Inainte, noiembrie 1967 (Anul 24, nr. 7050-7075)

1967-11-21 / nr. 7067

i * t­w iblH .iinnmimiimiiiimiiimiimmiiiiminimiiiiiiimmiiiiiiiiiiiiiiiMmiiiimimiiimiimmití: Plenara Consiliului regional Oltenia al U.6.S.R. în cursul zilei de ieri a a­­vut loc plenara Consiliului re­gional Oltenia al U.G.S.R., care a analizat conținutul și formele activității cultural-e­ducative de masă, desfășurată de organele și organizațiile sindicale din regiune, în lumi­na actualelor sarcini care le stau în față. La lucrările plenarei au par­ticipat membrii Consiliului regional, președinții consiliilor raionale și orășenești, membri ai birourilor executive cu pro­bleme culturale, instructori ar­tistici, președinți de comitete sindicale din marile întreprin­deri ale regiunii, reprezentanți ai unor organizații de masă, ai instituțiilor de cu­ltură și artă. Au participat, de asemenea, tov. Dumitru Gheorghiu, vice­președinte al Consiliului Cen­tral al U.G.S.R., tov. Constan­tin Drăgoescu, secretar al Comitetului regional Oltenia al P.C.R., și tov. Constanța Ciontu Drăghia, președinta Co­mitetului regional al femeilor. In cadrul discuțiilor purtate, au fost analizate măsurile în­treprinse în scopul utilizării unor forme și mijloace în mă­sură să asigure o activitate cultural-educativă tot mai bo­gată, în încheierea dezbaterilor au luat cuvîntul tovarășii Dumi­tru Gheorghiu și Constantin Drăgoescu, care au relevat sar­cinile ce revin activității cultu­ral-educative din sindicate în vederea înfăptuirii Hotărîrilor celui de-al IX-lea Congres al P.C.R., a măsurilor preconizate de plenara C.C. al P.C.R. din 5—6 octombrie 1967. Vorbi­torii au reliefat măsurile ce se impun pentru îmbunătățirea conținutului și tematicii mun­cii culturale, folosirea unor forme vii, interesante, subor­donării acesteia realizării cu succes a sarcinilor economice, actuale și de perspectivă. 0 A început construcția Fabricii de transforma­toare mari de la Craiova l­a Craiova. In cadrul uzinei „Electroputere“ a început construc­­fabricii de transformatoare mari, a cărei capacitate anuală va fi de 3800 MVA. Această nouă unitate, una dintre cele mai im­portante din tară, va fi compusă dintr-o hară de montaj cu o suprafață de 4250 mp. și din citeva hale de fabricație care vor crea pentru procesul de producție o suprafață industrială de 10 000 mp. Primele linii tehnologice cu o capacitate de 1200 MVA vor intra In producție in 1969. B. CONSTANTIN £ In prima zi de vînătoare, o „recoltă“ bogată la sfirșit, mult-așteptatul sezon pentru vinatul iepurilor a fost deschis duminică, 19 noiembrie a.c. Vinătoarea organizată de către Filiala Craiova pe dealurile și văile Șimnicului, Ișalniței, Coșoveni­­lor, Breștii etc, s-a soldat cu un bogat bilanț vinătoresc. Au fost recoltați 742 de iepuri. Pentru început, rezultatul este promițător. Mai ales cind au în vedere așteptarea, răbdarea și mai ales emo­țiile. Asemenea recoltări vînătorești au fost obținute și de către filia­lele din raioanele Balș, Strehaia, Calafat, Turnu-Severin, Caracal etc. I. Z. D Asigurarea circulației pe timpul iernii In vederea asigurării unei circulații cit mai bune pe timpul se­zonului friguros, drumurile regiunii sunt pregătite și îngrijite atent. Astfel, pe șoseaua Craiova-Bechet, pe o distanță de 9,5 km, au fost montate 1918 bucăți parazăpezi metalice. La frechet a fost pregătită o bază specială de dezăpezire. Pantele sunt asigurate cu nisip. Pe o distanță de 850 metri, acolo unde condițiile impuneau, au fost desfundate șanțurile. M. POSTOLACHE, corespr .A.F. „30 Decembrie", comuna Afumați, raionul Băilești, se recoltează vărea de toamnă. (Foto : b. Sandu). La poalele muntelui Măgurii, In locurile de azi ale Leleștiu­­lui, se întindea altădată un co­dru de stejari falnici, de ne­pătruns. Frumusețea lui a ispi­tit pana lui Vlahuță și a altor călători prin aceste locuri. Azi, locului i se spune — spre a­­mintire — Dumbrava, și așa-i va rămîne numele. Stejarii nu mai acoperă cîmpul și nu mai umbresc șoseaua ; s-au păstrat, însă, vii alte și alte mărturii de demult, săpate în fila hriso­vului și în cugetul oamenilor. Pe platoul Dumbravei s-au întîlnit, cu trei ani în urmă, mii de oameni, să asculte cîn­­tecul corului semicentenar al Leleștilor. Duminică, 19 noiem­brie a.c., aceiași oameni au primit o altă invitație la cele­brarea unui eveniment cultu­ral : școala din Lelești împli­nea 100 de ani de viață. Frigul toamnei i-a oprit pe oaspeți să se adune iarăși — cu miile — pe platoul Dumbravei, și-au dat, însă, întilnire la căminul cul­tural al satului, la școala săr­bătorită, pe ulițele cu podoabe gorjenești și în casele primi­toare ale celor care aveau multe aduceri aminte din anii de școală și un vin bun din recolta lui ’67. In sala căminului cultural — și el cu o istorie bogată în evenimente — am auzit glasul profesorului Ion Grigoroiu, descifrind, din hrisoave vechi, acte și statistici, fapte de exis­tență a școlii. In acest sat, în­temeiat printr-un hrisov al lui Vlad Vodă Călugărul cu cinci veacuri în urmă, avea să ia ființă un așezămînt școlar abia în anul 1867 prin numirea ca învățător al lui Vasile Voicu­­lescu — fiul deputatului din divanul ad-hoc Ion Voicu. Școala și-a început activitatea într-o casă țărănească, cu o singură încăpere și un cerdac în care se păstrau lemnele de foc, vadra cu apă și se opreau la arest școlarii prinși cu tre­buri năstrușnice... Istoricul a­­cestei școli va cunoaște, de aci înainte,­­ momente grele, mai ales în ce privește condițiile de activitate, ca și momente de înflorire datorate sîrguinței și dăruirii unor luminători ca Ion Săftoiu și Petre Popeangă, emuli ai unei vieți culturale care a adus faimă acestui sat din Gorj. L-am ascultat vorbind, la a­­ceastă solemnitate, pe Petre Popeangă, fostul învățător și director al școlii, evocînd cu glas tremurat toate aceste mo­mente. Directorul de azi al șco­lii, profesorul Dumitru Măruță, școlarul de ieri Gheorghe Roșca, neurologul Vlad Voi­­culescu — nepotul întemeieto­rului școlii, numeroși oameni ai satului, școlari de azi, au vorbit despre împlinirile con­temporane din viața școlii, despre grija deosebită ce se a­­cordă azi instruirii tinerei ge­nerații. E pilduitor faptul că, din cei 327 de absolvenți din ultimii 10 ani, 301 au urmat mai departe, în alte școli. In cuvîntul de salut adus la acest Centenar de pioniera Giorgi Eugenia, am simțit firul cald al dragostei și recunoștinței față de partidul­­ părinte al copiilor țării și al puilor de gorjeni din acest sat de sub Paring. Oamenii Seleștiului au avut oaspeți nenumărați la sărbă­toare. Ei au ascultat cuvintele de omagiu rostite de către to­varășa Ioana vicepreședinte al Stancoveanu, comitetului executiv al Sfatului popular re­gional, de către Ion Rîrnea, di­rector în Ministerul invățămîn­­tului — care a dat citire unui mesaj trimis de către conduce­rea Ministerului, de către nu­meroși alți oaspeți. In tot cursul zilei, către Lelești a bă­tut fără oprire telegraful , pe adresa satului au sosit zeci de telegrame din partea unor foști dascăli și elevi ai școlii. Toate acestea au împlinit o atmos­feră, o solemnitate, o bucurie unanimă, proprie marilor săr­bători. In fața școlii, pe fila de pia­tră a unui frumos monument aniversar, cioplitorii gorjeni au scris în albul marmurei : „E­­levii și foștii elevi ai școlii ge­nerale Lelești-Gorj, profesorii și învățătorii, cetățenii comunei au sărbătorit 100 de ani de acti­­vitate rodnică a acestui vechi lăcaș de știință și cultură. 19 noiembrie 1967“. Satul lasă­ peste alte veacuri un hrisov de piatră cu slove de lumină. TOMA FIBU Centenar la Leleștii Gorjului j Biblii Bibliof D­OCUMENTELE PLENAREI C.C. aL P.C.R. IN DEZBATERE _____Stabilind un cadru superior de activitate șt­iinței în general, proiectul de Directive ale C.C. al P.C.R. cu privire la perfecționarea conducerii și planificării economiei naționale relevă importanța introducerii tot mai largi a științei în procesele de producție, a organizării științifice a producției și a muncii în vederea ridicării efi­­cienței întregii activități economice, cheamă pe oamenii de știință și pe­ cercetători să participe nemijlocit la conducerea unităților industriale, să-și aducă o contribuție tot mai substanțială la dezbaterea și soluționarea problemelor mari care se confruntă, la ora de față, în întreprinderi. Publicăm, în pagina a IlI-a a ziarului, cîteva ecouri și precizări cu privire la aceste probleme, aparținînd unor cercetători științifici din regiunea Oltenia. în 3­I j fo egientică Olteak s în pagina a IV-a: INTERNAȚIONALA ACTUALITATEA ANCHETA NOASTRĂ CE SE ÎNTREPRINDE PENTRU „REANIMAREA“ VALORILOR MATERIALE IMOBILIZATE? O IMPORTANTĂ ACȚIUNE ECONOMICA ȘI CONSECINȚELE El ^iiiiiiiiiiiiiniiiiiiiiiiiiiiiiniiiiixiiiuiiniiHuiiiiiiiiiiiiniimiiiuiiiiiiiiiiiiiiiiiimiiiniiiiiimiiiuiiiiiiiiiiiuiiiuiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiuiiiuiiUiiiij. CRAIOVA PRELUDIILE ENERGIEI... In cadrul acțiunii de or­ganizare științifică a pro­ducției și a muncii, condu­cerile unităților economice din regiunea noastră, spri­jinite de specialiști ai Di­recției de control și revizie, sucursalelor Băncii Națio­nale și Băncii de Investiții și Direcției regionale de statistică, au inițiat, re­cent, o serie de analize, sol­date cu măsuri, în vederea readucerii în circuitul eco­nomic a unor importante valori materiale — utilaje, mașini și instalații, materii prime, materiale etc. Aces­te valori au devenit dispo­nibile datorită, în special, modificării tehnologiilor de producție, schimbării sor­timentelor, reprofilării uni­tăților, aprovizionării nerit­­mice și care nu ține seama de necesarul de producție etc. Iată de ce — cunoscîn­­du-se bine urmările blocă­rii mijloacelor tehnice, e­­fectul lor negativ nivelului eficienței asupra econo­mice — s-a trecut la aceas­tă importantă acțiune, care a și dat, pînă în prezent, u­­nele rezultate. Analizele amintite — e­­fectuate la zece unități e­­conomice — au stabilit că, deși s-au obținut o serie de realizări, au existat încă posibilități nefructificate de readucere a utilajelor, ma­șinilor și instalațiilor în circuitul economic, datorită faptului că atît conducerile întreprinderilor respective, cît și forurile lor tutelare, n-au manifestat întotdeau­na o susținută preocupare în această direcție. La cele zece unități se găseau, la 30 iunie a. c., imobilizări de fonduri în asemenea mijloa­ce în valoare de 50.851.000 lei (37.912.000 lei mijloace fixe și 12.939.000 lei inves­tiții). Pînă la sfîrșitul lunii septembrie, s-au readus o­­perativ, în circuitul econo­mic, utilaje, mașini și insta­lații în valoare de 21.444.000 lei (42 la sută), între care 18.759.000 lei prin transfer, 430.000 lei cu plată, iar 2.255.000 lei prin activiza­re la unitățile deținătoare. Obținerea acestor rezultate se datorează, fără îndoială, și faptului că listele cu dis­ponibilități de la principa­lele unități deținătoare au fost consultate la sediul Direcției de control și re­vizie de către o serie de în­treprinderi din regiune, a­­celeași liste fiind trimise și la sucursalele Băncii de In­vestiții din țară (ținîndu-se seama de specificul econo­mic al regiunilor respecti­ve). în această acțiune, reali­zări elocvente a înregistrat întreprinderea minieră Ro­­vinari, care a redistribuit utilaje, mașini și instalații în valoare de 17.625.000 lei,­­din totalul disponibilități­lor de 29.454.000 lei). Nu același lucru se poate spu­ne despre Combinatul chi­­mic­ Craiova, Uzina „Elec­troputere“, Uzina mecanică Turnu-Severin etc. Combi­natul chimic­ Craiova, de pildă, a valorificat, din ce­le 11.696.000 lei disponibi­lități, numai 1.578.000 lei, aceasta și din cauza foru­lui tutelar, care nu a acor­dat sprijinul corespunzător. La rîndul lor, Uzina „E­­lectroputere“ și Uzina me­canică Turnu-Severin nu au valorificat decît 778.000 lei din 5.539.000 lei disponibili­tăți și, respectiv, 106.000 lei din 828.000 lei disponibili­tăți. Desigur că operativitatea în lichidarea imobilizărilor de utilaje depinde de mo­bilitatea de care dau dova­dă întreprinderile și foru­rile lor tutelare, în remite­rea și perfectarea formelor de transfer. Iată, însă, un exemplu care arată că, în această privință, încă mai persistă carențe . CRETIL­­Oltenia a cerut, la 11 mar­tie, Ministerului Economiei Forestiere, transferarea u­­nui concasor de tip „Pro­gresul“, care costă 136.000 lei, de la I.F. Turnu-Seve­rin la I.C.F. Buzău. Cu toate că, ulterior, s-au mai făcut două intervenții în același scop, ordinul de transfer nu sosise încă, pînă de curînd. Trebuie arătat, totodată, că acțiunea de care ne o­­cupăm a vizat și lichida­rea stocurilor supranorma­­tive de materii prime materiale — această auten­ti­tică, „povară“ pentru activi­tatea productivă a între­prinderilor. Aceste stocuri — care la 30 iunie se ridi­cau, în toate întreprinderi­le din regiune, la peste 233 milioane lei — s-au creat datorită opticii deformate a unor cadre, care se că­lăuzesc, în materie de provizionare, după cunos­­­­cutul dicton: „mai bine să prisosească“; ele se da­torează, de asemenea, pre­zentării inexate a stocurilor reale la începutul perioa­delor de plan, lansării ne­chibzuite a comenzilor etc. Analiza, care a fost făcută la 54 de unități economice. ION CUCUI (Continuare în pag. a 3-a) Barajul de pe Jiu, în perimetrul Centralei electrice de termoficare Craiova . Aici se nasc acordurile marelui drum, la capătul căruia cărbunele devine energie, la puterea de 1.000.000 kilowați. (Fotografie din avion de Florian Hoșoga) Redeschiderea CINEMA­ECII craiovene După o absență îndelungată, de cîteva luni, timp in care Arhiva națională de filme hotărise — fără prea mult discernămint — sfîrșitul tine­rei cinemateci de la Craiova, suntem informați că, in sfîrșit, in urma insistențelor cinefililor c­raioveni, aceasta se redeschide, în ziua de 24 noiembrie, cu filmul „VIAȚA LUI EMIL ZOLA“, o producție a studiourilor americane. Mult așteptatele întîlniri, de vineri după-a­­miază, cu actori și regizori renumiți, pionieri ai celei de-a șaptea arte, devin certitudini pentru imatorul de filme. Deci, în fiecare vineri, la cinematograful „30 Decembrie“, se prezintă trei spectacole, la orele 16 la 18 și 20, prilejuind nu­merosului public spectator posibilitatea vizi­tă­­ții unor mari creații cinematografice. Pe agenda cinematecii, întocmită pînă la 19­anuarie 1968, figurează producții franceze, ame­­ricane, engleze și sovietice din anii 1931—1946. Cinematografia franceză este prezentă cu „NOAPTEA AMINTIRILOR“, în regia lui M. Carné, avînd în distribuție pe Jean Gabin, Arletty, Jules Berry, „PRINȚESA TARARA­NOVA", film de epocă cu P.R. Willm, S. Prim, A.Vernay și „BATALIA PENTRU APA NEAGRA“, producție de după război, din 1946, în regia lui Vibe Müller și J. Dreville. Filmul englez „PYGMALION“, adaptare după piesa dramaturgului Bernard Shaw, ne oferă o plăcută reîntîlnire cu talentații actori : Leslie Howard și Wendy Hiller. Dintre producțiile americane mai amintim : „IN UMBRA PROHIBIȚIEI“, în regia lui E. Walsh, avînd ca protagoniști pe J. Cagney, P. Lene, H. Bogart precum și filmele „STAN ȘI BRAN CONTRABANDIȘTI“, „STAN ȘI BRAN IN GHEARELE GELOZIEI“, copioase comedii cu S. Laurel și O. Hardy. Pe Liubov Orlova și N. Krucikov, îndrăgiți actori sovietici îi vom revedea în marele film „VOLGA, VOLGA“, în regia lui A. Alexandrov. Din filmoteca sovietică vom mai viziona și „ULTIMA NOAPTE“, cu I. Pelter, N. Dorohin. PUICA MONDOG

Next