Inainte, octombrie 1968 (Anul 25, nr. 7336-7361)
1968-10-18 / nr. 7350
Măsurile întreprinse de către organele județene de partid, de stat și agricole au fost de natură să stimuleze organizațiile de partid și conducerile unităților agricole în mobilizarea largă a tuturor forțelor și mijloacelor la grăbirea executării actualelor lucrări de sezon. Ca urmare, ritmul recoltării culturilor de toamnă și al însămînțării păioaselor a crescut simțitor, ceea ce a făcut ca, în ultimele zile, județul nostru să se situeze în rîndul județelor fruntașe pe țară la însămînțări și recoltări. Pentru ca lucrările să se desfășoare intr-un ritm și mai intens, organele agricole județene au preconizat mișcarea tractoarelor și celorlalte mijloace mecanizate de la unitățile care au terminat însămînțările la cele rămase în urmă. Dacă, în general, în marea majoritate a unităților agricole cooperatiste s-a făcut un salt calitativ vizibil în folosirea forțelor și mijloacelor bazei tehnico-materiale, mai există, din păcate, cooperative în care — cu toate că timpul este înaintat — ritmul semănatului și, mai ales, al recoltatului nu se ridică la nivelul posibilităților și cerințelor stringente. Continuă să existe unități cu condiții identice, dar în care stadiul lucrărilor este, în mod nejustificat, diferit. Ținînd seama de aceste considerente, de necesitatea ca în întreg județul să se asigure încadrarea fiecărei lucrări în epoca optimă, spre a pune astfel baze solide viitoarei recolte, redacția noastră a organizat recent o anchetă în cîteva unități cooperatiste. WWAWWSW.AW.m'AWAVWW.WWW.WJWJW M ACTUALITATE PE OnOARE RECOLTAREA CULTURILOR, TERMINAREA INSAMINȚĂRILOR, ASIGURAREA BAZEI FURAJERE întrebat cu ciți membri cooperatori a stat de vorbă în ultimele zile, tov. Nicolae Popescu, vicepreședinte al C.A.P., a răspuns, fără să stea prea mult pe gînduri , „cu 15“. De fapt, tov. Nicolae Popescu nu discutase cu nimeni, deoarece a recunoscut că de trei zile nu a dat cu piciorul prin cooperativă, avînd o nuntă în familie. Reține însă atenția faptul că, mergîndu-se pe linia celei mai slabe rezistențe, membrii consiliului de conducere își fac timp să stea de vorbă tot cu aceiași cooperatori care de regulă vin la muncă. La cooperativa agricolă din Lăcrița, invocîndu-se arhicunoscutul motiv al lipsei brațelor de muncă, pînă zilele trecute porumbul a fost recoltat de pe numai 360 ha din cele 660 cultivate. Este și mai grav faptul că, din suprafața recoltată, nu s-au eliberat de coceni decît 150 ha, iar în porumbiște nu s-a arat nimic. Rămânerea în urmă cu recoltatul porumbului și cu eliberarea terenului nu poate să nu influențeze negativ ritmul însămînțărilor, precum și pregătirea terenului destinat însămînțărilor de primăvară. O analiză mai atentă arată că la baza rămînerii în urmă cu recoltatul stă, în principal, slaba organizare a muncii. Deși președintele cooperativei agricole, Dinu Gheorghe, zilnic trece de la o brigadă la alta, eficiența prezenței sale nu se face simțită. Organele agricole județene au trimis, în ultimele zile, un număr de șapte tractoare de la I.M.A. Zănoaga pentru a ajuta cooperativa din Lăcrița la executarea arăturilor. în ziua de 16 octombrie, tractoarele, împreună cu mecanizatorii, stăteau la sediul secției de mecanizare, iar peste drum, la sediul cooperativei, inginerul agronom Constantin Gașpar, în jurul orei 11, se afla în biroul său de lucru. Cît de nefondat este argumentul celor de la Lăcrița de a da rămînerea în urmă cu recoltatul culturilor tîrzii pe seama lipsei brațelor de muncă, rezultă din comparația cu situația din cooperativele agricole din Popînzălești, Robănești, Pielești și Pîrșani. Toate aceste unități erau zilele trecute înaintea celor din Lăcrița cu recoltatul. — Din satul nostru, Pîrșani, — spunea tov. Florea Chirea, președintele cooperativei agricole — merg zilnic la lucru în Craiova și Balș circa 1 000 de oameni. Noi ne-am bizuit însă pe forțele pe care le avem la îndemînă. Am izbutit să stăm de vorbă cu femeile, cu bătrînii și astfel să asigurăm participarea zilnică la recoltare a circa 230 de oameni. Am reușit, într-un timp scurt, să recoltăm porumbul de pe 310 ha din cele 406 ha cultivate, să eliberăm 200 ha, să avăm în porumbiște 100 ha, pe care le-am și însămînțat. Iată cîteva exemple — lîngă care, bineînțeles, s-ar putea adăuga multe altele — care pun în evidență faptul că succesul strîngerii recoltei la timp și fără pierderi, eliberarea operativă a terenului depind în exclusivitate de buna organizare a muncii. La Pîrșani, cu toate că nu s-a prevăzut asigurarea de furaje suculente, consiliul de conducere, din proprie inițiativă, a procedat la recoltarea porumbului în cultură dublă de pe 50 ha și însilozarea lui în amestec cu coceni. în primele zile de la începerea acestei acțiuni, s-au și însilozat peste 50 de tone. N-ar fi fost oare instructiv ca o asemenea experiență, expresie a hărniciei bunului gospodar, a inițiativei valoroase să fi fost generalizată și în unitățile în care se dă dovadă de inadmisibilă lipsă de răspundere față de hrana animalelor în perioada de stabulație ? Este o întrebare al cărei răspuns ar putea fi deslușit în preocupările Uniunii județene a G.A.P. Vorbe am mai auzit. Pe cînd faptele ? AWAV.WAWWWAV.V.W ! Organizarea muncii 9a recoltat — același examen cu calificative diferite țărani coopeer mime recoltatul porumbului și, pa Deși la nivelul întregului județ recoltatul culturilor tirzui de toamnă se află într-un stadiu satisfăcător, trebuie spus, însă, că în anumite unități această lucrare este mult ramasa in urmă. Constatările de pe teren pun în evidența faptul ca acolo unde consiliile de conducere, îndrumate permanent și nemijcit de organizațiile de partid, și-au organizat in mod ireproșabil munca, mobilizând la lucru masa largă datori, s-a reușit să se termine recoltatul paralel, eliberarea și pregătirea terenului. • . Comuna Brădești se află în imediata apropiere a Combinatului chimic de la Ișalnița. Din această loialitate sute de țărani cooperatori lucrează în unități industriale. Totuși, prin măsurile luate de către organizația de partid și consiliul de conducere, brațele de muncă rămase înundate au fost judicios folosite la toate lucrările de sezon. Brigadierii au primit sarcina ca, în fiecare seară, după ședința operativă care are loc la sediul cooperativei, să anunțe șefii de echipe pentru lucrările din ziua următoare. Aceștia din urmă s-au preocupat de mobilizarea la lucru a tuturor cooperatorilor apți de muncă. Ca urmare, în ziua în care vizitam cooperativa agricolă, numai la recoltatul porumbului, în punctul numit „La lac“, brigadierul Alexandru Roată de la brigada a patra de cîmp lucra cu 80 de oameni din cele 120 brațe apte de muncă. Nu-i întîmplător deci faptul că în unitatea respectivă se recolta porumbul de pe ultimele hectare din suprafața totală de 374 ha. Fratoștița se află mult mai departe de municipiul Craiova și de alte centre muncitorești. Ar fi, prin urmare, de așteptat, ca lucrările de sezon la cooperativa agricolă din această localitate să se afle într-un stadiu mult mai avansat. Realitatea este însă cu totul alta. Zilele trecute, la C.A.P. din Fratoștița porumbul fusese recoltat abia de pe 320 ha din cele 606 ha existente. Pe de altă parte, trebuie spus că, din suprafața recoltată de 320 ha, numai de pe 200 ha se strânseseră cocenii. — Care este cauza unei asemenea rămâneri în urmă ? — l-am întrebat pe tov. Marin Pițigoi, președintele cooperativei agricole. — întîi și întîi lipsa brațelor de muncă. Din 720 brațe apte de muncă, participă zilnic la lucru între 40—50. Astăzi, de exemplu, (15 octombrie n.r.) abia 35 de oameni au fost la lucru. Din brigada nr. 3 au fost la recoltat doar patru oameni. — De ce, totuși, nu participă oamenii la muncă ? Sînt plecați din sat ? — Ce-i drept, o parte din oameni, mai ales bărbații, sunt pe anumite șantiere. Totuși, nu putem spune că în sat nu există oameni buni de muncă. — Dacă astfel stau lucrurile, se naște pe bună dreptate întrebarea: ce întreprinde, consiliul de conducere pentru mobilizarea la lucru a cooperatorilor ? La această întrebare, atît președintele cît și secretarul comitetului de partid au dat răspunsuri evazive. Ei au ocolit faptul că membrilor cooperatori nu li s-a vorbit despre necesitatea recoltării porumbului cît mai repede posibil, înainte ca timpul să devină nefavorabil. Membrii consiliului de conducere, deși repartizați cu sarcini concrete pe brigăzi, nu-și fac simțit ajutorul la mobilizarea cooperatorilor. Unii dintre ei afirmă că au stat de vorbă cu oamenii. Adevărul este, însă, că aceste discuții au un caracter formal, ele neconvingînd pe nimeni. ÎNAINTE • Pagina l La brigada de la Burna a C.A.P. Lăcrița, chiar pe suprafețele de pe care s-a recoltat porumbul, se întîrzie aratul, din cauză că nu se întreprind măsuri urgente pentru transportul cocenilor. După cum se poate vedea din fotografie, o parte din coceni sînt netăiați, iar cea mai mare parte lăsați pe cîmp netransportați. Și la semănat, graba strică treaba Nu este pentru nimeni o noutate faptul că ploile căzute în prima parte a acestei toamne, zilele senine, călduroase, au creat condiții deosebit de favorabile executării însămînțărilor. In întreprinderile agricole de stat, ca și în marea majoritate a cooperativelor agricole, s-a căutat să se folosească la maximum avantajele ce decurg din aceste condiții. Fiind temeinic instruiți, mecanizatorii au executat pregătirea terenului la un înalt nivel calitativ, ceea ce a creat posibilitatea semănării păioaselor în condiții ireproșabile. Cu toate că însămînțările sînt pe terminate, nu este de prisos să relatăm necesitatea respectării condițiilor de calitate a acestei lucrări, mai cu seamă în unitățile rămase în urmă, împreună cu tovarășii Ilie Tucanu, președintele coopera Organele agricole județene, constatînd că C.A.P. Lăcrița este rămasă în urmă cu lucrările de sezon, i-au trimis în ajutor 7 tractoare de la I.M. A. Zănoaga. In ziua de 15 octombrie însă, mecanizatorii stăteau cu tractoarele la sediul secției (așa cum se vede în imagine) pentru că nu fuseseră în mod operativ îndrumați unde să lucreze. i • 18 —X— 1968 • tă Q.A.P. Popînzălești semănatul e bine organizat, dar calitatea lucrării e influențată de bulgării mari rămași In urma discuitului Cînd sânt nesocotite condițiile optime în asigurarea furajelor Cooperativele agricole din județul nostru au însămânțat anul acesta în cultură dublă circa 50 000 ha cu plante furajere. Unele unități s-au străduit și se străduiesc să folosească nutrețurile din cultură dublă, ultima coasă la lucernă pentru întregirea bazei furajere. La Ciocănești, de exemplu, cooperatorii au însilozat lucernă, porumb furajer în amestec cu coceni în cantitate de 600 tone. La Pielești, după cum ne-au informat ing. agr. Constanța Trandafir și Silvia Pădureanu, o parte din porumbul siloz din cultură dublă va fi recoltat, tocat și introdus la groapă. Se va asigura, astfel, o însemnată cantitate de furaje suculente animalelor pe timpul stabulației. De asemenea, la cooperativa agricolă din Popînzălești, porumbul din cultură dublă de pe suprafața de 30 ha va fi recoltat și însilozat Din păcate, cu toată lipsa de furaje din acest an, determinată de seceta prelungită din timpul verii, în unele locuri nutrețurile ce se obțin din cultură dublă sunt neeconomicos folosite. Bunăoară, la cooperativa agricolă din Lăcrița nu s-a însilozat nici măcar o tonă din cele 450 tone planificate, în vreme ce porumbul masă verde, în cultură dublă de pe suprafața de 60 ha, a fost pășunat acum în toamnă cînd exista iarbă pe toate drumurile. La Fratoștița, deși s-au însămînțat în cultură dublă numai 14 ha, de pe care — după cum recunoștea inginerul Petre Antonovici — s-ar fi putut obține circa 10 000 kg la ha, porumbul bine dezvoltat a fost pășunat cu animalele. De ce oare conducerile acestor cooperative, care au un mare deficit de nutrețuri în balanța furajeră, procedează astfel ? Nu cumva din comoditate de a nu-și mai bate capul cu mobilizarea oamenilor la recoltat și însilozat ? tvei agricole din Românești și Anghel Gricoveanu, inginerul agronom al unității respective, am făcut o incursiune pe tarlalele semănate de curînd ale unității. Pe una din tarlale, griul își apleca vîrful în adierea vîntului de toamnă. Semănat din vreme, într-un pat germinativ bine pregătit, griul a avut timp să răsară și acum se dezvoltă viguros avînd posibilitatea să ierneze în cele mai bune condiții. De altfel, și în alte tarlale, calitatea semănatului era de admirat. A fost asigurată densitatea corespunzătoare fiecărui soi în parte. Atît la Robănești, la Lăcrița, Popînzălești, cît și în alte unități deservite de I.M.A. Balș s-au constatat anumite deficiențe în activitatea secțiilor de mecanizare. La Robănești, spre exemplu, au funcționat numai 8 din 13 tractoare, la Popînzălești — 13 din 22. La Pielești, inginera Constanța Trandafir nu-și ascundea îngrijorarea față de faptul că tractoarele sunt insuficient exploatate, iar altele practic nu sunt folosite de loc. — Aș putea să vă prezint o dinamică a funcționării tractoarelor care deservesc unitatea noastră. Din cele 19 tractoare, luni au funcționat numai 8, marți — 13, și astăzi (miercuri, 16 octombrie nr.) — 14. Această ultimă cifră reprezintă cota maximă de folosire a tractoarelor la noi. — De ce o asemenea situație ? — O parte din tractoare se defectează, iar altele n-au mecanizatori. Am făcut și facem și acum intervenții la I.M.A. Balș să ia măsuri pentru a asigura funcționarea tuturor tractoarelor. Deocamdată, eforturile noastre n-au dat nici un fel de rezultat. După cite am înțeles, la I.M.A. Balș s-a acreditat ideea că, întrucît unitatea respectivă face parte din județul Olt, mai întîi trebuie să asigure funcționarea tuturor tractoarelor în județul respectiv și după aceea în județul Dolj. Este o concepție pe cît de neîntemeiată, pe atît de dăunătoare. Este, intr-adevăr, o anomalie. N-ar fi lipsit de interes ca tovarășii din sectorul de mecanizare al Direcției agricole județene Dolj să intervină pe lîngă colegii lor de la Olt pentru a determina cadrele de conducere ale I.M.A Balș să elimine din activitatea lor o asemenea concepție. In unele locuri, conducerile unităților, constatînd că timpul le-a luat-o înainte, au început să forțeze nota la semănat. Grăbirea semănatului este un lucru firesc și necesar, dar sub nici un motiv nu trebuie făcută în detrimentul calității. Se pare însă că tocmai de acest lucru n-au ținut seama unii dintre mecanizatori. La G.A.P. din Brădești, în ciuda indicațiilor date de inginera Geta Nicolaescu, mecanizatorii din secția condusă de Gheorghe Păun de la I.M.A. Filiași semănau neglijent grîu din soiul Betostaia în punctul „Via lui Roșoga“. Nimeni însă nu se sesiza de faptul că terenul nu era bine pregătit, că semănătorile sunt lipsite de grape de mărăcini, iar unele tuburi erau defecte, din care cauză griul se împrăștia pe de lături. La semănătoarea acționată de tractorul condus de Constantin Globotea, cinci tuburi erau defecte, iar marcatorul nu funcționa. Din această cauză rezultă, fără îndoială, greșuri care, de altfel, se vedeau pe suprafața însămânțată mai devreme, unde deja griul răsărise. Calitatea semănatului la G.A.P. din Fratoștița lasă atît de mult de dorit, nicit însuși inginerul unității, Petre Antonovici, e nevoit să recunoască „lucrarea din punctul „Culme“ nu merită mai mult de nota 7". Pe tarlaua din punctul „Rugina", unde planta premergătoare fusese inul, terenul era așa de prost pregătit incit bulgării depășeau diametrul de 10—15 cm. Pregătirea necorespunzătoare a terenului, a îngreunat, bineînțeles, însămînțatul, semănătorile defectîndu-se adesea. Deși se cunoșteau urmările terenului insuficient mărunțit, secția de mecanizare nu s-a îngrijit de asigurarea tuburilor de schimb necesare. De altfel, nici inginerul Petre Antonovici nu s-a arătat surprins cînd a constatat că la semănătoarea lui Ion F. Zidaru erau defecte trei tuburi. — De cînd sunt defecte aceste tuburi ? — i-am întrebat pe mînuitorii de la semănători. — Drept să vă spunem, nici nu știam că sunt defecte — a spus unul dintre ei. Noi credeam că așa trebuie să fie. — De ce nu schimbați tuburile defecte ? — Le-am schimba, dacă am avea — spune tractoristul Zidaru — dar n-avem altele și din această cauză, vedeți, că suntem nevoiți să le scoatem acum (pentru a nu fi sustrase de la semănătoarea lăsată în cîmp) și mîine mai pierdem încă o oră pentru a le monta din nou. Se înțelege că astfel de deficiențe puteau fi evitate dacă organele de îndrumare și control își făceau mai des simțită prezența în unități. Sănatul. La C.A.P. din Fra oștița, pe suprafețele nemecanizabile se întîrzie pregătirea terenului și se„Disputa“ /WWWWWWWW • aiS3 a mn Am insistat asupra acestor deficiențe nu pentru că ele ar fi caracteristice și precumpănitoare în activitatea unităților din județul nostru, ci din dorința ca în nici o unitate să nu se mai repete. Esențial este însă să se dea dovadă de maximum de receptivitate, de afirmare a capacității organizatorice, de răspundere față de soarta fiecărei lucrări de sezon. Organizațiile de partid sunt chemate să exercite un control permanent și eficient asupra conducerilor unităților agricole, ajutîndu-le să asigure o largă mobilizare a tuturor forțelor și mijloacelor, folosirea întregii capacități de producție a utilajului agricol, fiecărei clipe bune de lucru în cîmp. într-un anumit fel, județul nostru a fost avantajat de faptul că, în vreme ce în alte părți ale țării a plouat mult, la noi lipsa precipitațiilor în ultimul timp n-a împiedicat executarea lucrărilor în cîmp. Trebuie însă avut în vedere că numărul zilelor bune de lucru este din ce în ce mai mic. Ne putem aștepta la ploi îndelungate care să întrerupă definitiv lucrările pe ogoare. Deși pe aproape toată suprafața mecanizabilă însămînțările sînt încheiate, pe multe sute de hectare situate în pantă, unde trebuie să se lucreze cu atelajele, pămîntul este nesemănat și, în parte, chiar nepregătit. La Fratoștița, de exemplu, pe 140 ha situate în pantă trebuie să se însămînțeze cu atelajele. Pînă zilele trecute, însă, nu fuseseră arate decît 5 ha. Nici măcar pe cele 100 ha cultivate cu mazăre — și pe care cultura a fost compromisă, recoltîndu-se mult mai devreme ca de obicei — nu s-a arat și nu s-a însămînțat nici o palmă de loc. în zilele următoare, paralel cu terminarea grabnică a însămînțărilor pe toate suprafețele, se impune mai mult ca oricînd intensificarea strîngerii și depozitării recoltei de porumb, eliberarea terenului de coceni, executarea arăturilor pe suprafețele destinate însămînțărilor de primăvară, continuarea într-un ritm mai intens a recoltării și transportării sfeclei de zahăr, recoltării și însilozării furajelor, desfundarea terenurilor pentru viitoarele plantații pomiviticole etc. Este, așadar, un mare și felurit volum de lucrări căruia putem și trebuie să-i facem față cu succes. Anchetă realizată de ing. A. FRIGIOIU ing. M. MARIA foto : FI. Roșoga.