Inainte, septembrie 1967 (Anul 24, nr. 6998-7023)

1967-09-16 / nr. 7011

Pagina 2 • ! N­A­I­N­T­E «CARNET Acum citeva zile, tinerii Smărândescu Nicolae, Marin Gh. Ciovică, Popa Marin și Marin I. Nicolae, trecînd pe valea pîrîului Sasa, mare le-a fost mirarea văzind în surpă­­tura malului niște bani vechi, groși, bătuți dintr-un metal alb strălucitor. Mai harnic și mai în virsta, Smărândescu a adu­nat peste 30, ceilalți, mai co­pilandri, Marin Nicolae — nu­mai de 12 ani, Ciovică și Popa de 14 ani, au apucat mai puțini. Auzind despre această desco­perire, intelectualul Constantin Popescu, însoțit de fiul său Marcel, au mers la fața locu­lui, găsind și ei cîteva piese. Constantin Popescu, sesizînd importanța acestei descoperiri, a comunicat-o telefonic cen­trului nsotru. Prin grija sergen­tului major Melcioru Marin, piesele s-au păstrat la postul de miliție. Cercetările întreprinse au dus la descoperirea și a altor mone­de, numărul lor ridicîndu-se în clipa de față la peste 100. Despre ce fel de monede este vorba ? Despre cele din­tii tipuri de monede dacice imitîndu-le pe cele de tip „Larissa“ și cele cu capul faniform — cap de om cu două fețe. Cele mai multe de tip „Larissa“ au ca prototip tetradrahma de la Anthy­­polis, avînd pe avers efigia lui Apolon și pe revers un cal cu călăreț. Cel de-al doilea tip, mai slab reprezentat, avînd pe a­­vers capul cu două fețe al lui Janus și pe revers tot un cal cu călăreț, încă nu s-a sta­bilit care îi este prototipul după care a fost imitat. Ori­cum, inspirația vine tot din sud, unde Zeus cu două fețe este cunoscut. Ținînd seama de răspîndi­­rea geografică a acestor mo­nede care obișnuit merg îm­preună, tipul „Larissa“ la Hinova, Sărbătoarea, Adînca­­ta, la Costești peste Olt și la Vidin, cele de tip Janus la Rimnicu Vîlcea, Govora, Po­­lovragi, Adincata, Cerneți și în jurul Craiovei, numismații noștri își îndreaptă privirile către regiunea Oltenia, cen­tru in care aceste monede au fost bătute, și în care au circulat mai mult. La aceste prime tipuri de monede dacice bătute în jurul anului 300 î.e.n. — cele mai rare monede dacice cunoscute până în prezent, se adaugă prin descoperirea de la Bu­giulești un unicat, o monedă de dimensiunile și greutatea celor de tip „Larissa“, având pe revers un cap de bărbat bărbos, probabil Jupiter, sin­gura monedă cunoscută până astăzi, care face trecerea de la primele tipuri de monede da­cice către tipul cu numeroasele lui variante care imită tetra­­drahmele de argint ale lui Fi­lip al II-lea, regele Macedoniei (359—336 î.e.n.). Cu această descoperire, ca­binetul numismatic al Centru­lui de istorie, filologie și et­nografie al Academiei R.S.R., din Craiova, care are în con­servare în clipa de față peste 4000 de monede, crește nu numai numeric, dar și în im­portanță științifică, definând astăzi recordul în ceea ce privește numărul monedelor de tip „Larissa“. Pentru grija cu care au fost culese aceste monede și îndrumarea lor legală către Centrul Academiei de la Cra­iova, descoperitorii vor primi recompensele meritate. Tezaurul dacic de la Bugiulești c. s. nicolaescu-plopșor, membru corespondent al Academiei R.S.R. GARNET Omisiuni la un plic Brâncuși în vederea Colocviului internațional Brâncuși, care va avea loc la București între 10—21 octombrie a.c., pe tema fericit inițială a unei mai bune cunoașteri a oper­ei ar­tistului, Direcția generală a P.T.T.R., după emisiunea fi­latelică recentă (7 valori), comemorativă a zece ani de la moartea lui C. Brâncuși, despre care ne-am ocupat în ziarul din 19 august, a pus în circulație, de curînd, un plic poștal care, dat fiind lar­gul renume al numelui artis­tului va fi foarte cerut de fi­­lateliștii de pretutindeni. Pentru ilustrarea plicului S-a folosit o reproducere foto­grafică reușită ca luminozi­tate, după Poarta Eroilor, zisă și a Sărutului, iar pentru cos­tul rezervat indicării valorii (55 bani), tot o reproducere, gravată și semnată, dar cum vom vedea, fără originalitate de inspirație deasupra, sinteza autonomă. Pe nevoiți să suportăm și o inadvertență de la regulile în vigoare ale ortografiei noastre. Este vor­ba de ortografierea sculptorului Brâncuși numelui cu fo­losirea lui „î", în loc de ,,â", cum prevede „îndreptarul or­tografic al Academiei Repu­blicii Socialiste Române“. Mai avem de semnalat și un alt fapt: dacă coloratura aleasă pentru redarea Porta­lului sărutului este fericită, alegerea fotografiei-mamă nu este , fotografia a redat, ca și reproducerea ei pe plic, por­talul lipsit de soclu și ceea ce e mai grav, e faptul că a fost trunchiat de o treime din por­țiunea de bază a lui. Este, deci, doar o reproducere sfir­­tecată a unui monument din­tre cele mai de seamă ale artistului și al prestigiului său de artă. în ultim, ținem să arătăm că înduioșătorul cap al sculp­torului octogenar, reprodus în colțul indicînd valoarea de 55 bani, după un desen sem­nat, dar necitibil, la rîndul lui nu e decit o gravură după capul bătrînului C. Brâncuși, reprodusă de grafician cu res­tricții și economie de îndemî­­nare, după faimosul portret al artistului, de pe contra­pagina internă a titlului bio­grafiei lui C. Brâncuși, de C. Giedion-Welcker, editată în 1958 în Elveția, în limbile franceză, germană și engleză. Cu data simpozionului in­ternațional Brâncuși anunțat, filatelia noastră are înaintea ei un prilej fericit. O emisi­une de comemorare a eveni­mentului care angajează pres­tigiul nostru cultural, ar fi nimerită reabilitarea prin accelerarea poștală a eveni­mentului , o simplă carte poș­tală purtînd o reproducere a ultimei sale lucrări sculptu­rale : „Piatra de hotar" icono­grafic încă nereprodusă în unitatea ei decit de „înainte" (V. nr. din 25 XII. 1965) ceea ce ar constitui intr-un fel un inedit și testamentul de artă al lui Brâncuși. V. G. PALEOLOG mil «irriffl—UIMI» «num'im C R O NIC A Meșteșugul radiofonic o dată învățat, își impune dreptul său ürese la saltul calitativ, la interiorizarea și simplitatea elevată pe care i-o dă numai priceperea și gustul redactori­lor săi. Această metamorfoză care țintește arta, vrea să intîlnească, uu cel mai expre­siv mod, ce este mai perso­nal, mai nuanțat în viața ce­lor ce girează respectivul studio de radio cu încrederea lor, cu răbdarea și nerăbda­rea lor. Emisiunile­­ zilnice, tind, astfel, să cîștige noi valențe, să devină adevărate catedre de etică, și estetică , să se apropie de aproximativa defi­niție metaforică a unei emi­siuni radio, artă a ansamblu­lui sonor. O emisiune recentă a­ stu­­­dioului de radio craiovean, mai precis cea din 6 septem­brie, iși propunea sub titlul deosebit de contemporan „Familie, educație, răspunde­re", o incursiune în lumea celor de vîrstă școlară, dată fiind apropierea zilei festive pentru toți cei care anul acesta vor păși pragul școli­lor românești. Care era de fapt, sau mai bine zis, care tebuia să fie scopul unei ase­menea emisiuni ? Crearea unei atmosfere de emoție, conju­gată cu sublinierea factorilor cu adevărat importanți ai acestui început, o masă ro­tundă amplă cu învățători și profesori cu părinți și elevi despre etica școlărească, des­pre mediul cărturăresc care începe sau se continuă, des­pre manuale, despre familie. Discuția ar fi cuprins, astfel, diverse categorii de elevi, conducători de instituții cul­turale cu care școala colabo­rează, profesori care mîine li vor universitari primi pe studenți, părinți chemați sa urmărească atenți destinele copiilor lor. Fără pretenții exhaustive, epuizat cîteva emisiunea ar fi probleme im­portante ale apropiatului în­ceput de an școlar, cîteva ne­ajunsuri care mai dăinuie încă în munca pedagogică. Cum a fost însă realizată emisiunea amintită ? ton dulce și sfătos, de Intr-un cro­nică sau de povestiri prero­mantice. S-au emis vechi și uzate clișee verbale de felul acesta: „copiii au nevoie de caiete, creioane și ghiozdane, o dată cu începerea școlii viața copilului se complică, acasă o bună parte din timp este afectată pregătirii lecții­lor, etc. etc... Astfel s-a com­pletat un manual al părintelui - începător, un dicționar de aforisme, anacronic, în stilul vechilor reviste ilustrate de duminica. Noi, cei neavizați, am aflat cu surprindere că atunci cind copilul merge la școală „creioanele trebuie să fie moi, iar jocul să nu fie prea gros". S-a primit și re­comandarea prețioasă ca ele­vii începători să nu știe ni­mic despre alfabet, descifra­rea lui căzînd în exclusivitate în sarcina școlii. Se impune aici întrebarea onestă a unui ascultător „Ce facem dacă totuși, copilul știe primele litere Emisiunea rostită rotund și galeș ca o povestire despre iepurași a continuat, astfel, reeditîndu-ne pagini de glo­rie din începuturile literaturii. Cum reușește o astfel de emisiune să-și cîștige audito­rii, cum concurează ea, intr-o formă intelectuală, cu cele­lalte posturi de radio de pe cuprinsul țării. Cu ce ? — ar întreba Tănase. MIHAI DUȚESCU Arta ansamblului sonor * Cinema Gradina /­Patria", ferele 20, filmul I CĂUTĂTORII DE AUR DIN ARKAN­SAS. „Central" (telefon 4029), filmul­­ CĂUTĂTORII DE AUR DIN ARKAN­SAS.­­ orele 11 ; 15 ; 17 ; 19 ; 21. La gradină, orele­ 20. „30 Decembrie" (tele­fon 5080), filmul I PANTERA NEA­­GRA, orele 11 ; 15 ; 47 ; 19. La gră­dina, orele 20, „23 August" (telefon 4448),­ filmul : SĂRMANII FLĂCĂI, ta­rele 10,45 ;­­15,30 ; 17,30 ; 19,30. La grădină, orele 20.15. „Tineretului* (te­lefon­ 2228), filmul : STRĂINĂ, orele 15,30 ; 17,30 ; 19,30, „8 Mai" (telefon 4285), filmul : SECRETUL CIERULUI, orele 16,30 ; 18,30 ; 20,30. * * M­uzee Muzeul „Procesul luptătorilor ceferiști și petroliști din iuni­e-iulie 1934“ este deschis între orele 9-13 și 17-20. Muzeul de arta este deschis­­ între o­­rele 10-13 și 17-20. Muzeul regional al Olteniei este des­chis între orele 10-20. * Biblioteci Biblioteca regională Oltenia este des­chisă între orele 8-20.30 *Radio DUMINICA 17 SEPTEMBRIE PROGRAMUL II 6.00 Cîntece și jocuri populare. 6.30 Buletin de știri. 6.35 Divertismente pentru fanfară. 6.45 Buna dispoziție - muzică de estradă. 7.00 Noi înregistrări de­ muzica populară realizate de Au­relia Fătu-Răduțu, Natalia Șerbănescu, Maria Sterian, Ion Dolănescu și Iovi Dionisie. 7.20 Scenă din opereta „Ana Lugojana” de Filaret Barbu. 7.30 Bule­tin de știri. 7.35 Melodii distractive. 8.00 Caleidoscop muzical. 9.00 La drum cu muzica ușoara. 9.30 Piese instru­mentale de virtuozitate. 9.40 Duete vocale și instrumentale de muzică u­­șoară. 10.00 Buletin de știri. 10.03 Radio atlas. 10.15 Melodii populare interpre­tate la muzicuța­­tate. 10.40 Melodii 10.20 Radio-publici­­cunoscute și mai puțin cunoscute cu orchestra Ray Corniff. 11.Q0 Al IV-lea Festival inter­național „George Enescu“ 1967. Trans­misiune din Studioul de concerte al Radioteleviziunii a concertului or­chestrei simfonice a Filarmonicii de stat „George Enescu“. Dirijor Kurt Masur. Solist Radu Aldulescu, în pro­gram : Concert pent­ru orchestră de coarde de Sigismund Toduță ; Con­certul în si orchestră Do major pentru violoncel de Joseph Haydn ; Sim­fonia I în do minor de Johannes Brahms, în pauză : Actualitatea cine­matografica. 13.15 Recomandări din pro­gram. 13.18 Concert de prînz. 14.00 Ra­diojurnal; Buletin meteorologic. 14.10 Interpreți de muzică ușoară : Ilinca Cerbacev și Enrico Macias. 14.30 Pagini orchestrale din operete. 14.40 Muzica populară. 15.00 Valsuri in­­’­­­umentale. 15.10 Concurs cu public # Vocabu­lar turistic . Extemporal radiofonic: definiții rebusiste. 15.30 Soliști de mu­zi­că ușoară. 16.00 Buletin fee știri. 16.05 Suită de șlagăre. 16-30 Jurnalul celui de-al IV-lea Concurs și Festival inter­național „George Enescu“ - 1967. 17.00 Gintă Anca Agemolu. 17.15 Muzică populară. 17.30 Înregistrări de la cel de-al IV-lea Concurs internațional „George Enescu“ - 1967. 18.00 Opereta „Frumoasa m­­ca doamnă de Loewe (mon­taj muzical-literar). 19.00 Buletin de știri. 19.05 Muzică ușoară de Adalbert Winkler. 19.20 Oameni de seamă. Di­mitrie Cuclin. Emisiune de Vasile Do­­nose. 19.50 Muzică populară. 20.00 Program interpretat de violonistul Varu­­jan Cozîghian. 20.15 Din cele mai frumoase cîntece... cele mai frumoase. 20.30 Concert de melodii românești. 21.00 Buletin de știri. 21.05 Al IV-lea Festival international „George Enescu“ - 1967, Transmisiune din sala Palatului a concertului orchestrei Filarmonicii din Los Angeles; Dirijor Zubin Mehta. Solist Andre Watts, în program : Rapso­dia a II-a în Re major de George Enescu ; Meditațiile Medeei și dansul răzbunării de Samuel Barber ; Con­certul nr. 1 în Mi bemol major pentru pian și orchestră de Liszt ; poemul simfonic „O viață de erou" de Richard Strauss. 23.00 Radiojurnal. 23.07 Me­lodii românești. 23.20 De la un ritm la altul. 0.55-1.00 Buletin de știri. Bule­tin meteo-rutier. * Televiziune SIMBATA 16 SEPTEMBRIE 16.00 Atletism . Cupa Europei Transmisiune de la Kiev. 1S.QQ „Va așteptăm la ora 6 !“. Emisiune pentru femei realizată de Flavia Buref. 18.30 „La șase pași de o excursie“. Emisiune­­concurs pentru tineretul școlar, reali­zata de Cătălin Dodu și Boris Ste­­gărescu. Prezintă Ion Lucian.­­ 19.30 Telejurnalul de seară. 19.50 Buletinul meteorologic. Publicitate. 20.00 Tele-en­­ciclopedia. 21.00 Al IV-lea Concurs și Festival internațional „George Enescu“ - 1967. 22.00 Film serial . Evadatul. 22.50 La balul de sîmbătă seara. 23.20 Telejurnalul de noapte. 23.30 Telesport. 23.40 închiderea emisiunii. LOTO Rezultatul tragerii din ziua de 15 septembrie a.c. : 61, 15, 7, 46, 20, 75, 47, 77, 37, 14, 21, 54. Fond de premii 914.835 lei. INSTANTANEE de Gabriel BRATU — Alo 03 ?... Poate dumnea­voastră știți cind se va regle­­­­menta mersul autobuzelor! cu sediul în Craiova, str. Severinului nr. 170, deține în stoc și livrează pe bază de co­mandă fermă următoarele : — Materii și materiale — Piese de schimb auto — Obiecte de inventar — Echipament protecție — Oțel, beton ol 38 Sn bare lungime de la 0,40—5 m.l. RELAȚII SUPLIMENTARE LA SERVICIUL APROVIZIONARE TELEFON 51.62 r­oșiile Consumul de roții asigură rezistenta pereților vaselor sanguine și prote­jează organismul contra infecțiilor. Consumându-le in stare crudă, cîști­­găm vitaminele care s-ar pierde prin fierbere. GRUPUL ȘCOLAR ELECTROPUTERE C­RAIOVA Primește candidați pentru școala tehnică la specialitatea de­­ tehnicieni constructori de mașini. Se pot înscrie absolvenți de școală medie cu sau fără examen de bacalaureat, înscrierile se fac până la data de 22 septembrie 1967. Examenul de admitere se va ține de la data de 23 la 30 septembrie 1967. Obiectele pentru concurs sunt: s — Matematica scris și oral — Fizica oral RELAȚII SUPLIMENTARE SE DAU LA SECRETARIATUL scolii Avanpremieră la o lecție de botanică. „CÎRLIGU ÎNTORS“ (Urmare din pag. 1) o problemă de o deosebită im­portanță în dezvoltarea turisti­că a țării, problemă care a fost prea multă vreme ignorată). Pe versantul din dreapta, fe­­răstruită de vînturi, măcinată haotic de furtuni și de dezghe­țuri, se înalță o stîncă singu­ratică, învăluită în nimb și le­gende. Pînă acolo sus se poate ajunge cu greu. Dar se poate ajunge. Noi, însă, ne vom continua drumul prin defileul întorto­­chiat, vom trece pe sub les­pezi aplecate ca niște perma­nente primejdii deasupra șo­selei — dar neclintite în încre­menirea lor de mii de ani, — vom asculta cum vuiește Jiul în neistovita luptă cu bolovanii ce-i stăvilesc calea, și după o oră de mers la pas, vom co­borî rucsacul din spate la „Cir­­ligu întors”ci, mai mult de­cit oriunde începînd de la iz­voarele sale, și pînă la Dună­re, Jiul e obligat să ,,arate“ că în bătălia cu piatra a cunos­cut și o mare înfrîngere. Lupta a început de mult — cine știe de cînd, în adîncimea timpului și nu s-a terminat. După ce trece de Băi, unde se zice că în alte timpuri niște meșteri pricepuți spălau nisipul și gă­seau fire de aur, Jiul a cutezat să atace în flanc drept un munte granitic, sperînd să-l străpungă, să-l năruie, să-și fa­că loc prin încleștarea lui cu un alt munte vecin. Dar aci piatra nu a cedat, ca în alte locuri, și apele au fost nevoite să se întoarcă din drum, să ocolească muntele și după ciți­­va kilometri să ajungă din nou la locul marii înfruntări cu stînca de granit. Muntele de la „Cîrligu în­tors“, ca o uriașă piramidă a­­coperită de fagi, de mesteacăni și brazi, a rămas în măreția lui trufașă împresurată de ape — ca o peninsulă legată de șo­sea. Mulți turiști trec pe aci fără să bănuiască ce le poate oferi ,,Cîrligu întors“. Cînd s-a construit șoseaua, și mai tîrziu linia ferată Bum­­bești—Livezeni, oamenii au constata­t că circuitul de ape a îngrămădit undeva printre les­pezi o cantitate enormă de ni­sip și au înființat o carieră de unde au scos prețiosul materi­al necesar lucrărilor. Urmele carierei se mai văd și astăzi, dar sînt năpădite de lăstărișuri, de rugi încărcați cu mure. O potecă îngustă coboară pînă in carieră, și de aci turistul poate descoperi drumuri, prin pădu­rea de mesteacăni, spre poie­nițele mîngîiate dimineața , de soare, în împărăția afinelor. De pe o stîncă ,,uitată“ de timp în cîrca acestui munte, spre toate direcțiile, avem în fața privirilor peisaje unice și de o tulburătoare frumusețe. Iar Jiul, întorcîndu-se resem­nat din drumul său, lovindu-se de pieptul muntelui pe care-L leagă în brăcinar de ape, pare că vrea să ne ..spună“ cit de inspirat a fost primul om ,,bo­­tezînd“ aceste locuri : „Cîrli­gu Intors”(. Grupul școlar de construcții Craiova, din str. Caracal nr. 105—telefon 43­16 face înscrieri pentru concursul de adm­tere la școala profesională, pentru meseria de zidari construcții înscrierile durează pînă la 20 sept. 1967 și se pot înscrie băieți, absolvenți ai școlii generale de 7 și 8 ani în vîrstă pînă la 18 ani împliniți între 1 ianuarie — 31 decembrie 1967, pe baza unei cereri însoțite de ur­mătoarele acte : — certificat de naștere (copie certificată de școala noastră). — certificat de absolvirea școlii de cultură generală (în original) — buletin de analiza singelui, efectuat cu trei săptă­­tămîni înainte de concurs. — rezultatul examenului radiologic pulmonar (radio­scopie, radiografie sau microradiofotografie) efec­tuat cu cel mult trei luni înainte de concurs. Concursul se va desfășura după cum urmează : — 20 sept. 1967 vizita medicală — 21—22 probele scrise — 23—24 probele orale, și constă din următoarele probe: a) limba română scris și oral b) matematică scris și oral Informații suplimentare se dau la secretariatul școlii. I.O.I.L. CHIMICA ALIMENTARA CRAIOVA angajează: …ei serviciu contabilitate COOPERATIVE AGRICOLE DE PRODUCȚIE! Baza de recepție cumpără orice cantitate de semințe de dovleac la prețuri avan­tajoase. MEMBRI COOPERATORI­­ Unitățile cooperației de consum achiziționează, cu plata imediată, semințe de dovleac și semințe de cîne­­pă. Recul tind și valorificînd cantități cu­ mai mari de se­mințe de dovleac și cînepa, obțineți venituri importante.

Next