Inainte, noiembrie 1967 (Anul 24, nr. 7050-7075)
1967-11-21 / nr. 7067
i * tw iblH .iinnmimiimiiiimiiimiimmiiiiminimiiiiiiimmiiiiiiiiiiiiiiiMmiiiimimiiimiimmití: Plenara Consiliului regional Oltenia al U.6.S.R. în cursul zilei de ieri a avut loc plenara Consiliului regional Oltenia al U.G.S.R., care a analizat conținutul și formele activității cultural-educative de masă, desfășurată de organele și organizațiile sindicale din regiune, în lumina actualelor sarcini care le stau în față. La lucrările plenarei au participat membrii Consiliului regional, președinții consiliilor raionale și orășenești, membri ai birourilor executive cu probleme culturale, instructori artistici, președinți de comitete sindicale din marile întreprinderi ale regiunii, reprezentanți ai unor organizații de masă, ai instituțiilor de cultură și artă. Au participat, de asemenea, tov. Dumitru Gheorghiu, vicepreședinte al Consiliului Central al U.G.S.R., tov. Constantin Drăgoescu, secretar al Comitetului regional Oltenia al P.C.R., și tov. Constanța Ciontu Drăghia, președinta Comitetului regional al femeilor. In cadrul discuțiilor purtate, au fost analizate măsurile întreprinse în scopul utilizării unor forme și mijloace în măsură să asigure o activitate cultural-educativă tot mai bogată, în încheierea dezbaterilor au luat cuvîntul tovarășii Dumitru Gheorghiu și Constantin Drăgoescu, care au relevat sarcinile ce revin activității cultural-educative din sindicate în vederea înfăptuirii Hotărîrilor celui de-al IX-lea Congres al P.C.R., a măsurilor preconizate de plenara C.C. al P.C.R. din 5—6 octombrie 1967. Vorbitorii au reliefat măsurile ce se impun pentru îmbunătățirea conținutului și tematicii muncii culturale, folosirea unor forme vii, interesante, subordonării acesteia realizării cu succes a sarcinilor economice, actuale și de perspectivă. 0 A început construcția Fabricii de transformatoare mari de la Craiova la Craiova. In cadrul uzinei „Electroputere“ a început construcfabricii de transformatoare mari, a cărei capacitate anuală va fi de 3800 MVA. Această nouă unitate, una dintre cele mai importante din tară, va fi compusă dintr-o hară de montaj cu o suprafață de 4250 mp. și din citeva hale de fabricație care vor crea pentru procesul de producție o suprafață industrială de 10 000 mp. Primele linii tehnologice cu o capacitate de 1200 MVA vor intra In producție in 1969. B. CONSTANTIN £ In prima zi de vînătoare, o „recoltă“ bogată la sfirșit, mult-așteptatul sezon pentru vinatul iepurilor a fost deschis duminică, 19 noiembrie a.c. Vinătoarea organizată de către Filiala Craiova pe dealurile și văile Șimnicului, Ișalniței, Coșovenilor, Breștii etc, s-a soldat cu un bogat bilanț vinătoresc. Au fost recoltați 742 de iepuri. Pentru început, rezultatul este promițător. Mai ales cind au în vedere așteptarea, răbdarea și mai ales emoțiile. Asemenea recoltări vînătorești au fost obținute și de către filialele din raioanele Balș, Strehaia, Calafat, Turnu-Severin, Caracal etc. I. Z. D Asigurarea circulației pe timpul iernii In vederea asigurării unei circulații cit mai bune pe timpul sezonului friguros, drumurile regiunii sunt pregătite și îngrijite atent. Astfel, pe șoseaua Craiova-Bechet, pe o distanță de 9,5 km, au fost montate 1918 bucăți parazăpezi metalice. La frechet a fost pregătită o bază specială de dezăpezire. Pantele sunt asigurate cu nisip. Pe o distanță de 850 metri, acolo unde condițiile impuneau, au fost desfundate șanțurile. M. POSTOLACHE, corespr .A.F. „30 Decembrie", comuna Afumați, raionul Băilești, se recoltează vărea de toamnă. (Foto : b. Sandu). La poalele muntelui Măgurii, In locurile de azi ale Leleștiului, se întindea altădată un codru de stejari falnici, de nepătruns. Frumusețea lui a ispitit pana lui Vlahuță și a altor călători prin aceste locuri. Azi, locului i se spune — spre amintire — Dumbrava, și așa-i va rămîne numele. Stejarii nu mai acoperă cîmpul și nu mai umbresc șoseaua ; s-au păstrat, însă, vii alte și alte mărturii de demult, săpate în fila hrisovului și în cugetul oamenilor. Pe platoul Dumbravei s-au întîlnit, cu trei ani în urmă, mii de oameni, să asculte cîntecul corului semicentenar al Leleștilor. Duminică, 19 noiembrie a.c., aceiași oameni au primit o altă invitație la celebrarea unui eveniment cultural : școala din Lelești împlinea 100 de ani de viață. Frigul toamnei i-a oprit pe oaspeți să se adune iarăși — cu miile — pe platoul Dumbravei, și-au dat, însă, întilnire la căminul cultural al satului, la școala sărbătorită, pe ulițele cu podoabe gorjenești și în casele primitoare ale celor care aveau multe aduceri aminte din anii de școală și un vin bun din recolta lui ’67. In sala căminului cultural — și el cu o istorie bogată în evenimente — am auzit glasul profesorului Ion Grigoroiu, descifrind, din hrisoave vechi, acte și statistici, fapte de existență a școlii. In acest sat, întemeiat printr-un hrisov al lui Vlad Vodă Călugărul cu cinci veacuri în urmă, avea să ia ființă un așezămînt școlar abia în anul 1867 prin numirea ca învățător al lui Vasile Voiculescu — fiul deputatului din divanul ad-hoc Ion Voicu. Școala și-a început activitatea într-o casă țărănească, cu o singură încăpere și un cerdac în care se păstrau lemnele de foc, vadra cu apă și se opreau la arest școlarii prinși cu treburi năstrușnice... Istoricul acestei școli va cunoaște, de aci înainte, momente grele, mai ales în ce privește condițiile de activitate, ca și momente de înflorire datorate sîrguinței și dăruirii unor luminători ca Ion Săftoiu și Petre Popeangă, emuli ai unei vieți culturale care a adus faimă acestui sat din Gorj. L-am ascultat vorbind, la această solemnitate, pe Petre Popeangă, fostul învățător și director al școlii, evocînd cu glas tremurat toate aceste momente. Directorul de azi al școlii, profesorul Dumitru Măruță, școlarul de ieri Gheorghe Roșca, neurologul Vlad Voiculescu — nepotul întemeietorului școlii, numeroși oameni ai satului, școlari de azi, au vorbit despre împlinirile contemporane din viața școlii, despre grija deosebită ce se acordă azi instruirii tinerei generații. E pilduitor faptul că, din cei 327 de absolvenți din ultimii 10 ani, 301 au urmat mai departe, în alte școli. In cuvîntul de salut adus la acest Centenar de pioniera Giorgi Eugenia, am simțit firul cald al dragostei și recunoștinței față de partidul părinte al copiilor țării și al puilor de gorjeni din acest sat de sub Paring. Oamenii Seleștiului au avut oaspeți nenumărați la sărbătoare. Ei au ascultat cuvintele de omagiu rostite de către tovarășa Ioana vicepreședinte al Stancoveanu, comitetului executiv al Sfatului popular regional, de către Ion Rîrnea, director în Ministerul invățămîntului — care a dat citire unui mesaj trimis de către conducerea Ministerului, de către numeroși alți oaspeți. In tot cursul zilei, către Lelești a bătut fără oprire telegraful , pe adresa satului au sosit zeci de telegrame din partea unor foști dascăli și elevi ai școlii. Toate acestea au împlinit o atmosferă, o solemnitate, o bucurie unanimă, proprie marilor sărbători. In fața școlii, pe fila de piatră a unui frumos monument aniversar, cioplitorii gorjeni au scris în albul marmurei : „Elevii și foștii elevi ai școlii generale Lelești-Gorj, profesorii și învățătorii, cetățenii comunei au sărbătorit 100 de ani de activitate rodnică a acestui vechi lăcaș de știință și cultură. 19 noiembrie 1967“. Satul lasă peste alte veacuri un hrisov de piatră cu slove de lumină. TOMA FIBU Centenar la Leleștii Gorjului j Biblii Bibliof DOCUMENTELE PLENAREI C.C. aL P.C.R. IN DEZBATERE _____Stabilind un cadru superior de activitate științei în general, proiectul de Directive ale C.C. al P.C.R. cu privire la perfecționarea conducerii și planificării economiei naționale relevă importanța introducerii tot mai largi a științei în procesele de producție, a organizării științifice a producției și a muncii în vederea ridicării eficienței întregii activități economice, cheamă pe oamenii de știință și pe cercetători să participe nemijlocit la conducerea unităților industriale, să-și aducă o contribuție tot mai substanțială la dezbaterea și soluționarea problemelor mari care se confruntă, la ora de față, în întreprinderi. Publicăm, în pagina a IlI-a a ziarului, cîteva ecouri și precizări cu privire la aceste probleme, aparținînd unor cercetători științifici din regiunea Oltenia. în 3I j fo egientică Olteak s în pagina a IV-a: INTERNAȚIONALA ACTUALITATEA ANCHETA NOASTRĂ CE SE ÎNTREPRINDE PENTRU „REANIMAREA“ VALORILOR MATERIALE IMOBILIZATE? O IMPORTANTĂ ACȚIUNE ECONOMICA ȘI CONSECINȚELE El ^iiiiiiiiiiiiiniiiiiiiiiiiiiiiiniiiiixiiiuiiniiHuiiiiiiiiiiiiniimiiiuiiiiiiiiiiiiiiiiiimiiiniiiiiimiiiuiiiiiiiiiiiuiiiuiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiuiiiuiiUiiiij. CRAIOVA PRELUDIILE ENERGIEI... In cadrul acțiunii de organizare științifică a producției și a muncii, conducerile unităților economice din regiunea noastră, sprijinite de specialiști ai Direcției de control și revizie, sucursalelor Băncii Naționale și Băncii de Investiții și Direcției regionale de statistică, au inițiat, recent, o serie de analize, soldate cu măsuri, în vederea readucerii în circuitul economic a unor importante valori materiale — utilaje, mașini și instalații, materii prime, materiale etc. Aceste valori au devenit disponibile datorită, în special, modificării tehnologiilor de producție, schimbării sortimentelor, reprofilării unităților, aprovizionării neritmice și care nu ține seama de necesarul de producție etc. Iată de ce — cunoscîndu-se bine urmările blocării mijloacelor tehnice, efectul lor negativ nivelului eficienței asupra economice — s-a trecut la această importantă acțiune, care a și dat, pînă în prezent, unele rezultate. Analizele amintite — efectuate la zece unități economice — au stabilit că, deși s-au obținut o serie de realizări, au existat încă posibilități nefructificate de readucere a utilajelor, mașinilor și instalațiilor în circuitul economic, datorită faptului că atît conducerile întreprinderilor respective, cît și forurile lor tutelare, n-au manifestat întotdeauna o susținută preocupare în această direcție. La cele zece unități se găseau, la 30 iunie a. c., imobilizări de fonduri în asemenea mijloace în valoare de 50.851.000 lei (37.912.000 lei mijloace fixe și 12.939.000 lei investiții). Pînă la sfîrșitul lunii septembrie, s-au readus operativ, în circuitul economic, utilaje, mașini și instalații în valoare de 21.444.000 lei (42 la sută), între care 18.759.000 lei prin transfer, 430.000 lei cu plată, iar 2.255.000 lei prin activizare la unitățile deținătoare. Obținerea acestor rezultate se datorează, fără îndoială, și faptului că listele cu disponibilități de la principalele unități deținătoare au fost consultate la sediul Direcției de control și revizie de către o serie de întreprinderi din regiune, aceleași liste fiind trimise și la sucursalele Băncii de Investiții din țară (ținîndu-se seama de specificul economic al regiunilor respective). în această acțiune, realizări elocvente a înregistrat întreprinderea minieră Rovinari, care a redistribuit utilaje, mașini și instalații în valoare de 17.625.000 lei,din totalul disponibilităților de 29.454.000 lei). Nu același lucru se poate spune despre Combinatul chimic Craiova, Uzina „Electroputere“, Uzina mecanică Turnu-Severin etc. Combinatul chimic Craiova, de pildă, a valorificat, din cele 11.696.000 lei disponibilități, numai 1.578.000 lei, aceasta și din cauza forului tutelar, care nu a acordat sprijinul corespunzător. La rîndul lor, Uzina „Electroputere“ și Uzina mecanică Turnu-Severin nu au valorificat decît 778.000 lei din 5.539.000 lei disponibilități și, respectiv, 106.000 lei din 828.000 lei disponibilități. Desigur că operativitatea în lichidarea imobilizărilor de utilaje depinde de mobilitatea de care dau dovadă întreprinderile și forurile lor tutelare, în remiterea și perfectarea formelor de transfer. Iată, însă, un exemplu care arată că, în această privință, încă mai persistă carențe . CRETILOltenia a cerut, la 11 martie, Ministerului Economiei Forestiere, transferarea unui concasor de tip „Progresul“, care costă 136.000 lei, de la I.F. Turnu-Severin la I.C.F. Buzău. Cu toate că, ulterior, s-au mai făcut două intervenții în același scop, ordinul de transfer nu sosise încă, pînă de curînd. Trebuie arătat, totodată, că acțiunea de care ne ocupăm a vizat și lichidarea stocurilor supranormative de materii prime materiale — această autentitică, „povară“ pentru activitatea productivă a întreprinderilor. Aceste stocuri — care la 30 iunie se ridicau, în toate întreprinderile din regiune, la peste 233 milioane lei — s-au creat datorită opticii deformate a unor cadre, care se călăuzesc, în materie de provizionare, după cunoscutul dicton: „mai bine să prisosească“; ele se datorează, de asemenea, prezentării inexate a stocurilor reale la începutul perioadelor de plan, lansării nechibzuite a comenzilor etc. Analiza, care a fost făcută la 54 de unități economice. ION CUCUI (Continuare în pag. a 3-a) Barajul de pe Jiu, în perimetrul Centralei electrice de termoficare Craiova . Aici se nasc acordurile marelui drum, la capătul căruia cărbunele devine energie, la puterea de 1.000.000 kilowați. (Fotografie din avion de Florian Hoșoga) Redeschiderea CINEMAECII craiovene După o absență îndelungată, de cîteva luni, timp in care Arhiva națională de filme hotărise — fără prea mult discernămint — sfîrșitul tinerei cinemateci de la Craiova, suntem informați că, in sfîrșit, in urma insistențelor cinefililor craioveni, aceasta se redeschide, în ziua de 24 noiembrie, cu filmul „VIAȚA LUI EMIL ZOLA“, o producție a studiourilor americane. Mult așteptatele întîlniri, de vineri după-amiază, cu actori și regizori renumiți, pionieri ai celei de-a șaptea arte, devin certitudini pentru imatorul de filme. Deci, în fiecare vineri, la cinematograful „30 Decembrie“, se prezintă trei spectacole, la orele 16 la 18 și 20, prilejuind numerosului public spectator posibilitatea vizității unor mari creații cinematografice. Pe agenda cinematecii, întocmită pînă la 19anuarie 1968, figurează producții franceze, americane, engleze și sovietice din anii 1931—1946. Cinematografia franceză este prezentă cu „NOAPTEA AMINTIRILOR“, în regia lui M. Carné, avînd în distribuție pe Jean Gabin, Arletty, Jules Berry, „PRINȚESA TARARANOVA", film de epocă cu P.R. Willm, S. Prim, A.Vernay și „BATALIA PENTRU APA NEAGRA“, producție de după război, din 1946, în regia lui Vibe Müller și J. Dreville. Filmul englez „PYGMALION“, adaptare după piesa dramaturgului Bernard Shaw, ne oferă o plăcută reîntîlnire cu talentații actori : Leslie Howard și Wendy Hiller. Dintre producțiile americane mai amintim : „IN UMBRA PROHIBIȚIEI“, în regia lui E. Walsh, avînd ca protagoniști pe J. Cagney, P. Lene, H. Bogart precum și filmele „STAN ȘI BRAN CONTRABANDIȘTI“, „STAN ȘI BRAN IN GHEARELE GELOZIEI“, copioase comedii cu S. Laurel și O. Hardy. Pe Liubov Orlova și N. Krucikov, îndrăgiți actori sovietici îi vom revedea în marele film „VOLGA, VOLGA“, în regia lui A. Alexandrov. Din filmoteca sovietică vom mai viziona și „ULTIMA NOAPTE“, cu I. Pelter, N. Dorohin. PUICA MONDOG