Inainte, septembrie 1968 (Anul 25, nr. 7310-7334)

1968-09-11 / nr. 7318

I? Hm.cmt a mi xxv _ I­I -: — iVAVAW,­ ORCAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN DOLJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PROVIZORIU In pag, ad­­a Băilești a­ Redimensiona­î­­­rea unui peisaj spiritual a a 4 ftUSK*- 3 /­­IVWAW.WAWVWiVi­W De la Direcția județeană de statistică 30 mm după 244 de zile rodnice Față de perioada corespunzătoare anului 1967, în primele opt luni din 1968 s-a obținut un spor de producție de 647.400.000 lei La nivelul județului Dolj, valoarea investițiilor a atins, la 1 septembrie a.c., 66 la sută din volu­mul anual al lucrărilor de investiții Hotărîrea muncitori­lor, inginerilor și tehni­cienilor din fabrici și uzine, de pe șantierele Doljului de a da viață, în mod exemplar, sarci­nilor trasate de partid în domeniul creșterii producției și productivi­tății muncii, diminuării cheltuielilor materiale și scurtării termenelor de execuție la investiții, este concretizată în suc­cese de seamă. Bilanțul consemnat la Direcția județeană de statistică, după 244 de zile din cel de-al treilea an al cin­cinalului, a evidențiat faptul că, în perioada ianuarie-august, oame­nii muncii din economia județului Dolj au reu­șit să obțină o produc­ție globală care întrece cu 647 400 000 lei nive­lul realizărilor­­ din peri­oada corespunzătoare a­­nului trecut. în această vreme s-au realizat su­plimentar : 1581 kW motoare electrice, 53 mașini de îngrășăminte, împrăștiat aparataj electric de înaltă ten­siune în valoare de 5 395 000 lei, 309 tone carne, 11 tone preparate din carne, 1 696 tone za­hăr, 1 899 tone ulei co­mestibil etc. A crescut producția de oțel cu 4 la sută, s-au depășit,sar­cinile de plan la panouri mari pentru locuințe cu 0,7 procente etc. Simultan cu succesele consemnate în activita­tea marii majorități a colectivelor de­ muncă din fabrici și uzine, de pe șantiere, s-au obți­nut succese apreciabile în ceea ce privește înde­plinirea sarcinilor con­tractuale cu organizațiile comerțului exterior. Din același bilanț se des­prinde faptul că volu­mul producției livrate exportului de către uni­tățile industriale și eco­nomice din Dolj repre­zintă, în perioada ia­nuarie-august, circa 50 la sută din contractele onorate în aceeași etapă din anul trecut de către toate unitățile econo­mice din fosta regiune Oltenia Important de subliniat este faptul că, la capi­tolul investiții, sarcinile de plan, la nivelul jude­țului, au fost îndeplinite în condiții mai bune, după opt luni de zile realizîndu-se 66 la sută din planul anual din care numai la construc­­ții-m­ontaj — 70 la sută. Șantierele principale au realizat 72 la sută din planul anual de inves­ti­ții Succesele incontesta­bile obținute de nume­roase colective de mun­că în acțiunea pentru organizarea științifică a producției și a muncii, în sporirea producti­vității muncii au fost diminuate de către un­e­­le nerealizări. După opt luni de zile, sarcinile de plan ale producției glo­bale au fost îndeplinite numai în proporție de 95,3 la sută la I.C.E.T. Craiova, 74 la sută la Combinatul chimic, 99 la sută la rea forestieră întreprinde­Craiova, 99,1 la sută la I.I.S. „In­dependența“, 82 la sută la întreprinderea de in­dustrie locală „Arta lem­nului“ etc. Deși, în com­parație cu alte etape, producția marfă vîndută și încasată prezintă rea­lizări mai bune, totuși, la nivelul județului, după opt luni de zile, a­­cest indicator este reali­zat în proporție de 99,1 la sută din care indus­tria locală 95,6 la sută. Sarcina tuturor comi­tetelor de direcție, a or­ganelor și organizațiilor de partid este aceea de a descoperi și pune în valoare rezervele inter­ne de ordin organizato­ric, tehnic și economic pentru ca, la sfîrșitul­­ celui de-al treilea tri­­­­­mestru al anului, să consemnăm cu satisfac­ *• ție realizarea a planului de integrală «■ produc­­ție. î iAMNWwiWm5mmmv,vm"^ « J V.V.V.W.V.V.W.V.V.V.W.V.W.VV. na fi ? corlei: «s* ■cotidian Utilaj craiovean pentru „Porțile de Fier“ La Uzina „Electroputere“ Craiova au fost expediate primele motoare electri­ce asincrone de 800 și 250 kW la 500, respectiv 1 500 rotații pe minut cu­te care urmează să fie echipate agrega­tor funcționa în zon Porților din Du­și realizate în cunoscuta uzină craio­­veană, sunt executate în construcție specială verticală, funcționînd cu sar­cini axiale. Modern laborator uzinal în cadrul atelierului mecanic uzinal al Combinatului chimic Craiova a fost dat în folosință un laborator de ana­lize chimice și rezistența materialelor. Principalele sectoare ale laboratorului uzinal sunt metalografie, defectoscopie, chimie etc. Zestrea din dotație a nou­lui obiectiv cuprinde, pe lingă o serie de aparate moderne ca : microscop metalografie, defectoscop ultrasonic și pentru gama-grafie etc, și instalații pentru determinarea constituienților chimici ai metalelor, caracteristicilor nisipului și pămîntului pentru forme. GH. TECULESCU, coresp. O Expoziție de pictură pe sticlă Ieri după masă, la Centrul din Cra­iova al Academiei a avut loc vernisa­jul expoziției de pictură pe sticlă a artistului craiovean George Stoica. 26 de tablouri, lucrate în diferite maniere artistice, aduc o bogată tematică în acest început de toamnă (expoziția in­­titulîndu-se, de altfel, semnificativ „Gînduri de toamnă”). P­eținem pentru viziunea Și stilul de configurare cîteva titluri : „Metamor­foză”, „Abis“, „Tripticul de la­ Ce­tate”, „Ultimul drum al soarelui“, „Orașul“ și altele. l­ Laboratorul pentru controlul se­mințelor — Craiova , aspect din sec­ția de primire a probelor de semin­țe pentru culturile de toamnă. Azt va informam despre * Azt va informâm despre Rețeaua și profilul școlilor de specializare postliceală în anul școlar 1968-1969 în județul Dolj . Se aduce la cunoștință înscrierile pentru cont­actul de­ studii în origi­­șini Craiova, str. Silozu­­l celor interesați că, înce­ cursul de admitere se fac noi ; certificat medical e- lui nr. 220. Ministerul In­­­ pind cu anul școlar 1968/ între 20 septembrie și 4 liberat de circumscripția dustriei Construcțiilor de­­ 1969 vor funcționa secții octombrie la sediul școli­ medico-sanitară la care Mașini, serate în cadrul școlilor lor de specializare post- candidatul se află în evi­ — tehnician proiectant­­ de specializare postliceală, liceală. Concursul de ad­­dență : dovadă de încă­ pentru industria constrție­­i Pentru specialitățile cu mitere se desfășoară în­ drare în muncă, cu pre­­țiilor de mașini și a pre­ 1 caracter economic­ finan­­t­e 5 și 10 octombrie și citarea meseriei sau func­ lucrării metalelor, d­ar și administrativ vor constă din aceleași probe ției îndeplinite, eliberată — tehnician pentru con­­t funcționa și secții fără ca la învățămîntul de zi, de întreprinderea sau in­­strucții de mașini, frecvență, publicate în îndrumătorul^­stituția în care lucrează Școala de specializare . La concursul de admi­ pentru admiterea în șco­­l candidatul, postliceală pentru comerț j­tere pentru aceste forme Zile de specializare post- Publicăm mai jos re- Craiova, Calea Brestei­­ de învățămînt se pot în­ liceală, care se găsește țeaua și profilul școlilor nr. 12 — Ministerul Co­­j scrie absolvenți ai liceu­ de vînzare în librării sau de specializare postliceală mersului Interior, j­lui de cultură generală poate fi consultat la șco­ cu învățămînt seral și — contabil pentru co­­r­j (cu sau fără diplomă de file respective, fără frecvență, din iude­­meri­­­t bacalaureat) sau al altor înscrierea la concurs se­rul Dolj, în anul școlar — merceolog pentru I școli echivalente, care face pe baza unei cereri 1968—1969 : produse alimentare și aic­i lucrează în domeniul spe­ însoțite de următoarele Școala de specializare mentație publică ; l­oialității in care doresc acte : certificat de naș- postiiceală pentru indus­ — merceolog pentru­­ să se pregătească; tere (original și o copie)­­tria construcțiilor de ma- produse industriale. I MECANIZATORII LA START întreprinderile de mecanizare a agriculturii din județul nostru au efectuat în perioada de vară un volum de lucrări echivalent cu 144 500 ha ară­tură normală. Ca urmare a preocupării ce a e­­xistat in cooperativele agricole, în privința ex­tinderii și diversificării lucrărilor mecanizate, precum și a muncii neobosite depusă zi și noapte de către mecanizatori în perioada de vară, s-a reușit ca, față de anul trecut, să se execute un vo­lum de lucrări mecanizate mai mare. Aceasta a făcut ca timpul de executare a lucrărilor agri­cole să fie redus și, totodată, calitatea să înre­gistreze note mai bune de apreciere. In momentul de față, mecanizatorii din cadrul I.M.A. se găsesc la startul lucrărilor de recoltare și al însămînțărilor de toamnă. Potrivit planului de producție și contractelor încheiate cu unită­țile cooperatiste, aceste întreprinderi au de exe­cutat un volum de 78 894 ha arătură normală, din care peste 14 200 ha arături pe ogoare pentru semănat păioase. De pe terenurile cu culturi de toamnă au de recoltat 11 566 ha sfeclă de zahăr, 131130 ha porumb boabe, 23 934 ha floarea-soare­­lui. In scopul realizării sarcinilor de plan, uni­tățile de mecanizare a agriculturii dispun de 3 200 tractoare, 1 599 grape cu discuri, 1 377 se­mănători păioase, 57 dislocatoare de­ sfeclă, 37 combine pentru recoltat porumb și alte utilaje. Sub directa îndrumare a organizațiilor de partid și a instituțiilor cu specific agricol, au fost luate din timp o serie de măsuri în vederea bunei pregătiri a întregului inventar ce urmează să fie folosit in această toamnă. Așa după cum rezultă din situația centralizată la sectorul mecanizării din cadrul Direcției agri­cole a județului Dolj, pina la 1 septembrie a.c. întregul parc de mașini agricole din dotarea în­treprinderilor de mecanizare a agriculturii a fost reparat și revizuit. „Ținînd însă seama că, în anii trecuți, la unele brigăzi­­ de tractoare s-au ivit numeroase defec­țiuni în plin sezon al lucrărilor — ne-a relatat tov. Gheorghe Manciu, director adjunct al Direc­ției agricole județene — in fiecare întreprindere s-au format colective de ingineri, tehnicieni și muncitori pricepuți care au verificat încă o dată, la fiecare brigadă, calitatea reparațiilor și modul in care mașinile au fost completate cu tot utilajul auxiliar necesar, intervenind operativ la înlătu­rarea utimelor deficiențe. Din experiența anilor trecuți s-a constatat că mai există unii mecanizatori, îndeosebi din cei tineri (ce deserve­sc cooperativele agricole din Lazu, Terpezița, Sălcuța, Segarcea, Cornu, Filiași, Murgașu), care nu cunosc în suficientă măsură indicii de calitate ce trebuie realizați la pregă­tirea terenului și semănat. De aceea, este nece­sar ca, la instructajele ce se face în această pe­rioadă, să se pună un accent deosebit pe cunoaș­terea mașinilor și pe însușirea regulilor agroteh­nice ce trebuie respectate la lucrările de toamnă”. Sarcina realizării unei recolte sporite de grîu în anul viitor (fapt reieșit și la recenta Consfă­tuire a griului), este condiționată, în primul rînd, pe lingă alți factori, de calitatea lucrărilor de pregătire a solului și semănat. Experiența din anul acesta a demonstrat că, chiar în condițiile de secetă, dacă se respectă cu strictețe agroteh­nica, recoltele obținute de unitățile agricole sînt în măsură să răsplătească strădaniile, să dea sa­tisfacție. Este de dorit a nu se mai repeta prac­tica executării lucrărilor numai ca să... fie. Așa s-a întîmplat la cooperativele agricole din Bu­­covăț, Leamna de Sus, Piria, Caraula și Verbi­­cioara unde nu toți mecanizatorii au respectat normele tehnice privind adîncimea arăturilor cit și întreținerea utilajelor, iar rezultatele au fost, firește, slabe, cu mult sub posibilități. Trebuie să fie luate măsuri hotărîte împotriva unor astfel de mecanizatori care execută lucrări de mîntu­­ială­ în scopul întăririi simțului de răspundere pentru lucrările ce se execută, semănatul se va face numai în baza ordinului de lucru dat de către specialistul din cooperativa agricolă. De­oarece în această perioadă brațele de muncă din cooperative sunt suprasolicitate, mecanizatorii trebuie să-și aducă o contribuție mai mare față de anii anteriori la recoltatul sfeclei de zahăr, florii-soarelui, prin folosirea întregii capacități a mașinilor de recoltat din dotarea brigăzilor de tractoare. In timpul lucrărilor agricole, unitățile I.M.A. sunt datoare să asigure, prin ateliere mo­bile și prin echipele volante, asistența tehnică la brigăzi. Acestea să dispună permanent de piese și materiale cu care să înlocuiască operativ pe cele deteriorate sau lipsă. Mecanizatorii, alături de ceilalți muncii din agricultura județului, au oameni ai obligația, dar și datoria patriotică de a se mobiliza intens, cu toate forțele, pentru a folosi cu maximum de randament mașinile și utilajele ce le sunt încre­dințate, astfel ca lucrările agricole din această toamnă să fie încheiate la termenul stabilit. M. ANCULESCU ---------------------------------------------------------------------------------------------------------­- Roadele unei ample dezbateri publice despre ceea ce Consumatorii ceea ce este și ar trebui să fie comerțul craiovean actual RUBRICA NOASTRĂ DE ANCHETE­ PE TEME CETĂȚENEȘTI Măsurile preconizate pentru dezvoltarea rețelei comerciale pînă în­ anul 1970 și în pers­pectiva anilor următori, diver­sificarea tipurilor de unități și a numărului sortimentelor de artă culinară ca și aprovizio­narea și deservirea populației se bucură tot mai mult de sprijinul organelor locale de partid și de stat. Analiza stu­diului rețelei comerciale pe orașe și pe cartiere, depista­­rea tuturor spațiilor — foste vaduri comerciale — coordona­rea lucrărilor de amenajare și modernizare a unităților de că­tre întreprinderile construc­toare și prestatoare de servi­cii, construirea de noi obiec­tive comerciale sunt numai câ­teva din acțiunile întreprinse pe plan local. Pentru dezbate­rea măsurilor stabilite cu în­treaga masă de cumpărători, Direcția comercială județeană, în colaborare cu­ Consiliul popular municipal, a inițiat, în ultimul timp, consfătuiri pe cartiere și pe zona centrală a municipiului Craiova, la care au participat cadre cu munci de răspundere în organizarea comerțului și în aproviziona­rea unităților de desfacere cu amănuntul organizate cu multă aten­ție, antrenînd în această acțiu­ne deputații de circumscripții, președinții comitetelor de ce­tățeni, cu sprijinul organizați­ilor de bază de cartier, consfă­­tuirile s-au desfășurat cu suc­ces în aproape toate cartierele orașului : Romanești, Bariera Vilii, Zona Gentrala,­ Brestei , Bucovăț, 23 August, Brazda lui Novac, Valea Roșie și Ro­vine. Importanța deosebită pe care au avut-o aceste consfă­tuiri și interesul manifestat de cetățeni sunt ilustrate și de numărul­ mare al locuitorilor (peste­­ 1 200) care au luat parte activă la dezbaterea probleme­lor majore legate de aprovizi­onarea și deservirea în bune condiții a populației. Prezen­tarea elementelor de bază ale studiului dezvoltării rețelei co­merciale și a măsurilor stabi­lite în sesiunea a doua a Con­siliului popular județean, în sensul că în orașul Craiova se vor realiza, pînă în anul 1970, peste 80 noi unități comerciale, cu o suprafață de­ circa 20 000 mp, grupate mai ales în o­­biectivele comerciale din car­tierele Zona­­ Centrală, Rovine, Valea Roșie, 23 August și Ba­riera Vîlcii, a antrenat la dis­cuții un număr însemnat de consumatori. Aceștia, prin propunerile și sugestiile lor, prin observațiile critice cu privire la aprovizionare și la deservire, au contribuit sub­stanțial la îmbunătățirea mun­cii în sectorul eir­ulației măr­furilor, la depistarea a noi spații comerciale pentru înfi­ințarea acelor tipuri de unități care lipsesc. Discuțiile purtate de nume­roși vorbitori au scos în evi­dență faptul că, în majorita­tea cartierelor, unitățile care desfac mărfuri de consum cu­rent — pîine, carne, legume­­fructe, lapte, articole de pape­­tărie și librărie, produse far­maceutice etc — simt spaiiici­ente față de cererea de cum­părare a populației în conti­nuă creștere, făcindu-se nu­meroase propuneri pentru dez­voltarea rețelei, în special în unele spații existente care pot fi redate comerțului. Prevede­rile pentru construcțiile de u­­nități comerciale au stîrnit un interes profund în rîndul con­sumatorilor, care s-au angajat că vor acorda tot sprijinul în realizarea obiectivelor comer-DUMITRU PÎRVU șeful serviciului organizare investiții din Direcția comercială județeană Dolj (Continuare în pag. a III-a) și 5 Profiluri urbanistice: unul dintre 3­3 cele mai noi obiective sociale ale 3 3 municipiului craiovean, complexul 3 I comercial din cartierul „Brazda lui 3­­ Novac“, satisface exigențele comer-­ț 3 țului modern și cerințele multiple 3 ale locuitorilor acestui mare cartier 3 pUMÎI COTIDIAN ^iimimmmiiiimnmiiMiiiiiMiimiMiiimmiuimimmmiiimiii 'tiiimmiiiMiniiiiimiimiiriiniiiimiiiminnmuniiiimü’iiiiüimniT iiiiiiiiiiiiiiiiiiiitimiiniiiiiiiiiiiTiiiiiiiiiiiiiiimiiiiiiiiiiiitiiiiniiiiiiiiiiiiimmumm iiiiiumaHUUiuuuuuiiiuiuuiiiaiiuiiiuauuiuiuuiauiiiiuiuiuuiuuiiuuiiuiiiii.imiiiaHiiiiuiiitiiiiiiiiiiiiiiiiiiuiuiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiutiUiUUiiiiiiiiiiuiiiiiitiiuiiiiiuiiiiiiiiiiiiiiiuuuiiiiijiiiuuuiuuiiiiuuiuiiiuiUiiuiiiiiutiiiiiiUiiiuiitiiuiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiuiiiiiiiiiiiui,uidimuamH *

Next