Inainte, iunie 1968 (Anul 25, nr. 7231-7256)
1968-06-01 / nr. 7231
A ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN DOLJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PROVIZORIU ANUL XXV NR. 7231 SÎMBĂTĂ 1 IUNIE 1968 4 PAGINI 30 BANI în pagina a IV-a Actualitatea internațională © Complexitatea problemelor ce se ivesc în viața întreprinderilor noastre industriale pretinde cu mai multă acuitate prezența activă și eficientă a laboratoarelor. Lucratorii din ACESTE NUCLEE DE CERCETARE ȘTIINȚIFICA SINT CHEMAȚI SA RĂSPUNDĂ CU COMPETENȚA LA PRODUCȚIEI SOLICITĂRILE PENTRU CONTINUA PERFECȚIONARE A TEHNOLOGIEI DE FABRICAȚIE, ÎMBUNĂTĂȚIREA CALITATII, ASIMILAREA UNOR PRODUSE NOI DE TEHNICITATE RIDICATA. Cum își îndeplinesc acest rol laboratoarele uzinale ? Folosesc ele în mod corespUnZător puternica bază tehnico-materială ce a fost creată ? Iată considerente care au constituit obiectul anchetei noastre întreprinsă zilele trecute prin cîteva mari unități economice craiovene. Cum asigurăm condițiile necesare pentru îmbunătățirea conducerii și planificării economiei naționale?_____ LABORATOARELE NUCLEE ALE CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE IN PRODUCȚIE La Uzina „ELECTROPUTERE" Ridicarea parametrilor tehnico-economici ai produselor Baza experimentală de la Uzina „Electroputere" a cunoscut, de la înființarea ei și pînă în prezent, o dezvoltare paralelă cu activitatea productivă. Cea mai importantă sarcină a bazei experimentale a fost diversificarea și asimilarea fabricației, continua ridicare a parametrilor tehnico-economici, pentru lărgirea exportului de mașini și aparate electrice. în ultimul timp, cercetările întreprinse în uzină au fost concretizate prin rezultate aplicate cu succes în fabricație și apreciate cu ocazia sesiunilor de comunicări tehnico-științifice și în publicațiile de specialitate. S-au introdus astfel metode moderne de încercare și cercetare materialelor, aplicarea metoadelor moderne de modelare fizică și electrică, completarea încercărilor la produse în vederea ridicării performanțelor acestora (încercarea transformatoarelor de putere la scurt-circuit brusc, încercarea la impuls de tensiune etc). Pentru asimilarea fabricației echipamentului pentru 400 kW, o atenție deosebită s-a acordat temei : „Scheme de izolație pentru autotransformatorul de 400 MVA — 400 kV“. în acest scop, au fost executate șase modele fizice pentru cercetarea repartiției tensiunii de impuls. La această temă s-a stabilit și o colaborare rodnică cu proiectanții în vederea adoptării soluției optime. Rezultatele obținute au permis evitarea cumpărării unei licențe, realizîndu-se economii apreciate la suma de circa 11000 000 lei. Studiul descărcărilor parțiale, în scheme și machete de izolație a transformatoarelor, a fost o altă temă, la care cercetarea a oferit posibilitatea măririi siguranței în exploatare a produselor și reducerea timpului de uscare la jumătate. Temele de cercetare — ne-a declarat tov. ing. Maximilian AUREL POPESCU ROMEO POPESCU (Continuare la pag. a III-a) Baza experimentală dezvoltată in paralel cu activitatea productivă fB Prin cercetare științifică s-a evitat cumpărarea unei licențe, realizîndu-se economii în valoare de 11 000 000 lei IȘI Izolația termorigida, ultima treaptă calitativă a rezistenței izolației la temperatură și Extinderea metodelor de analiză fizică prin introducerea analizei de roentgen structură. Uzina „Electroputere“—Craiova: la standul de probe de înaltă tensiune din cadrul fabricii de aparataj se fac pregătiri pentru încercări la stația de 600 kW. (Foto : Sandu L.) Vizita ln R.S.F. Iugoslavia a delegației de partid și de stat române, condusă de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU SOSIREA LA BRIONI BRIONI — Trimișii speciali Agerpres, S. Strujan și N. Plopeanu, transmit: Vineri dimineața, delegația de partid și de stat a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al G.G. al P.G.R., președintele Consiliului de Stat, a plecat cu avionul din Dubrovnik spre Pola. Oaspeții români sunt însoțiți de Rato Dugonici, președintele Conferinței Federale a U.S.P.M.T., membru al Consiliului Federației, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., Iakov Blajevici, membru Prezidiului C.C. al U.C.I., prealședintele Skupstinei R.S. Croația, și alte persoane oficiale. Pe aeroportul din Pola, membrii delegației române au fost salutați de tovarășul Mialko Todorovici, secretar al Comitetului Executiv al C.C. al U.C.I., membru al Consiliului Federației, Mika Șpiliak, președintele Vecei Executive Federale, membru al Consiliului Federației, membru al Prezidiului G.G. al U.C.I., Petar Stambolici, președintele C.C. al Uniunii Comuniștilor din Serbia, membru al Consiliului Federației, membru al Prezidiului C.C. al U.G.T., Marko Nikezici, secretar de stat pentru afacerile externe, membru al C.C. al U.C.S., precum și de Anton Pavlinici, președintele Skupștinei orășenești Pola, Ivan Silian, președintele Conferinței noști a U.S.P.M., și alți orășereprezentanți ai organelor locale. Delegația română a plecat apoi din portul Pola — împreună cu conducătorii iugoslavi veniți în întîmpinare — spre Brioni, reședința de vară a președintelui R.S.F. Iugoslavia, cu nava „Podgorica“, escortată de vedete — torpiloare ale marinei militare iugoslave. La sosirea la Brioni, membrii delegației române au fost întîmpinați de tovarășul Iosip Broz Tito și soția, precum și de Vladimir Popovici, membru al Consiliului Federației, membru al Prezidiului G.G. al U.G.I., secretar general al președintelui Republicii, și de alte persoane oficiale. Pe chei era aliniată o gardă de onoare a marinei militare. (Continuare în pag. a IV-a) 1 iunie—Ziua internațională a copilului__ FLORILE VIEȚII NOASTRE Universul infantil cu gingășiile și candorile sale este un mediu de intensă luminozitate al cadrului existențial în genere. O Zi a copilului este și ziua oamenilor mari, a părinților bunicilor penși tru că fiecare dintre ei, la rîndul lui, a crescut mare și pentru că de frumusețea și lumina acestei zile răspund toți oamenii. Copilăria, virstă de cur prin care am trecut toți, ne leagă prin constante și nebănuite fire menținind proaspăt un fond sufletesc cu limpezimi de cristal și inflexiuni armonice, pe genericul căruia ne sedimentăm date temperamentale esențiale ale unei vieți. Ce caracterizează azi lumea aceasta vivace a „oamenilor șchioapă“ de o — omniprezentă, care înviorează spațiile diurne, cu care ne aflăm zilnic pe străzi, parcuri, autobuze, acasă. La întîlniri sportive sau spectacole? Este, fără îndoială, o generație mai senină, voioasă, inteligentă care-și trăiește bucuriile vîrstei la un tonus plenar. Pentru că mediul nostru material, spiritual, sufletesc este altul, pentru că generația părinților și lor, ei înșiși, au un educatorprofil moral conturat în climatul vieții socialiste. Tot ceea ce are mai de preț societatea le stă la dispoziție, din prima existenței și pînă in clipă a pragul maturității, pentru dezvoltarea lor fără cusur. Investiții materiale excepționale ii însoțesc pe copiii noștri pe toate treptele dezvoltării lor — de la personalul medical care le veghează sănătatea, o dată cu intrarea în viață, la gratuitățile substanțiale asigurate de stat în ce privește învățămîntul, manualele școlare, tabere de odihnă și colonii. In ambianța materială însemnată a familiei în căldura și grija cu care sînt înconjurați, acumulează tezaurul spiritual, atit de necesar, conturîndu-și personalitatea. Familia, această celulă de bază a societății își află liantul cel mai tocmai in copii care-i trainic aduc certitudinea realizării, echilibrul, perspectiva. Zestrea primordială, cadrul în care evoluează, le conferă copiilor noștri disponibilități afective și intelectuale mai bogate. Este plăcut, de pildă, să constați cît de mult s-au multiplicat, în anii din urmă, mijloacele aflate la îndemîna copiilor pentru a se recrea și cultiva [UNK] emisiunile radio-televiziunii, filmele și spectacolele de teatru, cărțile și publicațiile pentru copii, cercurile felurite de la casele pionierilor etc. Exigențele vîrstei fericite pe care copiii țării o merită, depășesc azi imperativele curente de ordin material-educativ. Opera de creștere și formare a celei mai fragede generații se revendică tot mai profund științei Contextul modern al existenței noastre, elementele civilizației și mai ales prefacerile interioare pe care le generează acestea, impun o optică nouă în activitatea de instrucție și educație. Crescând astfel sub ochii noștri, asemenea voinicilor din basme, copiii vor împrospăta neîntrerupt vitalitatea societății in care trăim, prefigurind un viitor a cărui garanție este evidentă ADRIAN FULGA iniiiiiiiiiuimuiiiiiiiiiiiiiiimiiiiuiiiiiiiiiiiiiiiiiii Miimiim Mi MiiiiiiiiiNiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimimiu I ■»iniiiiiiiMiniuiiiiiiimi!Hininiiiiiiiiiimiiiiiiiiiuiiiiiiiiiiii!iiiii!iiinnii]iiiiniiiiiiiiiiiuiiiimumi|i,iimim,ii||iun,u,,1,1,u||m,||,,|,,|m ! I muuuiiimiuimiiiuuiuiuiiiimiiiuuiiumiuumimulTijTiiiirmmTmmiiiimnmumumiiuiiiiiiiiiiuuimiiuiiiiiuiiiimuiiiH iminuuniuumiiuuiiiimimimiiiiuiinmmiumiuiiiimmiuiiuiiiiiiiiiiiiniiumiimimiiiiiiiiimiiimi? L *r.iG IliiBliWIMjWli Ü Răsplata vredniciei Ieri după-amiază în sala de ședințe a I.S.C.M. Craiova a avut loc adunarea festiva prilejuită de înmînarea stimulentelor morale și materiale muncitorilor și cadrelor inginerești care s-au tehnic omenținut, cinci ani de-a rîndul fruntași în întrecerea socialistă. Cu această ocazie un număr de 24 tovarăși au fost distinși cu Medalia muncii Medalia jubiliară în întrecerea socialistă. Totodată s-au acordat premii în valoare de 12 000 lei. H$ Festivalul interjudețean al tineretului Comitetul Județean Dolj al U.T.C. organizează în colaborare cu Consiliul județean sindical și Comitetul județean pentru cultură și artă, duminică 2 iunie a.c. în pădurea „Saru“ de lîngă Balș „Festivalul interjudețean al tineretului" din județele Dolj și Olt. în cadrul festivalului vor avea loc întreceri între formațiile artistice și sportive din cele două județe. Agregat de mare productivitate In baza de producție Cernele, a Trustului de construcții locale Craiova, s-a montat un concasor tip 4 A, necesar concasării sorturilor mari de piatră rezultată în urma sortării balastului. In felul acesta se asigură întrebuințarea noilor sorturi în procesul de preparare a betoanelor. Capacitatea orară a agregatului montat este de 4 mc pe oră. Pe lîngă faptul că in viitor, la baza de producție Cernele, întreaga cantitate de balast va fi întrebuințată la prepararea betoanelor, noul agregat va contribui și la reducerea prețului de cost. ft Teatrul „Lucia Sturdza Buiandra“ în turneu la Craiova în cadrul turneului pe care-l întreprinde în țară între 3—16 iunie. Teatrul Sturdza Buiandra" din „Lucia București prezintă în seara zilei de 3 iunie, pe scena Naționalului craiovean, piesa „CANDIDA“ de G. B. Shaw. Din distribuție fac parte actorii : Beate Fredanov, Septimiu Sever, Gheorghe Aurelian, artiști emeriți: Ion Caramitu, Beatrice Brega și Dinu Dumitrescu, Ședință de lucru cu cadrele de conducere din agricultură Ieri, la Craiova, a avut loc o ședință de lucru, la care au participat președinții și inginerii din cooperativele agricole, directorii stațiunilor de mașini și tractoare, directorii întreprinderilor agricole de stat din județul Dolj, cadrele de conducere de la Direcția agricolă județeană, Uniunea județeană a C.A.P., Trustul zonal Craiova al I.A.S., medicii veterinari de circumscripții, specialiști din organele agricole de la nivelul județului, conducători ai unor întreprinderi județene, cadre didactice de la Universitatea din Craiova și alții. La lucrările ședinței au fost prezenți tovarășii Gheorghe Petrescu, prim-secretar al Comitetului județean Dolj al P.C.R., președintele Consiliului popular județean provizoriu, Matei Ștefan, prim-vicepreședinte al Consiliului Superior al Agriculturii. Petre Gigea, prim-vicepreședinte al Consiliului popular județean provizoriu, membri ai biroului Comitetului județean Dolj al P.C.R. și ai Comitetului popular executiv al Consiliului județean provizoriu. Președința — convocată de căorganele județene de partid și de stat la indicația conducerii superioare a partidului — a analizat stadiul actualelor lucrări agricole, punîndu-se un deosebit accent pe continuarea în ritm intens a irigațiilor și întreținerii culturilor. Materialele prezentate au fost de natură să orienteze conducerile unităților agricole spre luarea celor mai eficiente măsuri în vederea pregătirii și executării exemplare a strîngerii recoltei, folosirii intensive a incintelor irigate, valorificării superioare a produselor și îndeosebi a legumelor și fructelor, refacerii patrimoniului viticol și extinderii suprafețelor plantate cu vii din soiuri de înaltă productivitate pentru struguri de masă și de vin. In cuvîntul său, tov. Matei Ștefan a subliniat în mod deosebit necesitatea combaterii eficiente a secetei prin folosirea agregatelor atît ziua cît și noaptea în trei schimburi. Vorbitorul a insistat asupra necesității folosirii tuturor resurselor de furaje pentru a asigura creșterea producției animaliere pe întreg teritoriul județului. Tovarășul Gheorghe Petrescu a relevat marile rezerve existente în agricultura județului Dolj prin a căror punere în valoare se pot diminua în mod sensibil efectele dăunătoare ale secetei. Combaterea secetei, mult mai eficient decît pînă acum, trebuie considerată nu numai ca o obligație a celor ce lucrează pe ogoare, ci ca o acțiune de mare însemnătate economică și politică, căreia conducerea partidului nostru îi acordă toată grija și răspunderea Totul depinde de felul cum conducerea unităților agricole, activiștii de partid și de stat, specialiștii, vor mobiliza oamenii muncii de pe ogoare pentru a folosi toate forțele și mijloacele de care dispun, încît — chiar în condițiile acestui an secetos - să obținem producții bune la toate culturile, să mărim contribuția județului nostru la asigurarea fondului central al statului. Miimimimimmimmmumimmmimiimmmiimmmimmitiiim : Promisiuni ale belșugului = 'iiiiiiiiiiiiiiiiiiuiiutiiiiiiiiiiiitiiiiiitiiiiiiiiitiiiiiiiiiiiiuiiiiu, miiiiiiiiuimiiuiiiiimiiuiiiiiuiiimmiiiiiiiiitiiiiiiinmmiiitiiiiiiiiiiitiiiiiii»T FfcMGIEp secMmî SINCERITATEA - de la ,,plus“ la „minus-infinit“... In contextul trăsăturilor morale ce caracterizează ființa umană, SINCERITATEA îndeplinește rolul unui „reflector“ care luminează ori întunecă, uneori până în cele mai ascunse unghere, conștiința omului. Condiție esențială a raporturilor sociale civilizate — în orice împrejurare —■ ea este, în același timp „piatra de încercare" a tăriei de caracter, punîndu-i pe oameni, în anumite împrejurări, să-și „calce pe inimă“ și să vorbească despre anumite lucruri, a căror divulgare prejudiciază interesele personale, dar asigură buna stare materială ori morală a colectivității sociale respective, sau — dimpotrivă — făcîndu-i pe alții să tacă, atunci cînd vorbele — oricît ar fi de adevărate — ar aduce prejudicii unui număr mai mic ori mai mare de oameni. Pentru ga, orice s-ar spune, sunt momente. In care, dacă sinceritatea nu ține seama de particularitățile individuale, de caracteristicile situației respective, de atmosfera generală, poate să jignească, devine brutală, generează ranchiune, adevărate „otrăvuri morale“... „Nu ești copilul lor!“ . MARCEL P.t din Craiova, elev în clasa a III-a, era pină intr-o zi un școlar harnic și cuminte. Pînă într-o zi... cînd, sfătuit de copilul — mai mare ca vîrstă — al unui vecin, a sustras o sumă de bani din buzunarul tatălui său. Mama celuilalt copil (autorul moral al furtului), foarte „binevoitoare“, i-a „explicat“ apoi lui Marcel. Nu ești al lor ! Te-au luat, nu știu de pe unde !“. Semnele de stupefacție și apoi lacrimile din ochii acestui copil, pus în mod brutal în fața unei realități care l-a zguduit, au impresionat-o, se pare, pe vecina respectivă era însă prea tîrziu, ca să mai poată repara greșala. Urmarea ? Marcel a devenit neîncrezător în vorbele oamenilor maturi, a început să mintă, să lipsească de la școală, să fugă de acasă în tovărășia unor copii cu tendințe de vagabondaj. Și, cu toate încercările MILTIADE IONESCU (Continuare la pag. a III-a) Mimmtmr - VIAȚĂ IJNIVERSITWA In pag. a !!-a CREIONĂRI Cu echipajul „Cutezătorii" A trecut o zi, o săptămînă, a trecut trecut p o lună ; pe urmă nimeni n-a mai avut vreme să măsoare scurgerea timpului. Vasul stă legat de mal cu otgonul, aci în dreptul kilometrului 802, de la 17 februarie, și de atunci valurile Dunării continuă să se zbată în bordaj ritmic, obsedant. Dincolo, pe mal, continuă ca și ieri, ca și cu o lună în urmă, aceeași forfotă neîntreruptă de excavatoare, buldozere, grediere, tractoare, autobasculante. Pămîntul pare răscolit de cel mai năpraznic bombardament. Deasupra zăvoaielor plutește un imens nor sîngeriu de praf. Plutește cernoziomul peste păduri. Aci, pe terasa Calafat — Băilești, se vor iriga în anii următori 50.000 de hectare de teren dintre cel mai fertil. Dunărea pe care marinarul nostru de pe bord o „caută" cu năpasta, Dunărea acesta cîntată de Strauss, albastră la Viena și pămîntie la Basarabi, va trebui să cedeze în fiecare minut cîteva sute de mii de metri cubi de apă. Dunării i se croiește drum pe magistrale spre setea pământului. In unele locuri, apele vor tre-MICIAN ZATTI (Continuare în pag. a II-a)