Inainte, septembrie 1967 (Anul 24, nr. 6998-7023)
1967-09-16 / nr. 7011
Pagina 2 • ! NAINTE «CARNET Acum citeva zile, tinerii Smărândescu Nicolae, Marin Gh. Ciovică, Popa Marin și Marin I. Nicolae, trecînd pe valea pîrîului Sasa, mare le-a fost mirarea văzind în surpătura malului niște bani vechi, groși, bătuți dintr-un metal alb strălucitor. Mai harnic și mai în virsta, Smărândescu a adunat peste 30, ceilalți, mai copilandri, Marin Nicolae — numai de 12 ani, Ciovică și Popa de 14 ani, au apucat mai puțini. Auzind despre această descoperire, intelectualul Constantin Popescu, însoțit de fiul său Marcel, au mers la fața locului, găsind și ei cîteva piese. Constantin Popescu, sesizînd importanța acestei descoperiri, a comunicat-o telefonic centrului nsotru. Prin grija sergentului major Melcioru Marin, piesele s-au păstrat la postul de miliție. Cercetările întreprinse au dus la descoperirea și a altor monede, numărul lor ridicîndu-se în clipa de față la peste 100. Despre ce fel de monede este vorba ? Despre cele dintii tipuri de monede dacice imitîndu-le pe cele de tip „Larissa“ și cele cu capul faniform — cap de om cu două fețe. Cele mai multe de tip „Larissa“ au ca prototip tetradrahma de la Anthypolis, avînd pe avers efigia lui Apolon și pe revers un cal cu călăreț. Cel de-al doilea tip, mai slab reprezentat, avînd pe avers capul cu două fețe al lui Janus și pe revers tot un cal cu călăreț, încă nu s-a stabilit care îi este prototipul după care a fost imitat. Oricum, inspirația vine tot din sud, unde Zeus cu două fețe este cunoscut. Ținînd seama de răspîndirea geografică a acestor monede care obișnuit merg împreună, tipul „Larissa“ la Hinova, Sărbătoarea, Adîncata, la Costești peste Olt și la Vidin, cele de tip Janus la Rimnicu Vîlcea, Govora, Polovragi, Adincata, Cerneți și în jurul Craiovei, numismații noștri își îndreaptă privirile către regiunea Oltenia, centru in care aceste monede au fost bătute, și în care au circulat mai mult. La aceste prime tipuri de monede dacice bătute în jurul anului 300 î.e.n. — cele mai rare monede dacice cunoscute până în prezent, se adaugă prin descoperirea de la Bugiulești un unicat, o monedă de dimensiunile și greutatea celor de tip „Larissa“, având pe revers un cap de bărbat bărbos, probabil Jupiter, singura monedă cunoscută până astăzi, care face trecerea de la primele tipuri de monede dacice către tipul cu numeroasele lui variante care imită tetradrahmele de argint ale lui Filip al II-lea, regele Macedoniei (359—336 î.e.n.). Cu această descoperire, cabinetul numismatic al Centrului de istorie, filologie și etnografie al Academiei R.S.R., din Craiova, care are în conservare în clipa de față peste 4000 de monede, crește nu numai numeric, dar și în importanță științifică, definând astăzi recordul în ceea ce privește numărul monedelor de tip „Larissa“. Pentru grija cu care au fost culese aceste monede și îndrumarea lor legală către Centrul Academiei de la Craiova, descoperitorii vor primi recompensele meritate. Tezaurul dacic de la Bugiulești c. s. nicolaescu-plopșor, membru corespondent al Academiei R.S.R. GARNET Omisiuni la un plic Brâncuși în vederea Colocviului internațional Brâncuși, care va avea loc la București între 10—21 octombrie a.c., pe tema fericit inițială a unei mai bune cunoașteri a operei artistului, Direcția generală a P.T.T.R., după emisiunea filatelică recentă (7 valori), comemorativă a zece ani de la moartea lui C. Brâncuși, despre care ne-am ocupat în ziarul din 19 august, a pus în circulație, de curînd, un plic poștal care, dat fiind largul renume al numelui artistului va fi foarte cerut de filateliștii de pretutindeni. Pentru ilustrarea plicului S-a folosit o reproducere fotografică reușită ca luminozitate, după Poarta Eroilor, zisă și a Sărutului, iar pentru costul rezervat indicării valorii (55 bani), tot o reproducere, gravată și semnată, dar cum vom vedea, fără originalitate de inspirație deasupra, sinteza autonomă. Pe nevoiți să suportăm și o inadvertență de la regulile în vigoare ale ortografiei noastre. Este vorba de ortografierea sculptorului Brâncuși numelui cu folosirea lui „î", în loc de ,,â", cum prevede „îndreptarul ortografic al Academiei Republicii Socialiste Române“. Mai avem de semnalat și un alt fapt: dacă coloratura aleasă pentru redarea Portalului sărutului este fericită, alegerea fotografiei-mamă nu este , fotografia a redat, ca și reproducerea ei pe plic, portalul lipsit de soclu și ceea ce e mai grav, e faptul că a fost trunchiat de o treime din porțiunea de bază a lui. Este, deci, doar o reproducere sfirtecată a unui monument dintre cele mai de seamă ale artistului și al prestigiului său de artă. în ultim, ținem să arătăm că înduioșătorul cap al sculptorului octogenar, reprodus în colțul indicînd valoarea de 55 bani, după un desen semnat, dar necitibil, la rîndul lui nu e decit o gravură după capul bătrînului C. Brâncuși, reprodusă de grafician cu restricții și economie de îndemînare, după faimosul portret al artistului, de pe contrapagina internă a titlului biografiei lui C. Brâncuși, de C. Giedion-Welcker, editată în 1958 în Elveția, în limbile franceză, germană și engleză. Cu data simpozionului internațional Brâncuși anunțat, filatelia noastră are înaintea ei un prilej fericit. O emisiune de comemorare a evenimentului care angajează prestigiul nostru cultural, ar fi nimerită reabilitarea prin accelerarea poștală a evenimentului , o simplă carte poștală purtînd o reproducere a ultimei sale lucrări sculpturale : „Piatra de hotar" iconografic încă nereprodusă în unitatea ei decit de „înainte" (V. nr. din 25 XII. 1965) ceea ce ar constitui intr-un fel un inedit și testamentul de artă al lui Brâncuși. V. G. PALEOLOG mil «irriffl—UIMI» «num'im C R O NIC A Meșteșugul radiofonic o dată învățat, își impune dreptul său ürese la saltul calitativ, la interiorizarea și simplitatea elevată pe care i-o dă numai priceperea și gustul redactorilor săi. Această metamorfoză care țintește arta, vrea să intîlnească, uu cel mai expresiv mod, ce este mai personal, mai nuanțat în viața celor ce girează respectivul studio de radio cu încrederea lor, cu răbdarea și nerăbdarea lor. Emisiunile zilnice, tind, astfel, să cîștige noi valențe, să devină adevărate catedre de etică, și estetică , să se apropie de aproximativa definiție metaforică a unei emisiuni radio, artă a ansamblului sonor. O emisiune recentă a studioului de radio craiovean, mai precis cea din 6 septembrie, iși propunea sub titlul deosebit de contemporan „Familie, educație, răspundere", o incursiune în lumea celor de vîrstă școlară, dată fiind apropierea zilei festive pentru toți cei care anul acesta vor păși pragul școlilor românești. Care era de fapt, sau mai bine zis, care tebuia să fie scopul unei asemenea emisiuni ? Crearea unei atmosfere de emoție, conjugată cu sublinierea factorilor cu adevărat importanți ai acestui început, o masă rotundă amplă cu învățători și profesori cu părinți și elevi despre etica școlărească, despre mediul cărturăresc care începe sau se continuă, despre manuale, despre familie. Discuția ar fi cuprins, astfel, diverse categorii de elevi, conducători de instituții culturale cu care școala colaborează, profesori care mîine li vor universitari primi pe studenți, părinți chemați sa urmărească atenți destinele copiilor lor. Fără pretenții exhaustive, epuizat cîteva emisiunea ar fi probleme importante ale apropiatului început de an școlar, cîteva neajunsuri care mai dăinuie încă în munca pedagogică. Cum a fost însă realizată emisiunea amintită ? ton dulce și sfătos, de Intr-un cronică sau de povestiri preromantice. S-au emis vechi și uzate clișee verbale de felul acesta: „copiii au nevoie de caiete, creioane și ghiozdane, o dată cu începerea școlii viața copilului se complică, acasă o bună parte din timp este afectată pregătirii lecțiilor, etc. etc... Astfel s-a completat un manual al părintelui - începător, un dicționar de aforisme, anacronic, în stilul vechilor reviste ilustrate de duminica. Noi, cei neavizați, am aflat cu surprindere că atunci cind copilul merge la școală „creioanele trebuie să fie moi, iar jocul să nu fie prea gros". S-a primit și recomandarea prețioasă ca elevii începători să nu știe nimic despre alfabet, descifrarea lui căzînd în exclusivitate în sarcina școlii. Se impune aici întrebarea onestă a unui ascultător „Ce facem dacă totuși, copilul știe primele litere Emisiunea rostită rotund și galeș ca o povestire despre iepurași a continuat, astfel, reeditîndu-ne pagini de glorie din începuturile literaturii. Cum reușește o astfel de emisiune să-și cîștige auditorii, cum concurează ea, intr-o formă intelectuală, cu celelalte posturi de radio de pe cuprinsul țării. Cu ce ? — ar întreba Tănase. MIHAI DUȚESCU Arta ansamblului sonor * Cinema Gradina /Patria", ferele 20, filmul I CĂUTĂTORII DE AUR DIN ARKANSAS. „Central" (telefon 4029), filmul CĂUTĂTORII DE AUR DIN ARKANSAS. orele 11 ; 15 ; 17 ; 19 ; 21. La gradină, orele 20. „30 Decembrie" (telefon 5080), filmul I PANTERA NEAGRA, orele 11 ; 15 ; 47 ; 19. La grădina, orele 20, „23 August" (telefon 4448), filmul : SĂRMANII FLĂCĂI, tarele 10,45 ;15,30 ; 17,30 ; 19,30. La grădină, orele 20.15. „Tineretului* (telefon 2228), filmul : STRĂINĂ, orele 15,30 ; 17,30 ; 19,30, „8 Mai" (telefon 4285), filmul : SECRETUL CIERULUI, orele 16,30 ; 18,30 ; 20,30. * * Muzee Muzeul „Procesul luptătorilor ceferiști și petroliști din iunie-iulie 1934“ este deschis între orele 9-13 și 17-20. Muzeul de arta este deschis între orele 10-13 și 17-20. Muzeul regional al Olteniei este deschis între orele 10-20. * Biblioteci Biblioteca regională Oltenia este deschisă între orele 8-20.30 *Radio DUMINICA 17 SEPTEMBRIE PROGRAMUL II 6.00 Cîntece și jocuri populare. 6.30 Buletin de știri. 6.35 Divertismente pentru fanfară. 6.45 Buna dispoziție - muzică de estradă. 7.00 Noi înregistrări de muzica populară realizate de Aurelia Fătu-Răduțu, Natalia Șerbănescu, Maria Sterian, Ion Dolănescu și Iovi Dionisie. 7.20 Scenă din opereta „Ana Lugojana” de Filaret Barbu. 7.30 Buletin de știri. 7.35 Melodii distractive. 8.00 Caleidoscop muzical. 9.00 La drum cu muzica ușoara. 9.30 Piese instrumentale de virtuozitate. 9.40 Duete vocale și instrumentale de muzică ușoară. 10.00 Buletin de știri. 10.03 Radio atlas. 10.15 Melodii populare interpretate la muzicuțatate. 10.40 Melodii 10.20 Radio-publicicunoscute și mai puțin cunoscute cu orchestra Ray Corniff. 11.Q0 Al IV-lea Festival internațional „George Enescu“ 1967. Transmisiune din Studioul de concerte al Radioteleviziunii a concertului orchestrei simfonice a Filarmonicii de stat „George Enescu“. Dirijor Kurt Masur. Solist Radu Aldulescu, în program : Concert pentru orchestră de coarde de Sigismund Toduță ; Concertul în si orchestră Do major pentru violoncel de Joseph Haydn ; Simfonia I în do minor de Johannes Brahms, în pauză : Actualitatea cinematografica. 13.15 Recomandări din program. 13.18 Concert de prînz. 14.00 Radiojurnal; Buletin meteorologic. 14.10 Interpreți de muzică ușoară : Ilinca Cerbacev și Enrico Macias. 14.30 Pagini orchestrale din operete. 14.40 Muzica populară. 15.00 Valsuri in’umentale. 15.10 Concurs cu public # Vocabular turistic . Extemporal radiofonic: definiții rebusiste. 15.30 Soliști de muzică ușoară. 16.00 Buletin fee știri. 16.05 Suită de șlagăre. 16-30 Jurnalul celui de-al IV-lea Concurs și Festival internațional „George Enescu“ - 1967. 17.00 Gintă Anca Agemolu. 17.15 Muzică populară. 17.30 Înregistrări de la cel de-al IV-lea Concurs internațional „George Enescu“ - 1967. 18.00 Opereta „Frumoasa mca doamnă de Loewe (montaj muzical-literar). 19.00 Buletin de știri. 19.05 Muzică ușoară de Adalbert Winkler. 19.20 Oameni de seamă. Dimitrie Cuclin. Emisiune de Vasile Donose. 19.50 Muzică populară. 20.00 Program interpretat de violonistul Varujan Cozîghian. 20.15 Din cele mai frumoase cîntece... cele mai frumoase. 20.30 Concert de melodii românești. 21.00 Buletin de știri. 21.05 Al IV-lea Festival international „George Enescu“ - 1967, Transmisiune din sala Palatului a concertului orchestrei Filarmonicii din Los Angeles; Dirijor Zubin Mehta. Solist Andre Watts, în program : Rapsodia a II-a în Re major de George Enescu ; Meditațiile Medeei și dansul răzbunării de Samuel Barber ; Concertul nr. 1 în Mi bemol major pentru pian și orchestră de Liszt ; poemul simfonic „O viață de erou" de Richard Strauss. 23.00 Radiojurnal. 23.07 Melodii românești. 23.20 De la un ritm la altul. 0.55-1.00 Buletin de știri. Buletin meteo-rutier. * Televiziune SIMBATA 16 SEPTEMBRIE 16.00 Atletism . Cupa Europei Transmisiune de la Kiev. 1S.QQ „Va așteptăm la ora 6 !“. Emisiune pentru femei realizată de Flavia Buref. 18.30 „La șase pași de o excursie“. Emisiuneconcurs pentru tineretul școlar, realizata de Cătălin Dodu și Boris Stegărescu. Prezintă Ion Lucian. 19.30 Telejurnalul de seară. 19.50 Buletinul meteorologic. Publicitate. 20.00 Tele-enciclopedia. 21.00 Al IV-lea Concurs și Festival internațional „George Enescu“ - 1967. 22.00 Film serial . Evadatul. 22.50 La balul de sîmbătă seara. 23.20 Telejurnalul de noapte. 23.30 Telesport. 23.40 închiderea emisiunii. LOTO Rezultatul tragerii din ziua de 15 septembrie a.c. : 61, 15, 7, 46, 20, 75, 47, 77, 37, 14, 21, 54. Fond de premii 914.835 lei. INSTANTANEE de Gabriel BRATU — Alo 03 ?... Poate dumneavoastră știți cind se va reglementa mersul autobuzelor! cu sediul în Craiova, str. Severinului nr. 170, deține în stoc și livrează pe bază de comandă fermă următoarele : — Materii și materiale — Piese de schimb auto — Obiecte de inventar — Echipament protecție — Oțel, beton ol 38 Sn bare lungime de la 0,40—5 m.l. RELAȚII SUPLIMENTARE LA SERVICIUL APROVIZIONARE TELEFON 51.62 roșiile Consumul de roții asigură rezistenta pereților vaselor sanguine și protejează organismul contra infecțiilor. Consumându-le in stare crudă, cîștigăm vitaminele care s-ar pierde prin fierbere. GRUPUL ȘCOLAR ELECTROPUTERE CRAIOVA Primește candidați pentru școala tehnică la specialitatea de tehnicieni constructori de mașini. Se pot înscrie absolvenți de școală medie cu sau fără examen de bacalaureat, înscrierile se fac până la data de 22 septembrie 1967. Examenul de admitere se va ține de la data de 23 la 30 septembrie 1967. Obiectele pentru concurs sunt: s — Matematica scris și oral — Fizica oral RELAȚII SUPLIMENTARE SE DAU LA SECRETARIATUL scolii Avanpremieră la o lecție de botanică. „CÎRLIGU ÎNTORS“ (Urmare din pag. 1) o problemă de o deosebită importanță în dezvoltarea turistică a țării, problemă care a fost prea multă vreme ignorată). Pe versantul din dreapta, ferăstruită de vînturi, măcinată haotic de furtuni și de dezghețuri, se înalță o stîncă singuratică, învăluită în nimb și legende. Pînă acolo sus se poate ajunge cu greu. Dar se poate ajunge. Noi, însă, ne vom continua drumul prin defileul întortochiat, vom trece pe sub lespezi aplecate ca niște permanente primejdii deasupra șoselei — dar neclintite în încremenirea lor de mii de ani, — vom asculta cum vuiește Jiul în neistovita luptă cu bolovanii ce-i stăvilesc calea, și după o oră de mers la pas, vom coborî rucsacul din spate la „Cirligu întors”ci, mai mult decit oriunde începînd de la izvoarele sale, și pînă la Dunăre, Jiul e obligat să ,,arate“ că în bătălia cu piatra a cunoscut și o mare înfrîngere. Lupta a început de mult — cine știe de cînd, în adîncimea timpului și nu s-a terminat. După ce trece de Băi, unde se zice că în alte timpuri niște meșteri pricepuți spălau nisipul și găseau fire de aur, Jiul a cutezat să atace în flanc drept un munte granitic, sperînd să-l străpungă, să-l năruie, să-și facă loc prin încleștarea lui cu un alt munte vecin. Dar aci piatra nu a cedat, ca în alte locuri, și apele au fost nevoite să se întoarcă din drum, să ocolească muntele și după cițiva kilometri să ajungă din nou la locul marii înfruntări cu stînca de granit. Muntele de la „Cîrligu întors“, ca o uriașă piramidă acoperită de fagi, de mesteacăni și brazi, a rămas în măreția lui trufașă împresurată de ape — ca o peninsulă legată de șosea. Mulți turiști trec pe aci fără să bănuiască ce le poate oferi ,,Cîrligu întors“. Cînd s-a construit șoseaua, și mai tîrziu linia ferată Bumbești—Livezeni, oamenii au constatat că circuitul de ape a îngrămădit undeva printre lespezi o cantitate enormă de nisip și au înființat o carieră de unde au scos prețiosul material necesar lucrărilor. Urmele carierei se mai văd și astăzi, dar sînt năpădite de lăstărișuri, de rugi încărcați cu mure. O potecă îngustă coboară pînă in carieră, și de aci turistul poate descoperi drumuri, prin pădurea de mesteacăni, spre poienițele mîngîiate dimineața , de soare, în împărăția afinelor. De pe o stîncă ,,uitată“ de timp în cîrca acestui munte, spre toate direcțiile, avem în fața privirilor peisaje unice și de o tulburătoare frumusețe. Iar Jiul, întorcîndu-se resemnat din drumul său, lovindu-se de pieptul muntelui pe care-L leagă în brăcinar de ape, pare că vrea să ne ..spună“ cit de inspirat a fost primul om ,,botezînd“ aceste locuri : „Cîrligu Intors”(. Grupul școlar de construcții Craiova, din str. Caracal nr. 105—telefon 4316 face înscrieri pentru concursul de admtere la școala profesională, pentru meseria de zidari construcții înscrierile durează pînă la 20 sept. 1967 și se pot înscrie băieți, absolvenți ai școlii generale de 7 și 8 ani în vîrstă pînă la 18 ani împliniți între 1 ianuarie — 31 decembrie 1967, pe baza unei cereri însoțite de următoarele acte : — certificat de naștere (copie certificată de școala noastră). — certificat de absolvirea școlii de cultură generală (în original) — buletin de analiza singelui, efectuat cu trei săptătămîni înainte de concurs. — rezultatul examenului radiologic pulmonar (radioscopie, radiografie sau microradiofotografie) efectuat cu cel mult trei luni înainte de concurs. Concursul se va desfășura după cum urmează : — 20 sept. 1967 vizita medicală — 21—22 probele scrise — 23—24 probele orale, și constă din următoarele probe: a) limba română scris și oral b) matematică scris și oral Informații suplimentare se dau la secretariatul școlii. I.O.I.L. CHIMICA ALIMENTARA CRAIOVA angajează: …ei serviciu contabilitate COOPERATIVE AGRICOLE DE PRODUCȚIE! Baza de recepție cumpără orice cantitate de semințe de dovleac la prețuri avantajoase. MEMBRI COOPERATORI Unitățile cooperației de consum achiziționează, cu plata imediată, semințe de dovleac și semințe de cînepă. Recul tind și valorificînd cantități cu mai mari de semințe de dovleac și cînepa, obțineți venituri importante.