Inainte, februarie 1968 (Anul 25, nr. 7128-7152)

1968-02-14 / nr. 7139

Addenda la o sesiune de examene . Ne aflăm în zilele reînce­­p­derii cursurilor. Prilej de a­­ readuce în actualitate — prin £ concluziile ei, de un real = folos pentru îmbunătățirea £ procesului de învățămînt — E ultima sesiune de examene a = tinerei Universități craiove­­­­ne. Ce a demostrat această se­­£­siune, ce sarcini ne pune în £ față ? ! £ De multe ori, statistica este £ chemată să confirme, prin va­ni­luri absolute sau relative, o anumită stare d­e fapt, un anui- o­u­mit nivel de pregătire a stu­­­­denților, un anumit raport £ cauzal între activitatea de pre­­­­dare și cea de proprie contri­­­­buție a studenților la însuși­­£ rea cunoștințelor, obținută­­ prin diverse forme de instruire­­ universitară. Verdictul rece al­­ cifrelor este cel puțin la nive­­­­lul acestor statistici — impla­­­­cabil autoritar. Dar nu este­­ unicul și mai ales, nu este ab- Conf. ing. SILVIU PUȘCAȘU Universitatea din Craiova solul. In rezultatul obținut de un student sau de o grupă de studenți, de un an sau de o facultate într-o sesiune de examene, trebuie căutate efec­tele unor factori materiali, psihici, sociali, cu un caracter foarte complex. Examinatorul este mereu tentat ca în pro­cesul de examinare să aplice, intransigent, o unitate de mă­sură tradusă în limbaj curent prin termenul „exigență“, cu care să cîntărească obiectiv in mod absolut, toate răspunsu­rile, bune sau rele, pe care le dă examinatul. Dialogul examinat-examinator implică o serie de necesități ale discuției, în care, în primul rînd atmosfera creată de exa­minator joacă un rol axial. M-am convins personal de obiectivitatea unor asemenea elemente ale stilului de exa­minare de-a lungul carierei mele didactice, dar, mai ales, la recentele examene ale anu­lui al II-lea (mecanică și bazele electrotehnicii) de la Faculta­tea de electrotehnică a Uni­versității din Craiova. Aș sublinia, mai întîi, ambianța psihică a momentului în care Studentul este pus să-și trans­mită cunoștințele obținute în decurs de un semestru. Cit de mult contează un zîmbet, o vorbă bună adresate în mo­mentul contactului direct cu atmosfera sălii de examen ! Și cit de dăunătoare poate fi, mai ales pentru firile mai sensibile, o privire prea aspră, un cuvînt aruncat la întîmplare, un gest nepotri­vit, o apreciere făcută pe un ton ironic ! Cît de ușor e să sădești în sufletul exami­natului neîncrederea, să-i transmiți, provocator, senti­mentul inferiorității sale, să-i minimalizezi eforturile depuse în procesul de pregă­tire profesională... Dar cît de greu e să-i transmiți — mai ales celui stăpînit de senti­mentul incertitudinii — în­crederea în forțele proprii, să-l poți face să înțeleagă că o șovăire într-o expunere sau într-un raționament nu în­seamnă neapărat un eșec, că dacă materia a fost bine asi­milată, stagnările în lanțul logic al prezentării ideilor dispar de la sine. Un aspect pe care cîteodată îl tratăm cu prea puțin inte­res, considerîndu-l minor, este acela al cursivității expu­nerii examinatului. De multe ori examinatorul — în buna intenție de a obține de la cel examinat esențialul, de a-i canaliza ideile în expunere — abuzează de întreruperi, de intervenții, nedînd posibilita­tea celui în cauză de a-și dez­volta subiectul respectiv. Nu de puține ori, astfel de mani­ere nepedagogice de exami­nare au condus la obținerea unor rezultate slabe în veri­ficarea cunoștințelor examina­tului. Tactul pedagogic, ex­periența cadrului examinator pot fi hotărîtoare în sesizarea momentelor dificile prin care trece cel examinat, pot rezol­va obiectiv situații care să permită, în final, o justă și reală apreciere. Un fapt îmbucurător a fost constatarea că cea mai mare parte a studenților Secțiilor de mașini și aparate electrice și de automatică au depus un lăudabil efort în pregătirea celor două examene. Ne-a bu­curat să constatăm că nume­roși studenți au depus un viu interes pentru a înțelege pro­blemele studiate și pentru a le da, uneori, în interpretare, o notă personală; în unele cazuri, ei au adus și comple­tări valoroase, în afara pro­blemelor expuse la curs. Dacă ar fi să dau cîteva exemple, n-aș putea omite studenți ca : Papuc nume de Dina Dumitru, Topan Nicolae, Dumi­tru, Țățulescu Mircea, Popa Dorin, Zlatiana Radu, Ior­­dache Eugen și alții, care au răspuns foarte bine, cursiv, dînd dovadă de maturitate în gîndire și de o temeinică pre­gătire. Se poate aprecia fap­tul că unii studenți, deși cu o pregătire matematică mai slabă, au depus eforturi mari pentru a aborda unele aspecte matematice­­ complexe problemelor de mecanică ale­și de electrotehnică, străduin­­du-se să suplinească o serie de lipsuri în pregătirea teo­retică de bază, dîndu-și sea­ma că încă mai este timp pentru a remedia o serie de deficiențe în pregătirea lor matematică — atît de impor­tantă pentru viitorul inginer electrotehnician. Nu este mai puțin adevărat că au fost și unii studenți — ce-i drept, nu cei mai mulți — care încă n-au înțeles sensul unei pre­gătiri valoroase pentru me­seria aleasă. Neacordînd aten­ția cuvenită unei participări regulate și eficiente la cursuri și seminarii, pregătind materia „în fugă“, neintrînd în esen­ța fenomenelor, ei au făcut a­­buz de formalism, și-au­ suprasolicitat, în mod meca­nic, memoria, uitînd că ea singură nu are nici o valoare dacă nu este dublată de un raționament corect, de o logi­că creatoare, critică, în pro­cesul de interpretare și pre­zentare a diferitelor fenome­ne și legi fizice; în ansamblu, bilanțul exa­menelor la care m-am referit poate fi considerat — în mod obiectiv — pozitiv. Satisfac­ția de a constata că din tota­lul de 113 studenți care s-au prezentat la examenul de mecanică (la ambele secții) 42 au obținut note între 9 și 10 și au rămas restanțieri numai 4, precum și faptul că, la examenul de bazele electro­tehnicii, din 61 studenți ai secției de mașini și aparate electrice restanțieri, numai 8 au rămas este pe deplin justificată și poate fi și un corolar al părerilor expuse anterior, referitoare la unele aspecte ale corelației cauzale între factori obiectivi și su­biectivi, de care depind, în ultimă instanță, rezultatele reale în procesul de nare a unei sesiuni de exami­exa­mene. Instantaneu în bibliotecă BREVIAR tüfl In satul Valea Ursului (comuna Timna), lingă șo­seaua turistică, se ridică un nou local de școală generală, avînd zece clase, în prezent, se finisează a­­coperișul, avîndu-se posibi­litatea, pentru un viitor a­­propiat, a desfășurării lu­crărilor de interior. H. DIACONESCU, coresp­­reței Pe scena căminului cultural din comuna Vlădi­­mir, formația de teatru de amatori din comuna vecină, Crețești, a dat o reprezen­tație dramatică cu piesa „Năpasta“ de I. L. Cara­­giale. Au fost aplaudați de nenumărate ori, „la scenă deschisă“, amatorii : Silvia Mălăelea, Ion Sucitu, Octa­­vian Geană, I. V. BERCA, coresp. gij. Locuitorii din comuna Vîrtop au asistat de curînd la un reușit concurs „Cine știe, cîștigă“ — pe teme mu­zicale. în perspectivă, un altul, intitulat „Recunoașteți opera și autorul GH. ALEXANDRU, coresp. de IU In cadrul schimbului experiență interraional Caracal — Craiova, forma­țiile artistice din comunele Daneți și Rrjiște au oferit o reușită competiție artisti­că — pe care o sperăm continuată. I. CIOBANU, coresp. Hm ÎNAINTE Pagina 2 DIRECT» $1 SEMNIFICAȚII INTR-O REVISTA LICEALA Reapărută sub noi auspicii, exprimată printr-un simbolic titlu — „Tinerețe“ — revista Liceului „Frații Buzești“ din Craiova semnifică un autentic act de cultură. Revista deschi­de, de la primul număr, cîte­va direcții literare, științifice și didactice, care se vor îm­plinite intr-o perspectivă apro­piată. Prezenți in număr mare in paginile frumos litografiate, elevii liceului ne oferă produc­ții interesante, probind talent și o solidă și conștiincioasă pregătire. Am cita, pentru li­teratură, elevii Mih­aț Valeria (a Xl-a B), Voicinska Cristina (a Xl-a A); pentru traducerea în franțuzește a poeziei Otiliei Cazimir „Lumini și umbre", pe eleva Cara Alexandra (a Xl-a B); la fizică : Bușneag Andrei (a X-a D), Cherciu Constantin (a Xl-a F); la chimie : O­­prescu Dan­ Florin (a Xl-a F), Strîmbeanu Gabriela (a X-a D) și alții. Lingă aceste spe­ranțe, mai multe cadre didac­tice ori foști elevi ai liceului semnează note, îndemnuri, re­memorări. Notabile, în acest sens, cuvintele pline de căldu­ră ale universitarului Ion Zamfirescu și ale profesorului emerit Fani Duțulescu. Li se­­ adaugă documentatul articol al #­111 profesorului Ștefan Vancea. E directorul liceului, cu preci­i­zări utile privind istoricul a­­­­cestui vechi lăcaș de cultură.­­ Colectivul de redacție al re­­­­vistei — profesori și elevi — £ a găsit cu cale să insereze nu­­ numai materiale festive sau — lucrări originale ale elevilor, £ ci să publice (așa cum, odi­­­­nioară, făcuseră și celelalte £ reviste ale liceului) și lucrări — inedite ale profesorilor. Pen­­­­tru început, semnalăm contri­­­­buțiile profesorilor Barbu Co­­­­coș, Aurel Tufescu, Ion M. Ne­­­­greanu. £ Partea a doua a revistei este £ un buletin informativ al ulti­­­­mei sesiuni științifice de re­­i­ferare a elevilor. Așteptăm, în continuare, tm­ = bogățirea și dezvoltarea a­­­­cestui început plin de promi- £ liuni. £ M. BARBU I țiimiimiiiimiiimiminimiiimiimimimmimummmmiimiimiumiiimmmiiiiimmii mmiiiimiiimimmiimiimmiiimmmmiiimitmiimiimmmumiiiiimimmummmiiimiî? Teatrul Național, orele 20 . OPI­NIA PUBLICA. „Central" (telefon 4029), filmul : CAUT­AȚI IDOLUL, orele : 11 ; 15; 17 ; 19 ; 21. „30 Decembrie" (telefon 5080), fil­mul : CORIGENȚA DOMNULUI PROFESOR, orele : 11 ; 15 ; 17 ; 19 ; 21. „23 August" (telefon 4448), fil­mul : SPARTAKUL (ambele serii, orele : 10,45 ; 14,30 ; 17,30 ; 20,30. „Tineretului" (telefon 2228), fil­mul : GEORG FRIDERIK HANDAL, orele 10 ; 15,30 ; 17,30 ; 19,30. „8 Mai“ (telefon 4285) filmul : ȚARA DUHURILOR DIN MARILE SUDULUI, orele 16 , 18 . 20. * Muzeul de artă este deschis între orele 10—13 și 17—20. • Muzeul regional al Olteniei este deschis între orele 10—13 și 17—20. • Muzeul „Procesul luptătorilor ceferiști și petroliști din iunie­­iulie 1934“ este deschis între orele 9-13 și 17—20. • CASA BĂNIEI este deschisă între orele 10—13 și 17—20. • Sala Universității populare, orele 17,30 cursul RADIOIZOTOPII ȘI PROGRESE IN DIAGNOSTI­CUL BOLILOR DIGESTIVE ; orele 18,30 cursul ELOCINȚA LA GRECI. DEMOSTENE. - Sala Universității de stat o­­rele 17 : curs de limba franceză (grupele III și IV), lor. © Casa de cultură a sindicate­expoziția de fotografii i FLORIAN DUMITRU BOȘOGA. Biblioteci . Biblioteca regională Oltenia este deschisă intre orele 8—20.30. R­adio JOI 15 FEBRUARIE PROGRAMUL I 5.35 Program muzical de diminea­ță. 5.50 Jurnal agrar. 6.00—8.25 Mu­zică și actualități. 8.25 Moment poetic, interpretat de Lucia Mara de la Teatrul „Lucia Sturza Bu­­landra“. 8.30 La microfon, melodia preferată. 9.00 Buletin de știri. 9.05 La microfon, melodia prefe­rată. 9.30 Matineu literar . Viața poporului — cîmpul de observa­ție și investigație al scriitorilor și artiștilor noștri. 10.00 Piese fol­clorice de virtuozitate. 10.10 Curs de limba germană (reluarea emi­siunii din 14 februarie). 10.30 ,„Rapsodia română“ de Stan Go­­lestan. 10.45 Piese corale de Liviu Rusu. 11.00 Buletin de știri. 11.03 Cronica economică. 11.15 Din discurile lui Traian Grozăvescu. 11.30 Mi-ești dragă — muzică u­­șoară. 11.45 Sfatul medicului ; A­­fecțiunile aparatului auditiv, iarna. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Soliști și orchestre de muzică populară. 12.15 Buletin de știri. 12.20 Notați-vă din programele noastre. 12.22 Succese ale muzicii ușoare. 12.45 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 12.55 Intîlnir­e cu melodia populară și interpretul preferat. 13.30 Parada soliștilor și a orchestrelor de muzică ușoară. 14.15 Tot înainte (ediție pentru pionierii din clasele a IlI-a și a IV-a). 14.35 Radio^publicitate. 14.50 Orchestra Sergio Malagamba. 15.00 Buletin de știri. Buletin meteo­­ritier. 15.05 Cîntă la taragbt Va­sile Petrică. 15.15 Cărți care vă așteaptă. 15.25 Selecțiuni din ope­reta „Silvia“ de Kalman. 15.40 Cîn­­tece de Richard Bartzer. 16.00 Ra­diojurnal. Sport. Buletin meteo­rologic. 16.15 Pagini corale alese. 16.30 Răspunderi sporite, decizii competente. 16.50 Luminile ram­pei. Din spectacolele Teatrului de stat de operetă. 17.15 Antena ti­neretului. 18.00 Buletin de știri. 18.05 Cronica economică. 18.15 Ca­leidoscop muzical. 18.30 Itinerar 1968. 18.50 Miniaturi instrumenta­le. 19.00 Radiogazeta de seară. 19.30 O melodie pe adresa dum­neavoastră. 20.00 Buletin de știri. 20.05 Radiomagazin sportiv. 20.17 Melodii românești. 20.35 Teatru ra­­diofon­ic serial : „Cosma“ de Pa­na­it Istrati. Seria a IV-a : întorto­­chierile vieții. 21.00 Expoziție de muzică ușoară. 22.00 Radiojurnal. Sport. Buletin meteorologic. 22.20 La microfon, Mireille Mathieu. 22.30 Moment poetic. Poeți din Re­publica Democrată Germană. 22.35 Compozitori despre propriile cre­ații . Max Eisicovici, prezintă po­emul coral ,Bîlci în Aldebaran“ pe versuri de Tudor Arghezi. 22.50 întâlnire cu jazz-ul. 23.20 Muzică de dans. 24.00 Buletin de știri. 0.05—5.00 Estrada nocturnă. Bule­tine de știri și meteo-rutiere la orele 1.00, 2.00, 3.00 și 4.00 DIN PROGRAMUL II 12.00 Buletin de știri. Buletin meteorologic. 12.05 Notați-vă din programele noastre. 12.07 Varie­tăți muzicale. 12.45 Piese de estra­dă. 13.00 Muzică ușoară de Gheor­­ghe Ursan, Anatol Albin și Radu Gheorghiu. 13.30 Din țările socia­liste. 13.50 Piese instrumentale. 14.00 Radiojurnal. Sport. Buletin meteo-rutier. 14.08 Muzică popu­­­lară. 14.30 Concert de prînz. 15.00 Selecțiuni din opereta „Crai nou“ de Ciprian Porumbescu. 15.13 „De-ai ști cît de dragă-mi ești“ — muzică ușoară. 15.30 Miorița. 15.55 Muzică. 16­ 00 Formația Locker Malcolm. 16.15 Sfatul medicului . Afecțiunile aparatului auditiv, iar­ba. 16.20 Muzică ușoară. 16.40 Cîn­­tece populare cu Cornelia Bălu și Ilie Cazacu. 17.00 Radiojurnal. Bu­letin meteorologic. Stația 351 m. 17.00—17.15 Agenda bucureșteană. 17.15 Suită pentru suflători, per­cuție și cor de copii de Liviu Glodeanu. 17.27 Formații artistice cu vechi tradiții : Corul Căminu­lui cultural din Urziceni — Bucu­rești. 17.40 Radio-publicitate. 18.00 Un ritm de tarantelă. 18.10 Scrii­tori ai secolului XX. Antoine de Saint-Exupery. 18.30 Album fol­cloric. 18.45 Melodii lirice de Ște­fan Kardoș. 18.55 Buletin de știri. 19.00 Mari interpreți de operă : Tita Ruffo, Luisa Tetrazzini, Ezio Pinza, Adele Kern. 19.30 Curs de limba rusă (secția a 34-a). 19.50 Noapte bună, copii : „Leacul“, po­veste de Francisca Stoenescu. 20.00 Transmisiunea concertului or­chestrei simfonice a Radiotelevi­­ziunii. Dirijor Henry Selbing. So­list Radu Lupu. 22.30 De la un cîntec la altul. 23.00 Radiojurnal. 23.07 Alo ! răspunde muzica ușoa­ră. 23.20 Opere dirijate de Ernest Ansermet. 24.00 Reverie — mu­zică ușoară. 0.55—1.00 Buletin de știri. Buletin meteo-rutier. Televizia iuts. MIERCURI 14 FEBRUARIE 9.13—12.30 Jocurile Olimpice de iarnă. 17.30 Curs de limba engleză (secția a 3-a). 17.58 sumarul zilei. 18.00 Telecronica economică. Ca­zul celor 1.200. 18.30 Pentru co­pii. Ala­bala . Călătorie muzicală. 19.00 Studioul pionierilor. Răsplata îndemânării. 19.30 Telejurnalul de seară. 19.50 Buletinul meteorologic. Publicitate. 20.00 Album liric : Ion Minulescu. 20.15 Transfocator. 20.45 Telecinemateca : „Iubirea lor“. Film artistic cu Bette Davis și Charles Boyer. 23.10 Jocurile Olim­pice de Iarnă. 24.00 Telejurnalul de noapte. jMț­l Competiția CARTII La timpul potrivit, ziarul nostru a semnalat debutul calendaristic al unui eveni­ment cultural cu vii rezo­nanțe — luna cărții la sate. O frumoasă tradiție, ger­minată de realitățile zile­lor noastre, care vine să certifice noile dimensiuni ale satului. Lunia februarie poartă, formal discutînd, o dublă semnificație : crepus­culul anotimpului alb și, în același timp, startul fe­bril spre un altul care marchează ciclul lucrărilor agricole. Pe acest fond se supra­pune, cu implicații deloc neglijabile, evenimentul cul­tural amintit. Rememorăm, desigur, imaginile încă proaspete ale primilor pași făcuți în lumea literelor cărții, primele cunoștințe făcute cu personajele hiera­tice din basme și povești. Citeam pe apucate, și de unde găseam ; de la frații mai mari — în majoritatea cazurilor , de la vecini ; sau împrumutând cărți de la dascălul satului. Setea de a ști, de a citi, era parțial satisfăcută de lecturi fu­gare, din cărți îngălbenite, descoperite sub colțul ui­tării în nu știu ce colț hîrbuit. Ne pica în mină o literatură dulceagă, cu „a­­necdote“ și „minuni“ — căci ce altceva puteai găsi într-un sat ? Adeseori, lip­sa lecturilor era compen­sată ad-hoc de poveștile îngînate — pentru a cita oară ? — de bunicii încăr­cați de ani și necazuri. Bi­bliotecă în sat ? Nitei pome­neală. Numai simpla apari­ție a unei asemenea forme de propagare a culturii a avut un neașteptat de mare ecou în lumea satelor. As­tăzi, nu există așezare rura­lă care să nu aibă o bi­bliotecă sau un cămin cul­tural. Statisticile ne spun că în satele Olteniei numărul librăriilor se apropie de cifra 100. Nu mai surprinde pe nimeni existența, într-o casă de țară, a unui Tolstoi, Dostoevski, Faulkner. Dar competiția cărții, care se desfășoară în acest timp la sate, nu vizează doar sec­torul beletristic. Cartea științifică, dezbă­­tînd probleme de economie agrară, ocupă un loc de cinste, și solicitarea ei in­sistentă divulgă dorința cooperatorului de a smulge cît mai mult ogorului, de a-l exploata intensiv și ra­țional. Cursurile agrozoo­tehnice constituie, de re­gulă, o încununare a aces­tei dorințe nestăvilite, și cine a asistat cîndva la a­­semenea forme a fost im­presionat nu numai de participarea masivă a oa­menilor, dar și de nivelul superior, competent, al discuțiilor. Adăugind la toate acestea deplasările brigăzilor științifice, ne for­măm o impresie și mai exactă despre climatul cul­tural existent în satul con­temporan. Riscînd să re­luăm o obiecțiune enunțată și de alții, trebuie să ară­tăm că actuala formulă — „Luna cărții la sate“ — can­tonează exclusivist, în limi­tele unei diviziuni tempo­rale oarecare, o preocupare care este și, mai ales, tre­buie să fie permanentă. Căci în lumea satelor, cir­culația cărții nu mai cu­noaște astăzi doar sezoane, ci se identifică cu un fe­nomen cultural continuu, amplificat mereu, sub noi aspecte. R. DIACONESCU iiiiiiiuimiiiiiiiimmiuiiiiiiiiiuunniiininiii L Farsă... telefonică In vitrina farmaciei nr. 21 din Tg.­Jiu există un anunț foarte civilizat, care indică clientelei că această unitate este deschisă pentru rețete ur­gente. Se dă chiar și numărul de telefon : 210. Anunțul cu pricina stă, de ani și ani, în același loc. Intre timp, In oraș s-a creat o cen­trală telefonică automată, iar telefonul farmaciei este astăzi altul . 1708. Și­ atunci ? ! Se pare că lu­crătorii farmaciei, din filoti­mie, vor să îndulcească sufe­rința pacienților cu o farsă. Și încă ce farsă . Teribilă... FAPTE SÍI "ff w d ill®! m 1 V Hwra H ț Un „crin“ maculat O unitate centrală de cofe­tărie din Tg.­Jiu poartă numele unei flori gingașe — simbol al purității : „Crinul alb“. Pînă aici, toate bune. Numai că, în ultima vreme, înfățișarea loca­lului nu mai are nimic de a face cu firma sa. Localul este neîngrijit, iar obișnuiții cofe­tăriei se întrec să realizeze a­­devărate performanțe în ma­terie de consum de tutun. Fu­mul este dens și înăbușitor, bun de tăiat cu cuțitul. Bietul „Crin alb“ se ofilește de atîta fum și neîngrijire... Grădinarii tîrgujieni au uitat de mult să-l asaneze și să-l aereze. Fabulația unei varian­te inedite Cîntecul despre vinul ghiur­­ghiuliu, vin de viață lungă, e cunoscut în tot locul, îl știu bine și Constantin Minu, Gheor­­ghe Buldur și Cornel Udrea din Corcova. Cei trei au găsit, însă, cu care să-și lege numele de acest vestit cîntec, schim­­bîndu-l într-o variantă nouă. In loc de : „Bun e vinul ghiurghiuliu au Cules toamna pe tîrziu“, operat o schimbare de vers, adnotând : „Furat seara pe tîrziu“. Așa au ajuns... celebri, che­mați în fața instanțelor de ju­decată să dea explicații despre noua variantă a degustării vi­nului ghiurghiuliu. Fabulația cântecului lor . Introducîndu-se în crama întreprinderii agricole de stat Corcova, cei trei au furat o însemnată cantitate de vin — seara pe tîrziu. Deși întreprinderea cra­­ioveană de transporturi dispune de garaje suficien­te, șoferul autobuzului 21­ ÖL-500 preferă să stațione­ze, pe timp de noapte, în incinta interzisă a cartie­rului Brazda lui Novac (pa­­rese, în apropierea locuin­ței sale), în fața unei atari semeții, locatarii blocurilor învecinate rămîn... inter­ziși ! Cursa fără obstacole După o straș­nică consumație alcoolică la bu­fetul „Severin“ din Craiova, doi tineri, fiecare în vîrstă de două­zeci de ani — E­­manoil Ropcea și Mihai Dobrari — au luat startul într-o cursă pri­mejdioasă. Orice obstacol le-a ieșit în cale, a fost doborît prin lo­vituri de pumn și figuri clasice de j­ jujitsu“. Așa au căzut la pă­­mînt, loviți, pie­toni pașnici ca V­a­s­i­l­e Rafan, Petre Florica Costovici, Stoica... L­a un moment dat, cei doi s-au hotărit să reali­zeze performanțe de invidiat și în alte „sporturi“ : au aruncat (cu pietre) în gea­mul familiei Gri­­gore Tarasac și au vrut să utili­zeze o cutie de scrisori drept haltere... Un lucrător de miliție i-a aștep­tat la „finiș“ și i-a cronometrat. Cei doi au îm­brăcat triciouri noi, de perfor­meri. Elegie la rum­uri Ritmurile care ne îndeamnă la elegie au de poveste, ajuns mare viitor . Au în curînd, vor fi căutate de toți doritorii de relic­ve, de barzii pro­fundelor destăi­nuiri romantice, de slujitorii lirei și penelului. Deo­camdată, mai tre­buie făcute u­­nele (cum se amenajăm­ cuvine unor locuri isto­rice) și trebuie amplasată o fir­mă : „Oprește-te, călătorule» în fa­ța acestui monu­ment de istorică nepăsare edilitară“! De altfel, călătorii mărați — se opresc neîncetat în fața acestor turnuri din strada Silozului nr. 15. Ciudat, însă , chipul lor nu arată pio­șenie, ci un sentiment cu to­tul aparte, nutrit celor, care, de atîta vreme, lasă nedemo­lată o asemenea dărăpănătură, căzută la pămînt, loc de mis­ter și groază, ascunziș de cu­cuvăi și soboli. Ruinuri... ruinuri... Romanți­oși edili mai avem, dom’le !... nenu­ Combinatul de zahăr și ulei .OLTENIA' Podari ANGAJEAZA URGENT­A! "V t sudtori autogeni și electricieni t categoriile 5-3 Expoziție cu surprize Sunt surprize și... surprise... Mi-amintesc, de pildă, surpriza cu care unul din eroii roma­nului „Crepusculul morții“ a lui Vincent Delian a descope­rit, în miezul unei pîini, pila salvatoare cu care a putut în­lătura gratiile temniței sale. Asta da, surpriză ! Mi-a fost dat, în săptămîni­ la rînd, să admir, la serviciul comercial al Organizației co­merciale locale „Alimentara“ din Craiova, o adevărată expo­ziție de surprize : zeci de pîini în miezul cărora se ascundeau tot felul de obiecte care nu au nimic de-a face cu aluatul : scobitori, crengi și rădăcinoase, pietricele, cărbune, mărgele și cioburi colorate, fire de păr și bucățele de hîrtie. Cineva sus­ținea sus și tare că toate as­tea nu-s puse din neglijență în pîinea trimisă către popu­lație de Trustul regional de panificație, ci că ar fi elemente ale unei moi rețete de fabri­cație. Ieri, la redacția noastră s-a prezentat conducătorul auto Cristian Stancovici, din Aleea Păltiniș nr. 15 cu­ un sfert de pîine. O bucățică de pîine o­­bișnuită, banală, intermediară... Aparențe ! Cobtucul fusese brus destinat să devină obierc* nu lobru în expoziția surd* de care vorbeam ! ^ Ajid­uși lui, s-a găsit o bucaa întoțnță sticlă Verzuie, ma­tate de aproape cli­­grame. Omul nostru se fericeș n-a apucat să înghită cu­-a-i ciobul. Rămînea expoziția cu pricina fără un exponat pre­țios ! Și rămîneau și cei de la pa­nificație în anonimat... Rubrică redactată de AL. DIANU -ma angajează 20 muncitori In vederea calificării lor In meseria de turlist. Condiții: 7—8 clase elementare ; sta­giul militar satisfăcut; vîrsta pină la 25 ani. — Doritorii se vor adresa la se­diul întreprinderii din str. Brestei nr. 3, la serviciul personal — zilnic, între orele 7—15. teuRÉ. Secția exploatare Craiova str. Dezrobirii nr. 21 telefon 3073 ANGAJEAZA e magaziner principal, salarizarea 1030 lei care să posede, studii medii cu diplomă de maturitate, patru ani vechime în muncă administrativă. Ocuparea postului se face prin con­curs care va avea loc în str. Dezro­g­birii nr. 21. • mecanici conducă­tori utilaje construcții pentru șantierele din re­giunea Oltenia, calificați. Cazarea se asigură pe șantier, iar masa contra cost la cantină. ...... SigläA ÎNCHEIND ASIGURARE MIXTA DE VIAȚA ȘI SUPLIMENTARA DE ACCIDENTE. — luați o măsură de prevedere; — realizați economii planificate ; — participați la tragerile lunare de amortizare. I.A.S. AVICOLA—CRAIOVA str. Bariera Vîlcii nr. 215 ANGAJEAZA — tehnician constructor condiții:­­ respectarea H.C.M. 1053/960. ^ C + + + + + ♦ [UNK] ♦ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK].♦ ♦ [UNK] [UNK] [UNK] ♦ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]

Next