Inainte, iunie 1968 (Anul 25, nr. 7231-7256)

1968-06-01 / nr. 7231

A ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN DOLJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PROVIZORIU ANUL XXV NR. 7231 SÎMBĂTĂ 1 IUNIE 1968 4 PAGINI 30 BANI în pagina a IV-a Actualitatea internațională © Complexitatea probleme­lor ce se ivesc în viața întreprinderilor noastre in­dustriale pretinde cu mai multă acuitate prezența ac­tivă și eficientă a labora­toarelor. Lucratorii din ACESTE NUCLEE DE CERCETARE ȘTIINȚIFICA SINT CHEMAȚI SA RĂS­PUNDĂ CU COMPETEN­ȚA LA PRODUCȚIEI SOLICITĂRILE PENTRU CONTINUA PERFECȚIO­NARE A TEHNOLOGIEI DE FABRICAȚIE, ÎMBU­NĂTĂȚIREA CALITATII, ASIMILAREA UNOR PRO­DUSE NOI DE TEHNICI­TATE RIDICATA. Cum își îndeplinesc a­­­cest rol laboratoarele uzi­nale ? Folosesc ele în mod corespUnZător puternica bază tehnico-materială ce a fost creată ? Iată con­siderente care au consti­tuit obiectul anchetei noas­tre întreprinsă zilele tre­cute prin cîteva mari uni­tăți economice craiovene. Cum asigurăm condițiile necesare pentru îmbunătățirea conducerii și planificării economiei naționale?_____ LABORATOARELE­­ NUCLEE ALE CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE IN PRODUCȚIE La Uzina „ELECTROPUTERE" Ridicarea parametrilor tehnico-economici ai produselor Baza experimentală de la Uzina „Electroputere" a cunos­cut, de la înființarea ei și pî­­nă în prezent, o dezvoltare paralelă cu activitatea produc­tivă. Cea mai importantă sar­cină a bazei experimentale a fost diversificarea și asimila­rea fabricației, continua ridi­care a parametrilor tehnico-e­conom­ici, pentru lărgirea ex­portului de mașini și aparate electrice. în ultimul timp, cer­cetările întreprinse în uzină au fost concretizate prin rezul­tate aplicate cu succes în fa­bricație și apreciate cu ocazia sesiunilor de comunicări teh­­nico-științifice și în publica­țiile de specialitate. S-au in­trodus astfel metode moderne de încercare și cercetare materialelor, aplicarea meto­a­delor moderne de modelare fizică și electrică, completarea încercărilor la produse în ve­derea ridicării performanțe­lor acestora (încercarea tran­sformatoarelor de putere la scurt-circuit brusc, încercarea la impuls de tensiune etc). Pentru asimilarea fabricați­ei echipamentului pentru 400 kW, o atenție deosebită s-a acordat temei : „Scheme de izolație pentru autotransfor­­matorul de 400 MVA — 400 kV“. în acest­ scop, au fost e­­xecutate șase modele fizice pentru cercetarea repartiției tensiunii de impuls. La aceas­tă temă s-a stabilit și o cola­borare rodnică cu proiectan­ții în vederea adoptării so­luției optime. Rezultatele ob­ținute au permis evitarea cumpărării unei licențe, reali­zîndu-se economii apreciate la suma de circa 11000 000 lei. Studiul descărcărilor parți­ale, în scheme și machete de izolație a transformatoarelor, a fost o altă temă, la care cer­cetarea a oferit posibilitatea măririi siguranței în exploa­tare a produselor și reducerea timpului de uscare la jumă­tate. Temele de cercetare — ne-a declarat tov. ing. Maximilian AUREL POPESCU ROMEO POPESCU (Continuare la pag. a III-a) Baza experimentală dezvoltată in paralel cu activitatea productivă fB Prin cercetare științifică s-a evitat cumpărarea unei li­cențe, realizîndu-se economii în valoare de 11 000 000 lei IȘI Izolația termorigida, ultima treaptă calitativă a rezis­­tenței izolației la temperatură și Extinderea metodelor de analiză fizică prin introducerea analizei de roentgen structură. Uzina „Electroputere“—Craiova: la standul de probe de înaltă tensiune din cadrul fabricii de aparataj se fac pregătiri pentru încercări la stația de 600 kW. (Foto : Sandu L.) Vizita ln R.S.F. Iugoslavia a delegației de partid și de stat române, condusă de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU SOSIREA LA BRIONI BRIONI — Trimișii spe­ciali Agerpres, S. Strujan și N. Plopeanu, transmit: Vi­neri dimineața, delegația de partid și de stat a Republi­cii Socialiste România, con­dusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al G.G. al P.G.R., președin­tele Consiliului de Stat, a plecat cu avionul din Dubrovnik spre Pola. Oaspe­ții români sunt însoțiți de Rato Dugonici, președintele Conferinței Federale a U.S.P.M.T., membru al Con­siliului Federației, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., Iakov Blajevici, membru Prezidiului C.C. al U.C.I., pre­al­ședintele Skupstinei R.S. Croația, și alte persoane ofi­ciale. Pe aeroportul din Pola, membrii delegației române au fost salutați de tovarășul Mialko Todorovici, secretar al Comitetului Executiv al C.C. al U.C.I., membru al Consi­liului Federației, Mika Șpiliak, președintele Vecei Executive Federale, membru al Consiliu­lui Federației, membru al Prezidiului G.G. al U.C.I., Petar Stambolici, președin­tele C.C. al Uniunii Comuniș­tilor din Serbia, membru al Consiliului Federației, membru al Prezidiului C.C. al U.G.T., Marko Nikezici, secretar de stat pentru afacerile externe, membru al C.C. al U.C.S., pre­cum și de Anton Pavlinici, președintele Skupștinei oră­șenești Pola, Ivan Silian, pre­ședintele Conferinței noști a U.S.P.M., și alți orășe­re­prezentanți ai organelor lo­cale. Delegația română a plecat apoi din portul Pola — îm­preună cu conducătorii iugo­slavi veniți în întîmpinare — spre Brioni, reședința de vară a președintelui R.S.F. Iugoslavia, cu nava „Podgor­­ica“, escortată de vedete — torpiloare ale marinei mili­tare iugoslave. La sosirea la Brioni, mem­brii delegației­­ române au fost întîmpinați de tovarășul Iosip Broz Tito și soția, precum și de Vladimir Popovici, membru al Consiliului Federației, membru al Prezidiului G.G. al U.G.I., secretar general al președin­telui Republicii, și de alte persoane oficiale. Pe chei era aliniată o gardă de onoare a marinei militare. (Continuare în pag. a IV-a) 1 iunie—Ziua interna­țională a copilului__ FLORILE VIEȚII NOASTRE Universul in­fantil cu gin­gășiile și can­­dorile sale este un mediu de intensă lumino­zitate al cadru­lui existențial în genere. O Zi a copilului este și ziua oame­­nilor mari, a părinților bunicilor pen­și tru că fiecare dintre ei, la rîndul lui, a cres­cut mare și pentru că de fru­musețea și lumin­a acestei zile răspund toți oamenii. Copilăria, virstă de cur prin care am trecut toți, ne leagă prin constante și nebă­nuite fire m­­enținind proaspăt un fond sufletesc cu limpe­zimi de cristal și inflexiuni armonice, pe genericul căruia ne sedimentăm date tempera­mentale esențiale ale unei vieți. Ce caracterizează azi lu­mea aceasta vi­vace a „oame­nilor șchioapă“ de­ o — omniprezentă, care înviorează spațiile diurne, cu care ne aflăm zilnic pe străzi, parcuri, autobuze, acasă. La în­­tîlniri sportive sau spectacole? Este, fără îndoială, o genera­ție mai senină, voioasă, inteli­gentă care-și trăiește bucuri­ile vîrstei la un tonus plenar. Pentru că mediul nostru ma­terial, spiritual, sufletesc este altul, pentru că genera­ția părinților și lor, ei înșiși, au un educato­r­­profil moral conturat în climatul vieții socialiste. Tot ceea ce are mai de preț societatea le stă la dis­poziție, din prima existenței și pînă in clipă a pragul maturității, pentru dezvolta­rea lor fără cusur. Investiții materiale excepționale ii înso­țesc pe copiii noștri pe toate treptele dezvoltării lor — de la personalul medical care le veghează sănătatea, o dată cu intrarea în viață, la gratuități­­l­e substanțiale asigurate de stat în ce privește învățămîn­­tul, manualele școlare, tabere de odihnă și colonii. In am­bianța materială însem­nată a familiei în căldura și grija cu care sînt înconjurați, acumu­lează tezaurul spiritual, atit de necesar, conturîndu-și per­sonalitatea. Familia, această celulă de bază a societății își află liantul cel mai tocmai in copii care-i trainic aduc certitudinea realizării, echi­librul, perspectiva. Zestrea primordială, ca­drul în care evoluează, le conferă copiilor noștri dis­ponibilități afective și inte­lectuale mai bogate. Este plă­cut, de pildă, să constați cît de mult s-au multiplicat, în anii din urmă, mijloacele a­­flate la îndemîna copiilor pen­tru a se recrea și cultiva­­ [UNK] emisiunile radio-televizi­unii, filmele și spectacolele de teatru, cărțile și publica­țiile pentru copii, cercurile fe­lurite de la casele pionierilor etc. Exigențele vîrstei fericite pe care copiii țării o merită, de­pășesc azi imperativele cu­rente de ordin material-edu­­cativ. Opera de creștere și formare a celei mai fragede generații se revendică tot mai profund științei Contextul modern al existenței noastre, elementele civilizației și mai ales prefacerile interioare pe care le generează acestea, im­pun o optică nouă în acti­vitatea de instrucție și edu­cație. Crescând astfel sub ochii noștri, asemenea voinicilor din basme, copiii vor împros­păta neîntrerupt vitalitatea societății in care trăim, pre­­figurind un viitor a cărui ga­ranție este evidentă ADRIAN FULG­A in­iiiiiiiiiuimuiiiiiiiiiiiiiiimiiiiuiiiiiiiiiiiiiiiiiii Miimiim Mi MiiiiiiiiiNiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimimiu I ■»iniiiiiiiMiniuiiiiiiimi!Hininiiiiiiiiiimiiiiiiiiiuiiiiiiiiiiii!iiiii!iiinnii]iiiiniiiiiiiiiiiuiiiimumi|i,iimim,ii||iun,u,,1,1,u||m,||,,|,,|m ! I muuuiiimiuimiiiuuiuiuiiiimiiiuuiiumiuumimulTijTiiiirmmTmmiiiimnmumumiiuiiiiiiiiiiuuimiiuiiiiiuiiiimuiiiH iminuuniuumiiuuiiiimimimiiiiuiinmmiumiuiiiimmiuiiuiiiiiiiiiiiiniiumiimimiiiiiiiiimiiimi? L *r.iG IliiBliWIMjWli Ü Răsplata vredniciei Ieri după-amiază în sala de ședințe a I.S.C.M. Craiova a avut loc adunarea festiva pri­lejuită de înmînarea stimulen­telor morale și materiale mun­citorilor și cadrelor inginerești care s-au tehnic o­­menți­nut, cinci ani de-a rîndul fruntași în întrecerea socia­listă. Cu această ocazie un număr de 24 tovarăși au fost distinși cu Medalia muncii Medalia jubiliară în întrecerea socialistă. Totodată s-au acor­dat premii în valoare d­e 12 000 lei. H$ Festivalul inter­ju­dețean al tineretului Comitetul Județean Dolj al U.T.C. organizează în co­laborare cu Consiliul județean sindical și Comitetul județean pentru cultură și artă, dumi­nică 2 iunie a.c. în pădurea „Saru“ de lîngă Balș „Festi­valul inter­județean al tinere­tului" din județele Dolj și Olt. în cadrul festivalului vor a­­vea loc întreceri între forma­țiile artistice și sportive din cele două județe.­ ­ Agregat de mare productivitate In baza de producție Cer­­nele, a Trustului de construc­ții locale Craiova, s-a montat un concasor tip 4 A, necesar concasării sorturilor mari de piatră rezultată în urma sortă­rii balastului. In felul acesta se asigură întrebuințarea noi­lor sorturi în procesul de pre­parare a betoanelor. Capacita­tea orară a agregatului mon­tat este de 4 mc pe oră. Pe lîngă faptul că in viitor, la baza de producție Cernele, în­treaga cantitate de balast va fi întrebuințată la prepararea betoanelor, noul agregat va contribui și la reducerea pre­țului de cost. ft Teatrul „Lucia Sturdza Buiandra“ în turneu la Craiova în cadrul turneului pe ca­­re-l întreprinde în țară între 3—16 iunie. Teatrul Sturdza Buiandra" din „Lucia Bucu­rești prezintă în seara zilei de 3 iunie, pe scena Naționa­lului craiovean, piesa „CAN­DIDA“ de G. B. Shaw. Din distribuție fac parte ac­torii : Beate Fredanov, Septi­­miu Sever, Gheorghe Aure­lian, artiști emeriți: Ion Ca­ramitu, Beatrice Brega și Dinu Dumitrescu, Ședință de lucru cu cadrele de conducere din agricultură Ieri, la Craiova, a avut loc o ședință de lucru, la care au participat președin­ții și ingi­nerii din cooperativele agrico­le, directorii stațiunilor de mașini și tractoare, directorii întreprinderilor agricole de stat din județul Dolj, cadrele de conducere de la Direcția agricolă județeană, Uniunea județeană a C.A.P., Trustul zonal Craiova al I.A.S., me­dicii veterinari de circum­­scripții, specialiști din organe­le agricole de la nivelul ju­dețului, conducători ai unor întreprinderi județene, cadre didactice de la Universitatea din Craiova și alții. La lucrările ședinței au fost prezenți tovarășii Gheorghe Petrescu, prim-secretar al Co­mitetului județean Dolj al P.C.R., președintele Consiliu­lui popular județean provi­zoriu, Matei Ștefan, prim-vi­­cepreședinte al Consiliului Superior al Agriculturii. Pe­tre Gigea, prim-vicepreședin­­te al Consiliului popular ju­dețean provizoriu, membri ai biroului Comitetului județean Dolj al P.C.R. și ai Comitetu­lui popular executiv al Consiliului județean provizoriu. Pre­ședința — convocată de că­organele județene de partid și de stat la indicația conducerii superioare a parti­dului — a analizat stadiul ac­tualelor lucrări agricole, pu­­­nîndu-se un deosebit accent pe continuarea în ritm intens a irigațiilor și întreținerii cul­turilor. Materialele prezentate au fost de natură să orienteze conducerile unităților agrico­le spre luarea celor mai efici­ente măsuri în vederea pre­gătirii și executării exempla­re a strîngerii recoltei, folosi­rii intensive a incintelor iri­gate, valorificării superioare a produselor și îndeosebi a le­gumelor și fructelor, refacerii patrimoniului viticol și extin­derii suprafețelor plantate cu vii din soiuri de înaltă pro­ductivitate pentru struguri de masă și de vin. In cuvîntul său, tov. Ma­tei Ștefan a subliniat în mod deosebit necesitatea combate­rii eficiente a secetei prin fo­losirea agregatelor atît­ ziua cît și noaptea în trei schim­buri. Vorbitorul a insistat a­­supra necesității folosirii tu­turor resurselor de furaje pentru a asigura creșterea producției animaliere pe în­treg teritoriul județului. Tovarășul Gheorghe Petres­cu a relevat marile rezerve e­­xistente în agricultura jude­țului Dolj prin a căror pu­nere în valoare se pot dimi­nua în mod sensibil efectele dăunătoare ale secetei. Com­baterea secetei, mult mai e­­ficient decît pînă acum, tre­buie considerată nu numai ca o obligație a celor ce lucrează pe ogoare, ci ca o acțiune de mare însemnătate economică și politică, căreia conducerea partidului nostru îi acordă toată grija și răspunderea To­tul depinde de felul cum conducerea unităților agrico­le, activiștii de partid și de stat, specialiștii, vor mobiliza oamenii muncii de pe ogoare pentru a folosi toate forțele și mijloacele de care dispun, încît — chiar în condițiile a­­cestui an secetos - să obți­nem producții bune la toate culturile, să mărim contribu­ția județului nostru la asigu­rarea fondului central al sta­tului.­ ­Miimimimimmimmmumimmmimiimmmiimmm­immitiiim : Promisiuni ale belșugului = 'iiiiiiiiiiiiiiiiiiuiiutiiiiiiiiiiiitiiiiiitiiiiiiiiitiiiiiiiiiiiiuiiiiu, miiiiiiiiuimiiuiiiiimiiuiiiiiuiiimmiiiiiiiiitiiiiiiinmmiiitiiiiiiiiiiitiiiiiii»T FfcMGIEp secMmî SINCERITATEA - de la ,,plus“ la „minus-infinit“... In contextul trăsăturilor morale ce caracterizează fiin­ța umană, SINCERITATEA în­deplinește rolul unui „reflec­tor“ care luminează ori în­tu­necă, uneori până în cele mai ascunse unghere, conștiința omului. Condiție esențială a raporturilor sociale civilizate — în orice împrejurare —■ ea este, în același timp „piatra de încercare" a tăriei de ca­racter, punîndu-i pe oameni, în anumite împrejurări, să-și „calce pe inimă“ și să vor­bească despre anumite lucruri, a căror divulgare prejudicia­ză interesele personale, dar a­sigură buna stare materială ori morală a colectivității so­ciale respective, sau — dim­potrivă — făcîndu-i pe alții să tacă, atunci cînd vorbele — oricît ar fi de adevărate — ar aduce prejudicii unui nu­măr mai mic ori mai mare de oameni. Pentru ga, orice s-ar spune, sunt momente. In care, dacă sinceritatea nu ține seama de particularitățile in­dividuale, de caracteristicile situației respective, de atmos­fera generală, poate să jig­nească, devine brutală, gene­rează ranchiune, adevărate „o­­trăvuri morale“... „Nu ești copilul lor!“ . MARCEL P.t din Craiova, elev în clasa a III-a, era pină intr-o zi un școlar harnic și cuminte. Pînă într-o zi... cînd, sfătuit de copilul — mai mare ca vîrstă — al unui vecin, a sustras o sumă de bani din buzunarul tatălui său. Mama celuilalt copil (autorul moral al furtului), foarte „binevoi­toare“, i-a „explicat“ apoi lui Marcel. Nu ești al lor ! Te-au luat, nu știu de pe unde !“. Semnele de stupefacție și apoi lacrimile din ochii acestui co­pil, pus în mod brutal în fața unei realități care l-a zguduit, au impresionat-o, se pare, pe vecina respectivă era însă prea tîrziu, ca să mai poată repara greșala. Urmarea ? Marcel a devenit neîncrezător în vorbele oamenilor maturi, a început să mintă, să lip­sească de la școală, să fugă de acasă în tovărășia unor copii cu tendințe de vagabon­daj. Și, cu toate încercările MILTIADE IONESCU­ (Continuare la pag. a III-a) Mimmtmr - VIAȚĂ IJNIVERSITWA In pag. a !!-a CREIONĂRI Cu echipajul „Cutezătorii" A trecut o zi, o săptămînă, a trecut trecut p o lună ; pe urmă nimeni n-a mai a­­vut vreme să măsoare scur­gerea timpului. Vasul stă le­gat de mal cu otgonul, aci în dreptul kilometrului 802, de la 17 februarie, și de atunci valurile Dunării continuă să se zbată în bordaj ritmic, obsedant. Dincolo, pe mal, continuă ca și ieri, ca și cu o lună în urmă, aceeași forfotă neîn­treruptă de excavatoare, bul­dozere, grediere, tractoare, a­­utobasculante. Pămîntul pare răscolit de cel mai năpraznic bombardament. Deasupra ză­voaielor plutește un imens nor sîngeriu de praf. Plutește cer­noziomul peste păduri. Aci, pe terasa Calafat — Băi­lești, se vor iriga în anii următori 50.000 de hectare de teren dintre cel mai fertil. Dună­rea pe care marinarul nostru de pe bord o „caută" cu nă­pasta, Dunărea acesta cîntată de Strauss, albastră la Viena și pămîntie la Basarabi, va trebui să cedeze în fiecare minut cîteva sute de mii de metri cubi de apă. Dunării i se croiește drum pe magistra­le spre setea pământului. In unele locuri, apele vor tre-MICIAN ZATTI (Continuare în pag. a II-a)

Next