Inainte, februarie 1968 (Anul 25, nr. 7128-7152)
1968-02-14 / nr. 7139
Addenda la o sesiune de examene . Ne aflăm în zilele reîncepderii cursurilor. Prilej de a readuce în actualitate — prin £ concluziile ei, de un real = folos pentru îmbunătățirea £ procesului de învățămînt — E ultima sesiune de examene a = tinerei Universități craiovene. Ce a demostrat această se£siune, ce sarcini ne pune în £ față ? ! £ De multe ori, statistica este £ chemată să confirme, prin vaniluri absolute sau relative, o anumită stare de fapt, un anui- oumit nivel de pregătire a studenților, un anumit raport £ cauzal între activitatea de predare și cea de proprie contribuție a studenților la însuși£ rea cunoștințelor, obținută prin diverse forme de instruire universitară. Verdictul rece al cifrelor este cel puțin la nivelul acestor statistici — implacabil autoritar. Dar nu este unicul și mai ales, nu este ab- Conf. ing. SILVIU PUȘCAȘU Universitatea din Craiova solul. In rezultatul obținut de un student sau de o grupă de studenți, de un an sau de o facultate într-o sesiune de examene, trebuie căutate efectele unor factori materiali, psihici, sociali, cu un caracter foarte complex. Examinatorul este mereu tentat ca în procesul de examinare să aplice, intransigent, o unitate de măsură tradusă în limbaj curent prin termenul „exigență“, cu care să cîntărească obiectiv in mod absolut, toate răspunsurile, bune sau rele, pe care le dă examinatul. Dialogul examinat-examinator implică o serie de necesități ale discuției, în care, în primul rînd atmosfera creată de examinator joacă un rol axial. M-am convins personal de obiectivitatea unor asemenea elemente ale stilului de examinare de-a lungul carierei mele didactice, dar, mai ales, la recentele examene ale anului al II-lea (mecanică și bazele electrotehnicii) de la Facultatea de electrotehnică a Universității din Craiova. Aș sublinia, mai întîi, ambianța psihică a momentului în care Studentul este pus să-și transmită cunoștințele obținute în decurs de un semestru. Cit de mult contează un zîmbet, o vorbă bună adresate în momentul contactului direct cu atmosfera sălii de examen ! Și cit de dăunătoare poate fi, mai ales pentru firile mai sensibile, o privire prea aspră, un cuvînt aruncat la întîmplare, un gest nepotrivit, o apreciere făcută pe un ton ironic ! Cît de ușor e să sădești în sufletul examinatului neîncrederea, să-i transmiți, provocator, sentimentul inferiorității sale, să-i minimalizezi eforturile depuse în procesul de pregătire profesională... Dar cît de greu e să-i transmiți — mai ales celui stăpînit de sentimentul incertitudinii — încrederea în forțele proprii, să-l poți face să înțeleagă că o șovăire într-o expunere sau într-un raționament nu înseamnă neapărat un eșec, că dacă materia a fost bine asimilată, stagnările în lanțul logic al prezentării ideilor dispar de la sine. Un aspect pe care cîteodată îl tratăm cu prea puțin interes, considerîndu-l minor, este acela al cursivității expunerii examinatului. De multe ori examinatorul — în buna intenție de a obține de la cel examinat esențialul, de a-i canaliza ideile în expunere — abuzează de întreruperi, de intervenții, nedînd posibilitatea celui în cauză de a-și dezvolta subiectul respectiv. Nu de puține ori, astfel de maniere nepedagogice de examinare au condus la obținerea unor rezultate slabe în verificarea cunoștințelor examinatului. Tactul pedagogic, experiența cadrului examinator pot fi hotărîtoare în sesizarea momentelor dificile prin care trece cel examinat, pot rezolva obiectiv situații care să permită, în final, o justă și reală apreciere. Un fapt îmbucurător a fost constatarea că cea mai mare parte a studenților Secțiilor de mașini și aparate electrice și de automatică au depus un lăudabil efort în pregătirea celor două examene. Ne-a bucurat să constatăm că numeroși studenți au depus un viu interes pentru a înțelege problemele studiate și pentru a le da, uneori, în interpretare, o notă personală; în unele cazuri, ei au adus și completări valoroase, în afara problemelor expuse la curs. Dacă ar fi să dau cîteva exemple, n-aș putea omite studenți ca : Papuc nume de Dina Dumitru, Topan Nicolae, Dumitru, Țățulescu Mircea, Popa Dorin, Zlatiana Radu, Iordache Eugen și alții, care au răspuns foarte bine, cursiv, dînd dovadă de maturitate în gîndire și de o temeinică pregătire. Se poate aprecia faptul că unii studenți, deși cu o pregătire matematică mai slabă, au depus eforturi mari pentru a aborda unele aspecte matematice complexe problemelor de mecanică aleși de electrotehnică, străduindu-se să suplinească o serie de lipsuri în pregătirea teoretică de bază, dîndu-și seama că încă mai este timp pentru a remedia o serie de deficiențe în pregătirea lor matematică — atît de importantă pentru viitorul inginer electrotehnician. Nu este mai puțin adevărat că au fost și unii studenți — ce-i drept, nu cei mai mulți — care încă n-au înțeles sensul unei pregătiri valoroase pentru meseria aleasă. Neacordînd atenția cuvenită unei participări regulate și eficiente la cursuri și seminarii, pregătind materia „în fugă“, neintrînd în esența fenomenelor, ei au făcut abuz de formalism, și-au suprasolicitat, în mod mecanic, memoria, uitînd că ea singură nu are nici o valoare dacă nu este dublată de un raționament corect, de o logică creatoare, critică, în procesul de interpretare și prezentare a diferitelor fenomene și legi fizice; în ansamblu, bilanțul examenelor la care m-am referit poate fi considerat — în mod obiectiv — pozitiv. Satisfacția de a constata că din totalul de 113 studenți care s-au prezentat la examenul de mecanică (la ambele secții) 42 au obținut note între 9 și 10 și au rămas restanțieri numai 4, precum și faptul că, la examenul de bazele electrotehnicii, din 61 studenți ai secției de mașini și aparate electrice restanțieri, numai 8 au rămas este pe deplin justificată și poate fi și un corolar al părerilor expuse anterior, referitoare la unele aspecte ale corelației cauzale între factori obiectivi și subiectivi, de care depind, în ultimă instanță, rezultatele reale în procesul de nare a unei sesiuni de examiexamene. Instantaneu în bibliotecă BREVIAR tüfl In satul Valea Ursului (comuna Timna), lingă șoseaua turistică, se ridică un nou local de școală generală, avînd zece clase, în prezent, se finisează acoperișul, avîndu-se posibilitatea, pentru un viitor apropiat, a desfășurării lucrărilor de interior. H. DIACONESCU, corespreței Pe scena căminului cultural din comuna Vlădimir, formația de teatru de amatori din comuna vecină, Crețești, a dat o reprezentație dramatică cu piesa „Năpasta“ de I. L. Caragiale. Au fost aplaudați de nenumărate ori, „la scenă deschisă“, amatorii : Silvia Mălăelea, Ion Sucitu, Octavian Geană, I. V. BERCA, coresp. gij. Locuitorii din comuna Vîrtop au asistat de curînd la un reușit concurs „Cine știe, cîștigă“ — pe teme muzicale. în perspectivă, un altul, intitulat „Recunoașteți opera și autorul GH. ALEXANDRU, coresp. de IU In cadrul schimbului experiență interraional Caracal — Craiova, formațiile artistice din comunele Daneți și Rrjiște au oferit o reușită competiție artistică — pe care o sperăm continuată. I. CIOBANU, coresp. Hm ÎNAINTE Pagina 2 DIRECT» $1 SEMNIFICAȚII INTR-O REVISTA LICEALA Reapărută sub noi auspicii, exprimată printr-un simbolic titlu — „Tinerețe“ — revista Liceului „Frații Buzești“ din Craiova semnifică un autentic act de cultură. Revista deschide, de la primul număr, cîteva direcții literare, științifice și didactice, care se vor împlinite intr-o perspectivă apropiată. Prezenți in număr mare in paginile frumos litografiate, elevii liceului ne oferă producții interesante, probind talent și o solidă și conștiincioasă pregătire. Am cita, pentru literatură, elevii Mihaț Valeria (a Xl-a B), Voicinska Cristina (a Xl-a A); pentru traducerea în franțuzește a poeziei Otiliei Cazimir „Lumini și umbre", pe eleva Cara Alexandra (a Xl-a B); la fizică : Bușneag Andrei (a X-a D), Cherciu Constantin (a Xl-a F); la chimie : Oprescu Dan Florin (a Xl-a F), Strîmbeanu Gabriela (a X-a D) și alții. Lingă aceste speranțe, mai multe cadre didactice ori foști elevi ai liceului semnează note, îndemnuri, rememorări. Notabile, în acest sens, cuvintele pline de căldură ale universitarului Ion Zamfirescu și ale profesorului emerit Fani Duțulescu. Li se adaugă documentatul articol al #111 profesorului Ștefan Vancea. E directorul liceului, cu preciizări utile privind istoricul acestui vechi lăcaș de cultură. Colectivul de redacție al revistei — profesori și elevi — £ a găsit cu cale să insereze nu numai materiale festive sau — lucrări originale ale elevilor, £ ci să publice (așa cum, odinioară, făcuseră și celelalte £ reviste ale liceului) și lucrări — inedite ale profesorilor. Pentru început, semnalăm contribuțiile profesorilor Barbu Cocoș, Aurel Tufescu, Ion M. Negreanu. £ Partea a doua a revistei este £ un buletin informativ al ultimei sesiuni științifice de reiferare a elevilor. Așteptăm, în continuare, tm = bogățirea și dezvoltarea acestui început plin de promi- £ liuni. £ M. BARBU I țiimiimiiiimiiimiminimiiimiimimimmimummmmiimiimiumiiimmmiiiiimmii mmiiiimiiimimmiimiimmiiimmmmiiimitmiimiimmmumiiiiimimmummmiiimiî? Teatrul Național, orele 20 . OPINIA PUBLICA. „Central" (telefon 4029), filmul : CAUTAȚI IDOLUL, orele : 11 ; 15; 17 ; 19 ; 21. „30 Decembrie" (telefon 5080), filmul : CORIGENȚA DOMNULUI PROFESOR, orele : 11 ; 15 ; 17 ; 19 ; 21. „23 August" (telefon 4448), filmul : SPARTAKUL (ambele serii, orele : 10,45 ; 14,30 ; 17,30 ; 20,30. „Tineretului" (telefon 2228), filmul : GEORG FRIDERIK HANDAL, orele 10 ; 15,30 ; 17,30 ; 19,30. „8 Mai“ (telefon 4285) filmul : ȚARA DUHURILOR DIN MARILE SUDULUI, orele 16 , 18 . 20. * Muzeul de artă este deschis între orele 10—13 și 17—20. • Muzeul regional al Olteniei este deschis între orele 10—13 și 17—20. • Muzeul „Procesul luptătorilor ceferiști și petroliști din iunieiulie 1934“ este deschis între orele 9-13 și 17—20. • CASA BĂNIEI este deschisă între orele 10—13 și 17—20. • Sala Universității populare, orele 17,30 cursul RADIOIZOTOPII ȘI PROGRESE IN DIAGNOSTICUL BOLILOR DIGESTIVE ; orele 18,30 cursul ELOCINȚA LA GRECI. DEMOSTENE. - Sala Universității de stat orele 17 : curs de limba franceză (grupele III și IV), lor. © Casa de cultură a sindicateexpoziția de fotografii i FLORIAN DUMITRU BOȘOGA. Biblioteci . Biblioteca regională Oltenia este deschisă intre orele 8—20.30. Radio JOI 15 FEBRUARIE PROGRAMUL I 5.35 Program muzical de dimineață. 5.50 Jurnal agrar. 6.00—8.25 Muzică și actualități. 8.25 Moment poetic, interpretat de Lucia Mara de la Teatrul „Lucia Sturza Bulandra“. 8.30 La microfon, melodia preferată. 9.00 Buletin de știri. 9.05 La microfon, melodia preferată. 9.30 Matineu literar . Viața poporului — cîmpul de observație și investigație al scriitorilor și artiștilor noștri. 10.00 Piese folclorice de virtuozitate. 10.10 Curs de limba germană (reluarea emisiunii din 14 februarie). 10.30 ,„Rapsodia română“ de Stan Golestan. 10.45 Piese corale de Liviu Rusu. 11.00 Buletin de știri. 11.03 Cronica economică. 11.15 Din discurile lui Traian Grozăvescu. 11.30 Mi-ești dragă — muzică ușoară. 11.45 Sfatul medicului ; Afecțiunile aparatului auditiv, iarna. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Soliști și orchestre de muzică populară. 12.15 Buletin de știri. 12.20 Notați-vă din programele noastre. 12.22 Succese ale muzicii ușoare. 12.45 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 12.55 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.30 Parada soliștilor și a orchestrelor de muzică ușoară. 14.15 Tot înainte (ediție pentru pionierii din clasele a IlI-a și a IV-a). 14.35 Radio^publicitate. 14.50 Orchestra Sergio Malagamba. 15.00 Buletin de știri. Buletin meteoritier. 15.05 Cîntă la taragbt Vasile Petrică. 15.15 Cărți care vă așteaptă. 15.25 Selecțiuni din opereta „Silvia“ de Kalman. 15.40 Cîntece de Richard Bartzer. 16.00 Radiojurnal. Sport. Buletin meteorologic. 16.15 Pagini corale alese. 16.30 Răspunderi sporite, decizii competente. 16.50 Luminile rampei. Din spectacolele Teatrului de stat de operetă. 17.15 Antena tineretului. 18.00 Buletin de știri. 18.05 Cronica economică. 18.15 Caleidoscop muzical. 18.30 Itinerar 1968. 18.50 Miniaturi instrumentale. 19.00 Radiogazeta de seară. 19.30 O melodie pe adresa dumneavoastră. 20.00 Buletin de știri. 20.05 Radiomagazin sportiv. 20.17 Melodii românești. 20.35 Teatru radiofonic serial : „Cosma“ de Panait Istrati. Seria a IV-a : întortochierile vieții. 21.00 Expoziție de muzică ușoară. 22.00 Radiojurnal. Sport. Buletin meteorologic. 22.20 La microfon, Mireille Mathieu. 22.30 Moment poetic. Poeți din Republica Democrată Germană. 22.35 Compozitori despre propriile creații . Max Eisicovici, prezintă poemul coral ,Bîlci în Aldebaran“ pe versuri de Tudor Arghezi. 22.50 întâlnire cu jazz-ul. 23.20 Muzică de dans. 24.00 Buletin de știri. 0.05—5.00 Estrada nocturnă. Buletine de știri și meteo-rutiere la orele 1.00, 2.00, 3.00 și 4.00 DIN PROGRAMUL II 12.00 Buletin de știri. Buletin meteorologic. 12.05 Notați-vă din programele noastre. 12.07 Varietăți muzicale. 12.45 Piese de estradă. 13.00 Muzică ușoară de Gheorghe Ursan, Anatol Albin și Radu Gheorghiu. 13.30 Din țările socialiste. 13.50 Piese instrumentale. 14.00 Radiojurnal. Sport. Buletin meteo-rutier. 14.08 Muzică populară. 14.30 Concert de prînz. 15.00 Selecțiuni din opereta „Crai nou“ de Ciprian Porumbescu. 15.13 „De-ai ști cît de dragă-mi ești“ — muzică ușoară. 15.30 Miorița. 15.55 Muzică. 16 00 Formația Locker Malcolm. 16.15 Sfatul medicului . Afecțiunile aparatului auditiv, iarba. 16.20 Muzică ușoară. 16.40 Cîntece populare cu Cornelia Bălu și Ilie Cazacu. 17.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Stația 351 m. 17.00—17.15 Agenda bucureșteană. 17.15 Suită pentru suflători, percuție și cor de copii de Liviu Glodeanu. 17.27 Formații artistice cu vechi tradiții : Corul Căminului cultural din Urziceni — București. 17.40 Radio-publicitate. 18.00 Un ritm de tarantelă. 18.10 Scriitori ai secolului XX. Antoine de Saint-Exupery. 18.30 Album folcloric. 18.45 Melodii lirice de Ștefan Kardoș. 18.55 Buletin de știri. 19.00 Mari interpreți de operă : Tita Ruffo, Luisa Tetrazzini, Ezio Pinza, Adele Kern. 19.30 Curs de limba rusă (secția a 34-a). 19.50 Noapte bună, copii : „Leacul“, poveste de Francisca Stoenescu. 20.00 Transmisiunea concertului orchestrei simfonice a Radioteleviziunii. Dirijor Henry Selbing. Solist Radu Lupu. 22.30 De la un cîntec la altul. 23.00 Radiojurnal. 23.07 Alo ! răspunde muzica ușoară. 23.20 Opere dirijate de Ernest Ansermet. 24.00 Reverie — muzică ușoară. 0.55—1.00 Buletin de știri. Buletin meteo-rutier. Televizia iuts. MIERCURI 14 FEBRUARIE 9.13—12.30 Jocurile Olimpice de iarnă. 17.30 Curs de limba engleză (secția a 3-a). 17.58 sumarul zilei. 18.00 Telecronica economică. Cazul celor 1.200. 18.30 Pentru copii. Alabala . Călătorie muzicală. 19.00 Studioul pionierilor. Răsplata îndemânării. 19.30 Telejurnalul de seară. 19.50 Buletinul meteorologic. Publicitate. 20.00 Album liric : Ion Minulescu. 20.15 Transfocator. 20.45 Telecinemateca : „Iubirea lor“. Film artistic cu Bette Davis și Charles Boyer. 23.10 Jocurile Olimpice de Iarnă. 24.00 Telejurnalul de noapte. jMțl Competiția CARTII La timpul potrivit, ziarul nostru a semnalat debutul calendaristic al unui eveniment cultural cu vii rezonanțe — luna cărții la sate. O frumoasă tradiție, germinată de realitățile zilelor noastre, care vine să certifice noile dimensiuni ale satului. Lunia februarie poartă, formal discutînd, o dublă semnificație : crepusculul anotimpului alb și, în același timp, startul febril spre un altul care marchează ciclul lucrărilor agricole. Pe acest fond se suprapune, cu implicații deloc neglijabile, evenimentul cultural amintit. Rememorăm, desigur, imaginile încă proaspete ale primilor pași făcuți în lumea literelor cărții, primele cunoștințe făcute cu personajele hieratice din basme și povești. Citeam pe apucate, și de unde găseam ; de la frații mai mari — în majoritatea cazurilor , de la vecini ; sau împrumutând cărți de la dascălul satului. Setea de a ști, de a citi, era parțial satisfăcută de lecturi fugare, din cărți îngălbenite, descoperite sub colțul uitării în nu știu ce colț hîrbuit. Ne pica în mină o literatură dulceagă, cu „anecdote“ și „minuni“ — căci ce altceva puteai găsi într-un sat ? Adeseori, lipsa lecturilor era compensată ad-hoc de poveștile îngînate — pentru a cita oară ? — de bunicii încărcați de ani și necazuri. Bibliotecă în sat ? Nitei pomeneală. Numai simpla apariție a unei asemenea forme de propagare a culturii a avut un neașteptat de mare ecou în lumea satelor. Astăzi, nu există așezare rurală care să nu aibă o bibliotecă sau un cămin cultural. Statisticile ne spun că în satele Olteniei numărul librăriilor se apropie de cifra 100. Nu mai surprinde pe nimeni existența, într-o casă de țară, a unui Tolstoi, Dostoevski, Faulkner. Dar competiția cărții, care se desfășoară în acest timp la sate, nu vizează doar sectorul beletristic. Cartea științifică, dezbătînd probleme de economie agrară, ocupă un loc de cinste, și solicitarea ei insistentă divulgă dorința cooperatorului de a smulge cît mai mult ogorului, de a-l exploata intensiv și rațional. Cursurile agrozootehnice constituie, de regulă, o încununare a acestei dorințe nestăvilite, și cine a asistat cîndva la asemenea forme a fost impresionat nu numai de participarea masivă a oamenilor, dar și de nivelul superior, competent, al discuțiilor. Adăugind la toate acestea deplasările brigăzilor științifice, ne formăm o impresie și mai exactă despre climatul cultural existent în satul contemporan. Riscînd să reluăm o obiecțiune enunțată și de alții, trebuie să arătăm că actuala formulă — „Luna cărții la sate“ — cantonează exclusivist, în limitele unei diviziuni temporale oarecare, o preocupare care este și, mai ales, trebuie să fie permanentă. Căci în lumea satelor, circulația cărții nu mai cunoaște astăzi doar sezoane, ci se identifică cu un fenomen cultural continuu, amplificat mereu, sub noi aspecte. R. DIACONESCU iiiiiiiuimiiiiiiiimmiuiiiiiiiiiuunniiininiii L Farsă... telefonică In vitrina farmaciei nr. 21 din Tg.Jiu există un anunț foarte civilizat, care indică clientelei că această unitate este deschisă pentru rețete urgente. Se dă chiar și numărul de telefon : 210. Anunțul cu pricina stă, de ani și ani, în același loc. Intre timp, In oraș s-a creat o centrală telefonică automată, iar telefonul farmaciei este astăzi altul . 1708. Și atunci ? ! Se pare că lucrătorii farmaciei, din filotimie, vor să îndulcească suferința pacienților cu o farsă. Și încă ce farsă . Teribilă... FAPTE SÍI "ff w d ill®! m 1 V Hwra H ț Un „crin“ maculat O unitate centrală de cofetărie din Tg.Jiu poartă numele unei flori gingașe — simbol al purității : „Crinul alb“. Pînă aici, toate bune. Numai că, în ultima vreme, înfățișarea localului nu mai are nimic de a face cu firma sa. Localul este neîngrijit, iar obișnuiții cofetăriei se întrec să realizeze adevărate performanțe în materie de consum de tutun. Fumul este dens și înăbușitor, bun de tăiat cu cuțitul. Bietul „Crin alb“ se ofilește de atîta fum și neîngrijire... Grădinarii tîrgujieni au uitat de mult să-l asaneze și să-l aereze. Fabulația unei variante inedite Cîntecul despre vinul ghiurghiuliu, vin de viață lungă, e cunoscut în tot locul, îl știu bine și Constantin Minu, Gheorghe Buldur și Cornel Udrea din Corcova. Cei trei au găsit, însă, cu care să-și lege numele de acest vestit cîntec, schimbîndu-l într-o variantă nouă. In loc de : „Bun e vinul ghiurghiuliu au Cules toamna pe tîrziu“, operat o schimbare de vers, adnotând : „Furat seara pe tîrziu“. Așa au ajuns... celebri, chemați în fața instanțelor de judecată să dea explicații despre noua variantă a degustării vinului ghiurghiuliu. Fabulația cântecului lor . Introducîndu-se în crama întreprinderii agricole de stat Corcova, cei trei au furat o însemnată cantitate de vin — seara pe tîrziu. Deși întreprinderea craioveană de transporturi dispune de garaje suficiente, șoferul autobuzului 21 ÖL-500 preferă să staționeze, pe timp de noapte, în incinta interzisă a cartierului Brazda lui Novac (parese, în apropierea locuinței sale), în fața unei atari semeții, locatarii blocurilor învecinate rămîn... interziși ! Cursa fără obstacole După o strașnică consumație alcoolică la bufetul „Severin“ din Craiova, doi tineri, fiecare în vîrstă de douăzeci de ani — Emanoil Ropcea și Mihai Dobrari — au luat startul într-o cursă primejdioasă. Orice obstacol le-a ieșit în cale, a fost doborît prin lovituri de pumn și figuri clasice de j jujitsu“. Așa au căzut la pămînt, loviți, pietoni pașnici ca Vasile Rafan, Petre Florica Costovici, Stoica... La un moment dat, cei doi s-au hotărit să realizeze performanțe de invidiat și în alte „sporturi“ : au aruncat (cu pietre) în geamul familiei Grigore Tarasac și au vrut să utilizeze o cutie de scrisori drept haltere... Un lucrător de miliție i-a așteptat la „finiș“ și i-a cronometrat. Cei doi au îmbrăcat triciouri noi, de performeri. Elegie la rumuri Ritmurile care ne îndeamnă la elegie au de poveste, ajuns mare viitor . Au în curînd, vor fi căutate de toți doritorii de relicve, de barzii profundelor destăinuiri romantice, de slujitorii lirei și penelului. Deocamdată, mai trebuie făcute unele (cum se amenajăm cuvine unor locuri istorice) și trebuie amplasată o firmă : „Oprește-te, călătorule» în fața acestui monument de istorică nepăsare edilitară“! De altfel, călătorii mărați — se opresc neîncetat în fața acestor turnuri din strada Silozului nr. 15. Ciudat, însă , chipul lor nu arată pioșenie, ci un sentiment cu totul aparte, nutrit celor, care, de atîta vreme, lasă nedemolată o asemenea dărăpănătură, căzută la pămînt, loc de mister și groază, ascunziș de cucuvăi și soboli. Ruinuri... ruinuri... Romanțioși edili mai avem, dom’le !... nenu Combinatul de zahăr și ulei .OLTENIA' Podari ANGAJEAZA URGENTA! "V t sudtori autogeni și electricieni t categoriile 5-3 Expoziție cu surprize Sunt surprize și... surprise... Mi-amintesc, de pildă, surpriza cu care unul din eroii romanului „Crepusculul morții“ a lui Vincent Delian a descoperit, în miezul unei pîini, pila salvatoare cu care a putut înlătura gratiile temniței sale. Asta da, surpriză ! Mi-a fost dat, în săptămîni la rînd, să admir, la serviciul comercial al Organizației comerciale locale „Alimentara“ din Craiova, o adevărată expoziție de surprize : zeci de pîini în miezul cărora se ascundeau tot felul de obiecte care nu au nimic de-a face cu aluatul : scobitori, crengi și rădăcinoase, pietricele, cărbune, mărgele și cioburi colorate, fire de păr și bucățele de hîrtie. Cineva susținea sus și tare că toate astea nu-s puse din neglijență în pîinea trimisă către populație de Trustul regional de panificație, ci că ar fi elemente ale unei moi rețete de fabricație. Ieri, la redacția noastră s-a prezentat conducătorul auto Cristian Stancovici, din Aleea Păltiniș nr. 15 cu un sfert de pîine. O bucățică de pîine obișnuită, banală, intermediară... Aparențe ! Cobtucul fusese brus destinat să devină obierc* nu lobru în expoziția surd* de care vorbeam ! ^ Ajiduși lui, s-a găsit o bucaa întoțnță sticlă Verzuie, matate de aproape cligrame. Omul nostru se fericeș n-a apucat să înghită cu-a-i ciobul. Rămînea expoziția cu pricina fără un exponat prețios ! Și rămîneau și cei de la panificație în anonimat... Rubrică redactată de AL. DIANU -ma angajează 20 muncitori In vederea calificării lor In meseria de turlist. Condiții: 7—8 clase elementare ; stagiul militar satisfăcut; vîrsta pină la 25 ani. — Doritorii se vor adresa la sediul întreprinderii din str. Brestei nr. 3, la serviciul personal — zilnic, între orele 7—15. teuRÉ. Secția exploatare Craiova str. Dezrobirii nr. 21 telefon 3073 ANGAJEAZA e magaziner principal, salarizarea 1030 lei care să posede, studii medii cu diplomă de maturitate, patru ani vechime în muncă administrativă. Ocuparea postului se face prin concurs care va avea loc în str. Dezrogbirii nr. 21. • mecanici conducători utilaje construcții pentru șantierele din regiunea Oltenia, calificați. Cazarea se asigură pe șantier, iar masa contra cost la cantină. ...... SigläA ÎNCHEIND ASIGURARE MIXTA DE VIAȚA ȘI SUPLIMENTARA DE ACCIDENTE. — luați o măsură de prevedere; — realizați economii planificate ; — participați la tragerile lunare de amortizare. I.A.S. AVICOLA—CRAIOVA str. Bariera Vîlcii nr. 215 ANGAJEAZA — tehnician constructor condiții: respectarea H.C.M. 1053/960. ^ C + + + + + ♦ [UNK] ♦ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK].♦ ♦ [UNK] [UNK] [UNK] ♦ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]