mai păstrează și astăzi atîtea balade și­ doine. E o regiune în care creația populară supraviețuiește nealterată. Pu­țini sunt, însă, învățătorii sau profesorii care s-o salveze de la pietre. Am cunoscut un rapsod din satul Milești, Nicolae Drăghici, care a haiducit pe vremuri, apoi a devenit dascăl și s-a stins înainte de ar fi înregistrat sau lăsat ceva. Știu la Baia de Fier atîta folclor, incit, singur ar valora poate cu­ mina de grafit ori cu­ Peștera Muierii de aci. Dar în cîmpia Dunării ? Nu ne-a dat de curînd, învățătoarea Angela Dumitrescu o carte plină de șiraguri de mărgăritare ? E o obligație patriotică a tuturor intelectualilor de la sate de a se ocupa cu culegerea folclorului, de a ni-l reda întreg, autentic, așa cum e el, transcris pe portativ sau în caiet conform criteriului, științific riguros (a se vedea ,,îndreptarul pentru culegerea folclo­rului“ apărut recent, al profesorului Mihai Pop). Poate că așa vom reuși să întoarcem din drumul lor păsările soarelui, să întoarcem și să păstrăm, pentru totdeauna, cîntecul. M. BARBU Un an de experiențe și confruntări Universitatea din Craiova se pregă­tește să primeas­că o nouă serie de studenți m în fiecare simbătă carnet turiști« Ce facem mtine ? INVITAȚIE LA LAINICI La Lainici se poate ajun­ge ușor. Te poartă și tre­nul ori mașina, străbătînd tuneluri sau traversind via­ducte, pe lingă semeții mi­lenare de masive stîncoase, d­e-a lungul albiei Jiului. Mărturisesc, însă, că mi-a plăcut să fac acest drum, cel mai adesea, pe jos, cu toiag de drumeție și cu Însoțirea gorjenilor primi­tori. Nu simți oboseala­­, n-o poți simți, pentru că tot­deauna privirea iți este chemată de un peisaj nou, de o nouă frumusețe. Primul popas. Bumbeștiul (Schela Palaiștii de altă da­tă) e un sat întins, răsfirat­­, nici nu-ți dai seama cîn­d l-ai trecut, pentru că obo­seala dispare In fața gră­dinilor cu Hori, a splendi­delor hortensii din fiecare fereastră, ca și In fața mul­telor înnoiri edilitare ale satului. Cînd intri In defileu, o­­caziile de a mai medita la oboselile drumului sunt și mai rare. Drumul e mărgi­nit de mesteceni și fagi, se­ aud șipote de izvoare , treci printre formele de pia­tră, parcă anume dăltuite să întrupeze un­ele armonii și miracole, ale Murgăi sau AL. FIRESCU (Conții4­,are în pag. a II-a) Turneu estival „Ciocîrlia“ pe plaiurile Olteniei început cu cîteva zile în ur­mă, turneul Ansamblului „Cio­cîrlia“ în regiunea Oltenia a cuprins, pînă acum, localită­țile Turnu-Severin, Gura Văii și Tg.­Jiu. Astăzi și mîine, an­samblul va evolua în fața pu­blicului craiovean, încununînd o deplasare care i-a adus, pre­tutindeni, aplauzele binemeri­­­te spectatorilor, iur actualului turneu dansuri și melodii din Maramureș, Oaș, Moldova, Muntenia. , populară, sub con­­tui Victor Predescu, piesele orchestrate de Viorel Doboș, „La o rădăcină“ de Con­ Arvinte. Remarcăm interpreți, pe Angela an, („Sârba de la De­ Benone Sinulescu („De pot eu cînta“), Maria cu (,,o codană dobro­­), Maria Butaciu („Sînt , bine-mi șade“). Cînte­­ledite interpretate de Ion­­•eanu, Aurelia Fătu^a­­n și Irina Loghin, comple­­un program de ținută, ciștigă în întregime și in­­spectatorului.

Next