Inainte, septembrie 1967 (Anul 24, nr. 6998-7023)
1967-09-01 / nr. 6998
ímiMiiimmiüinimiMiiimiimmmmi'J \ Citiți în pag. a IV-a § ^ íiement nou în | evoluția eveni- | meritelor din | Nigeria | 9 Situația din | Congo (fCins- | hasa) knimim mnimn Spirală industrială Foto : FI. Roșoga Au început examenele de definitivat Astăzi, la Craiova - pentru prima oara în regiunea noastră - au început, în cadrul acțiunilor de îndrumare și perfecționare a cadrelor didactice, examenele de definitivat pentru profesori. Participă peste 400 de profesori I și II, la specialitățile română, matematică, naturale și geografie. Sînt prezenți, de asemenea, tot pentru examenul de definitivat, 304 învățători. • O nouă unitate medico-sanitară Comuna Baia de Fier dispune acum de o unitate medico-sanitară modernă. Construcția noii unități a fost terminată, urmînd ca peste cîteva zile să-și primească pacienții. Dispensarul din Baia de Fier a fost realizat cu fonduri din contribuția bănească a cetățenilor și dispune de cabinete de consultații pentru adulți și copii, cabinete de radiologie și stomatologie, laborator, casă de nașteri, săli de așteptare pentru copii și adulți. Noua unitate a fost înzestrată de către secția sănătate și prevederi sociale a Sfatului popular, regional cu mobilier, aparatură și instrumentar din cele mai moderne. Discuție despre fotbal Miercuri după-amiază, la clubul ,,7 Noiembrie“ din Craiova, a avut loc o plenară a Consiliului regional pentru educație fizică și sport. Plenara a analizat felul în care s-a desfășurat, în Oltenia, activitatea fotbalistică, stabilind sarcinile de viitor. Ieri, arbitrii din regiune au participat la un simpozion în legătură cu însușirea regulamentului jocului cu balonul rotund și a sarcinilor ce se revin în acțiunea de ridicare a valorii fotbalului. Producția organizată științific REZERVE POTENȚIALE IN RENTABILIZAREA ÎNTREPRINDERILOR Acțiunea întreprinsă în prima jumătate a acestui an de mobilizare și punere în valoare a rezervelor interne pentru lichidarea pierderilor planificate, organizarea producției și a munciii pe baze științifice— în vederea creșterii productivității muncii și rentabilizării tuturor produselor — a găsit ecou și în întreprinderile din raionul Gilort. Birouri comitetului raional de partid a îndrumat colectivele de conducere din cadrul unităților economice pentru găsirea metodelor bune de muncă, politice și organizatorice, în așa fel ca rezultatele activității să se oglindească în îndeplinirea și depășirea sarcinilor de plan. Așa de exemplu, colectivul de la Schela de extracție Țicleni a fost sprijinit în a analiza rezultatele pozitive din ultimii ani și să scoată în evidență deficiențele existente în folosirea capacităților de producție. Analizele efectuate au avut la bază planul economic și financiar din care rezulta că această unitate era prevăzută cu o pierdere pentru acest an de 19.030.000 lei. Măsurile luate pentru lichidarea acestor pierderi au vizat: reducerea consumului de materiale ; folosirea unor materiale și piese recondiționate ; reducerea cheltuielilor de producție la elementul amortizări prin casarea unor fonduri fixe și redistribuirea lor în alte sectoare de activitate. Prin casarea și redistribuirea acestor fonduri fixe în valoare de peste 45 milioane lei crește coeficientul de exploatare al capacităților existente și se reduc cheltuielile de amortizare cu peste 2.700.000 lei. Acțiunea de rentabilizare a avut efecte și la întreprinderea forestieră Novaci. Analizînd gradul de uzură al mijloacelor de producție prin prisma eficienței economice a acestora, colectivul întreprinderii a trecut la casarea mijloacelor care au atins ciclul de producție sau au o uzură avansată. Astfel, pînă la sfîrșitul lunii iunie costurile de producție s-au degrevat cu suma de 754.000 lei. (Continuare în pag. a III-a). Pierderile planificate—în continuă scădere Rezervele interne sunt valorificate mai eficient In pas cu tehnica modernă . Pe platforma nr. Accelatorul cu depunere forțată La noul accelator (decantor) cu depunere forțată care se construiește în cadrul Combinatului chimic Craiova, în scopul purificării apei industriale necesară fabricilor, lucrările au intrat în stadiul de finisaj, în prezent se execută tencuielile sclivisite la ultimele buzunare ale accesatorului. Prin efortul depus de constructorii Traian Trăistaru Laurențiu Graure, Lazăr Mitrache, s-a reușit să se termine cu un avans de 15 zile turnarea celor 1387 mc betoane, montarea celor 82 de tone de armătură, montarea balustrăzii și a jghiaburilor din prefabricate pentru colectarea apei. Pentru reducerea timpului de execuție a noii construcții la executarea lucrărilor de finisaj, s-a folosit în locul schelei metalice fixe schelă metalică suspendată de părțile rigide ale obiectivului, luîndu-se totodată măsuri de prevenire a accidentelor. Rezervor de mare capacitate Printre lucrările de construcții, ce se execută la Unitatea de îngrășăminte azotoase nr. 1 Craiova este și un rezervor de mare capacitate pentru depozitarea amoniacului lichid. Planurile de execuție, întocmite, prevăd pentru acest rezervor, o capacitate de 22.000 mc. Fiind o lucrare pretențioasă — al doilea rezervor că mărime de acest fel care se construiește în prezent în țara noastră — au fost desemnați să lucreze aci 12 sudori dintre cei mai buni, cu o bogată experiență. Strădania acestora și asistența tehnică acordată de cadrele tehnico-inginerești de la I.M.B. au făcut ca în mai puțin de două luni să se monteze 330 tone foi din otel și să se execute pe orizontală și verticală 8.050 metri liniari sudțiri, în prezent lucrările de sudură și montaj sunt executate în proporție de 75 la sută. GH. TECULESCU, coresp. 1de îngrășăminte azotoase Craiova ‘MTuntii iniiiiiiiiiiiiiiiiiiiuinuuiii iniiiiii’., reper științific Un bun test de imaginație, referitor la activitatea IPRODEC, nu poate fi dat decit în legătură cu înfățișarea sa organizatorica, și a primelor manifestări profesionale ale membrilor săi. Bineînțeles, tot ce se va face de aici înainte va viza necesitățile majore ale practicii. Unde pot fi, însă, observate și interpretate mai precis aceste necesități, decît la locul de producție ? Dovada cea mai bună o constituie realizările pe care le-am mai semnalat obținute în cercetarea științifică de către membrii colectivului de cercetare de la Motru. Incercînd să aflăm dacă ștafeta acestor cercetări, preluată de către IPRODEC, este purtată în același ritm, n-am putut să determinăm decît ca preistoria unei noi perioade de cercetare de abia se scrie, că, datorită unor greutăți de instalare, munca propriuzisă urmează să fie începută mai tîrziu. Cînd ? Planul tematic este prea vag, nu numai sub aspectul înregistrării concrete a tematicii, a problemelor de cercetare, ci și a timpului rezervat descifrării lor. Aminteam, numerele trecute ale ziarului, că finalizitatea cercetării operative este în legătură nemijlocită cu producția și propuneam un calcul imaginativ asupra cîștigurilor științifice și materiale posibile, prin menținerea unui avanpost științific în bazinul carbonifer de la Motru. Propunem, acum, un calcul concret asupra pierderilor datorate desființării acestui avanpost. Desigur, acesta este un calcul complex și, pentru ceea ce ne-am propus să demonstrăm, nu este necesar să indicăm decît faptul că, între momentul dizolvării colectivului amintit și începerea lucrărilor de investigare la Craiova, s-a instituit un vid științific ale cărui dimensiuni cifrice nu sunt deloc neglijabile. Aceasta nu înseamnă, nicidecum, că pledăm pentru renunțarea la ideea unei unități de cercetare la Craiova. Vrem să arătăm, doar, faptul că prima verigă și, poate, cea mai importantă, dintr-un lanț bazat atît pe o logică dictată de imperativele eficienței, și ale firescului cercetării aplicative, a fost în mod inutil înlăturată. Cercetarea propriu-zisă nu poate fi efectuată, repetăm, decit la locul de producție. Ceea ce poate oferi un centru de cercetări miniere la Craiova sunt observațiile și concluziile asupra unor fenomene care necesită verificare de laborator sau a celor care implică aparatură de un anumit specific. De altfel, aceasta este și părerea unor specialiști, cum și a membrilor colectivului de cercetare de la Motru. Desigur, nu a fost posibilă, în cadrul rubricii de față, o analiză concretă, de strictă specialitate, a tuturor implicațiilor noului mod de organizare a activității de cercetare științifică în domeniul carbonifer. N-am făcut decît să semnalăm necesitatea rezolvării cîtorva probleme concrete și de principiu, ridicate de practica acestei cercetări. Rezolvarea detaliilor necesită, însă, confruntarea unor opinii care să vizeze abordarea constructivă, în spiritul unei maxime eficiențe, a tuturor problemelor practicii cercetării. G. TRAIAN * V. .,înainte“ nr. 6996 și 6997. CRONICA UNOR IPOTEZE* 3. Cînd cercetarea nu are un istoric, el poate fi inventat. mii imnni imii imi^ încheierea vizitei în Republica Socialistă România a primului ministru și ministru al afacerilor externe al Danemarcei, Jens Otto Krag la invitația președintelui Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste Ion Gheorghe Maurer, România, primul ministru și ministru al afacerilor externe al Danemarcei, Jens Otto Krag, împreună cu soția, a făcut o vizită oficială în România între 25 și 21 august 1967. Oaspeții danezi au vizitat capitala, orașul Constanța, stațiunile Mamaia, Eforie Nord, Eforie Sud, Muzeul Arheologic din Constanța, stațiunea experimentală hortiviticolă Murfatlar, Valea Prahovei și unele obiective economice din regiunea Ploiești și Brașov, luînd cunoștință de realizările obținute de țara noastră în diverse domenii de activitate. In timpul vizitei sale în Republica Socialistă România, Jens Otto Krag a fost primit de Nicolae Ceaușescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Cu acest prilej a avut loc un schimb rodnic de vederi privind dezvoltarea relațiilor româno-daneze și unele probleme actuale ale situației internaționale. După întrevedere, secretarul general al C.C. al P.C.R., împreună cu soția au oferit un dejun în onoarea primului ministru și ministru al afacerilor externe al Danemarcei, Jens Otto Krag, și a soției sale. Domnia Sa a fost primit, de asemenea, de președintele Consiliului de Stat, Chivu Stoica, între președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România și primul ministru al Danemarcei a avut loc o convorbire cordială. Președintele Consiliului de Stat, Chivu Stoica, împreună cu soția au oferit un dejun în onoarea premierului danez și a soției sale. Cu prilejul vizitei, între președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, și primul ministru al Danemarcei, Jens Otto Krag, a. avut loc convorbiri oficiale la care au participat din partea română: Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Pompiliu Macovei, președintele Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă, George Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, Vasile Răuță, adjunct al ministrului comerțului exterior, Gheorghe Ploeșteanu, ambasadorul Republicii Socialiste România la Copenhaga și N. Atanasiu, director ad-interim în Ministerul Afacerilor Externe. Din partea daneză au participat : Svend Aage Sandager Jeppesen, ambasadorul Danemarcei în Republica Socialistă România, Jens Christensen, ambasador, subsecretar de stat adjunct în M.A.E., Gunnar Leidenfaden, ambasador, subsecretar de stat adjunct în M.A.E., Kai Johansen, subsecretar de stat adjunct în M.A.E., Richard Wagner Hansen,consilier al Ambasadei Danemarcei la București, Per Green și Soren-Ole Olsen, secretari ai primului ministru, în cadrul convorbirilor, care s-au desfășurat într-o atmosferă de înțelegere și cordialitate, s-au examinat căile și mijloacele menite să asigure dezvoltarea continuă a bunelor relații existent între România și Danemarca, precum și unele probleme internationale de interes comun. In vederea extinderii și diversificării raporturilor de colaborare prietenească dintre România și Danemarca, în timpul vizitei s-au semnat acordurile cultural, rutier și de cooperare economică, industrială și tehnică. Aceste acorduri vor permite celor două țări să-și îndrepte mai organizat eforturile în viitor spre explorarea multiplelor bilități de cooperare în postdomeniile economic, cultural-artistic și tehnico-științific. Examinînd unele probleme actuale ale situației internaționale, s-a evidențiat rolul tot mai important pe care îl pot avea statele mici și mijlocii în asigurarea legalității internationale, în promovarea cauzei păcii. Totodată, s-a subliniat că bunele relații statornicite între cele două țări contribuie la consolidarea securității europene, la crearea unui climat de pace, înțelegere și colaborare între toate popoarele lumii, indiferent de orinduirea lor socială. Oaspeții danezi au mulțumit pentru ospitalitatea și amabilitatea cu care au fost întîmpinați în timpul vizitei în România. Im peg. a !I-a: AGENDA CULTURALĂ iiiiiiiiliiiiiiininiiiiiiiiMMiniimmmmiiiimimmimim' înnmmmmmnmmmnmmmnmmm'mmm.mmmumnmmtimi'y juniiiiiiniiiiiiiimiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiitiiiMiiiiiiir Excursioniști la Tg.-Jiu, la „Masa familiei“ (Foto : Zamfir Podăriță). TRIBIJIVA BMMmm Cînd atributele maternității sînt umbrite de patima egoismului Copilărie umbrită Mariana Popescu nu s-a bucurat niciodată de ocrotirea dragostei materne. în 1960, pe cînd avea 9 ani, a suferit prima mare decepție, auzindu-și mama adresîndu-se tatălui, după ce îi împachetase lucrurile într-un geamantan : „Ia-ți copilul și pleacă!“ Copilul nu era altcineva decît ea, Mariana. Ce se întîmplase ? Tatăl — șofer — se îmbolnăvise de plămîni, iar în timpul cînd se afla în sanatoriu, mama își găsise un alt bărbat. După spitalizare, de dragul copiilor, Mircea Popescu a încercat să aplaneze conflictul, să dea totul uitării, deși îi era greu. A fost, însă, imposibil . Verdictul era hotărît de Ana și amantul ei (un oarecare Băzăvan, în prezent aflat în detențiune) Mariana și tatăl ei au mers împreună la bunica și au amenajat, acolo, un spațiu locuibil de circa 8-9 metri pătrați, pe care îl dețin și azi. La divorț, instanța a încredințat-o pe Mariana, spre îngrijire, tatălui. Ulterior, Mircea Popescu s-a recăsătorit Din noua căsătorie mai are încă o fetiță, de 4 ani, urmă cu doi ani, sora Maria Annei, Tanța, care rămăsese la despărțire cu maică-sa, a terminat școala tehnică de asistenți de farmacie și a fost repartizată într-o comună din regiune. Avînd în vedere lipsa de spațiu la casa tatălui, fetele au discutat între ele ca Mariana să se întoarcă la maică-sa. A intervenit chiar o convenție între foștii soți : Mircea Popescu să plătească pensie de întreținere, sarcină de care s-a achitat cu conștiinciozitate, în casa mamei, recăsătorită cu Băzăvan, Mariana n-a găsit climatul propice unei educații corespunzătoare. Gîlceava, scandalurile Interminabile, atmosfera apăsătoare, și-au pus amprenta asupra ei. Intre timp, Ana Dumitriu a divorțat și de Băzăvan. Exista acum „spațiu“ suficient pentru ca mama și fiica să poată conviețui în condiții bune. Semnificațiile unei confruntări într-una din nopțile lui august, Mariana a fost găsită pe stradă de organele de miliție, la ore foarte tîrzii. Chestionată, a declarat că fusese „scoasă din casă“ de către mama ei. Chemată la miliție, Ana Dumitriu a recunoscut acest fapt, adăugind că Mariana este „un copil rău“, că a rămas corigentă la chimie și că nu mai poate locui cu ea, cu atît mai mult cu cit la divorț, legea o încredințase tatălui. Am stat de vorbă mai întii cu Ana Dumitriu, mama Marianei, în prezența tovarășilor Paul Simionescu, director tehnic adjunct, și inginer Mihail Bîrzan, președintele comitetului sindicatului de la DSAPCOltenia. Ana Dumitriu lucrează ca heliografist în cadrul D.S.A.P.C. Mărturisim că greu ne-am fi putut imagina să auzim vreodată cuvintele pe care le-am auzit. Pur și V. CIRJAEIU (Continuare in pag. a IlI-a) Cilik «i. rtiftA TEMPUL? ECOURI Continuăm să primim, din partea cititorilor, ecouri la ancheta „Cine ne fură timpul?“, publicată recent în ziarul nostru. Reproducînd cîteva dintre ele, așteptăm — de la cei vizați — răspunsurile de rigoare, pentru a le însera în coloanele noastre. Wii*. Drumul anevoios al documentației Am citit cu interes cheia „Cine ne fură timpul ampublicată in ziarul „înainte“. In legătură cu invitația ziarului — de a semnala noi aspecte legate de această temă — aș vrea să supun discuției o problemă care, după părerea mea, creează, în mod artificial, pierderi de timp extrem de păgubitoare, pentru activitatea șantierelor I.S.C.M.Craiova. Este vorba de drumul îndelungat și greoi pe care-l parcurge documentația, venită, de la IPRAM, la beneficiar — Combinatul chimic de la Craiova — și apoi la constructor. re-1 parcurge Circuitul pe cadocumentația de la beneficiar la întreprindere, unde staționează la treipatru servicii (tehnolog, tehnic, producție, relații), face ca ea să ajungă pe șantier cu o întîrziere de 10-12 zile în raport cu data sosirii sale de la proiectant. Se creează, în felul acesta, o întîrziere a execuției lucrărilor de cel puțin o decadă; în aceste condiții, suntem nevoiți să intensificăm ritmul de execuție pe parcursul lucrării ; și aceasta, nu pentru a preda respectiva lucrare înainte de termen, ci pentru a repara o birocrație, pentru a recupera timpul pierdut cu predarea documentației ! Nu vreau să spun, prin aceasta, că serviciile de la centrala întreprinderii noastre — cum și cele de la beneficiar —ar ține fără rost documentația, atîtea zile. Presupun că operațiile care se fac acolo sînt absolut necesare. Propun, însă, ca aceste operații să fie executate în paza- CONSTANTIN NANU, șef de lot, Șantierul nr. 2, I.S.C.M. — Craiova (Continuare în pag. a 111-a). Dacă plugurile stau... De importanța folosirii din plin a timpului ne-am convins, în mod deosebit, atunci cînd ne-am trezit în fața unor insuccese. Unul dintre ele l-a constituit rămînerea în urmă a arăturilor adînci de vară. Una din cauzele care au contribuit la încetinirea ritmului lucrărilor agricole provine dintr-o dispoziție buclucașă, care, se zice, ar fi dată de serviciul regional S.M.T. In cazul că unitățile CAP nu au posibilități suficiente, cuțitele de plug aparținind brigăzilor de mecanizatori — prevede dispoziția — se vor ascuți la atelierul S.M.T. Conducerea SMT Tg.Jiu a trecut la îndeplinirea acestei hotărîri dar fără efectul scontat. Aceasta în sensul că n-a folosit utilajele la capacitatea maximă. PETRE STEGAROIU, președintele U.R.C.A.P. Gorj (Continuare în pag. a 111-a)