Inainte, octombrie 1968 (Anul 25, nr. 7336-7361)

1968-10-18 / nr. 7350

Măsurile întreprinse de către organele jude­țene de partid, de stat și agricole au fost de na­tură să stimuleze orga­nizațiile de partid și conducerile unităților a­­gricole în mobilizarea largă a tuturor forțelor și mijloacelor la grăbi­rea executării actuale­lor lucrări de sezon. Ca urmare, ritmul recoltă­rii culturilor de toamnă și al însămînțării păioa­­selor a crescut simțitor, ceea ce a făcut ca, în ultimele zile, județul nostru să se situeze în rîndul județelor frunta­șe pe țară la însămînțări și recoltări. Pentru ca lucrările să se desfășoa­re intr-un ritm și mai intens, organele agricole județene au preconizat­­ mișcarea tractoarelor și celorlalte mijloace mecanizate de la unită­țile care au terminat însămînțările la cele ră­mase în urmă. Dacă, în general, în marea majoritate a uni­tăților agricole coopera­tiste s-a făcut un salt calitativ vizibil în folo­sirea forțelor și mijloa­celor bazei tehnico-ma­teriale, mai există, din păcate, cooperative în care — cu toate că tim­pul este înaintat — rit­mul semănatului și, mai ales, al recoltatului nu se ridică la nivelul po­sibilităților și cerințelor stringente. Continuă să existe unități cu condi­ții identice, dar în care stadiul lucrărilor este, în mod nejustificat, di­ferit. Ținînd seama de a­­ceste considerente, de necesitatea ca în întreg județul să se asigure încadrarea fiecărei lu­crări în epoca optimă, spre a pune astfel baze solide viitoarei recolte, redacția noastră a orga­nizat recent o anchetă în cîteva unități coope­ratiste. WWAWWSW.­AW.m'AWAVWW.WWW.W­JWJW­ M ACTUALITATE PE On­OARE RECOLTAREA CULTURILOR, TERMINAREA INSAMINȚĂRILOR, ASIGURAREA BAZEI FURAJERE întrebat cu ciți membri cooperatori a stat de vorbă în ulti­mele zile, tov. Nicolae Popescu, vicepreședinte al C.A.P., a răs­puns, fără să stea prea mult pe gînduri , „cu 15“. De fapt, tov. Nicolae Popescu nu discutase cu nimeni, deoarece a recunoscut că de trei zile nu a dat cu piciorul prin cooperativă, avînd o nuntă în familie. Reține însă atenția faptul că, mergîndu-se pe linia celei mai slabe rezistențe, membrii consiliului de condu­cere își fac timp să stea de vorbă tot cu aceiași cooperatori care de regulă vin la muncă. La cooperativa agricolă din Lăcrița, invocîndu-se arhicunos­cutul motiv al lipsei brațelor de muncă, pînă zilele trecute po­rumbul a fost recoltat de pe numai 360 ha din cele 660 cultivate. Este și mai grav faptul că, din suprafața recoltată, nu s-au eli­berat de coceni decît 150 ha, iar în porumbiște nu s-a arat nimic. Rămânerea în urmă cu recoltatul porumbului și cu eliberarea terenului nu poate să nu influențeze negativ ritmul însămînță­rilor, precum și pregătirea terenului destinat însămînțărilor de primăvară. O analiză mai atentă arată că la baza rămînerii în urmă cu recoltatul stă, în principal, slaba organizare a muncii. Deși președintele cooperativei agricole, Dinu Gheorghe, zilnic trece de la o brigadă la alta, eficiența prezenței sale nu se face simțită. Organele agricole județene au trimis, în ultimele zile, un număr de șapte tractoare de la I.M.A. Zănoaga pentru a ajuta cooperativa din Lăcrița la executarea arăturilor. în ziua de 16 octombrie, tractoarele, împreună cu mecanizatorii, stăteau la sediul secției de mecanizare, iar peste drum, la sediul coo­perativei, inginerul agronom Constantin Gașpar, în jurul orei 11, se afla în biroul său de lucru. Cît de nefondat este argumentul celor de la Lăcrița de a da rămînerea în urmă cu recoltatul culturilor tîrzii pe seama lipsei brațelor de muncă, rezultă din comparația cu situația din coo­perativele agricole din Popînzălești, Robănești, Pielești și Pîr­­șani. Toate aceste unități erau zilele trecute înaintea celor din Lăcrița cu recoltatul. — Din satul nostru, Pîrșan­i, — spunea tov. Florea Chirea, președintele cooperativei agricole — merg zilnic la lucru în Craiova și Balș circa 1 000 de oameni. Noi ne-am bizuit însă pe forțele pe care le avem la îndemînă. Am izbutit să stăm de vorbă cu femeile, cu bătrînii și astfel să asigurăm participarea zilnică la recoltare a circa 230 de oameni. Am reușit, într-un timp scurt, să recoltăm porumbul de pe 310 ha din cele 406 ha cultivate, să eliberăm 200 ha, să avăm în porumbiște 100 ha, pe care le-am și însămînțat. Iată cîteva exemple — lîngă care, bineînțeles, s-ar putea adăuga multe altele — care pun în evidență faptul că succesul strîngerii recoltei la timp și fără pierderi, eliberarea operativă a terenului depind în exclusivitate de buna organizare a muncii. La Pîrșani, cu toate că nu s-a prevăzut asigurarea de furaje suculente, consiliul de conducere, din proprie inițiativă, a pro­cedat la recoltarea porumbului în cultură dublă de pe 50 ha și însilozarea lui în amestec cu coceni. în primele zile de la înce­perea acestei acțiuni, s-au și însilozat peste 50 de tone. N-ar fi fost oare instructiv ca o asemenea experiență, expresie a hăr­niciei bunului gospodar, a inițiativei valoroase să fi fost gene­ralizată și în unitățile în care se dă dovadă de inadmisibilă lipsă de răspundere față de hrana animalelor în perioada de stabulație ? Este o întrebare al cărei răspuns ar putea fi des­lușit în preocupările Uniunii județene a G.A.P. Vorbe am mai auzit. Pe cînd faptele ? AWAV.WAWWWAV.V.W ! Organizarea muncii 9a recoltat — același examen cu calificative diferite țărani coope­­er mime recoltatul porumbului și, pa­ Deși la nivelul întregului județ recoltatul culturilor tirzui de toamnă se află într-un stadiu satisfăcător, trebuie spus, însă, că în anumite unități această lucrare este mult ramasa in urmă. Constatările de pe teren pun în evidența faptul ca acolo unde consiliile de conducere, îndrumate permanent și nemij­cit de organizațiile de partid,­ și-au organizat in mod irepro­­șabil munca, mobilizând la lucru masa largă d­­atori, s-a reușit să se termine recoltatul pa­ralel, eliberarea și pregătirea terenului. • . Comuna Brădești se află în imediata apropiere a Combi­natului chimic de la Ișalnița. Din această loialitate sute de țărani cooperatori lucrează în unități industriale. Totuși, prin măsurile luate de către organizația de partid și consiliul de conducere, brațele de muncă rămase în­undate au fost judicios folosite la toate lucrările de sezon. Brigadierii au primit sar­cina ca, în fiecare seară, după ședința operativă care are loc la sediul cooperativei, să anunțe șefii de echipe pentru lucră­rile din ziua următoare. Aceștia din urmă s-au preocupat de mobilizarea la lucru a tuturor cooperatorilor apți de muncă. Ca urmare, în ziua în care vizitam cooperativa agricolă, numai la recoltatul porumbului, în punctul numit „La lac“, brigadierul Alexandru Roată de la brigada a patra de cîmp lucra cu 80 de oameni din cele 120 brațe apte de muncă. Nu-i întîmplător deci faptul că în unitatea respectivă se recolta porumbul de pe ulti­mele hectare din suprafața totală de 374 ha. Fratoștița se află mult mai departe de municipiul Craiova și de alte centre muncitorești. Ar fi, prin urmare, de așteptat, ca lucrările de sezon la cooperativa agricolă din această localitate să se afle într-un stadiu mult mai avansat. Realitatea este însă cu totul alta. Zilele trecute, la C.A.P. din Fratoștița porumbul fusese recoltat abia de pe 320 ha din cele 606 ha existente. Pe de altă parte, trebuie spus că, din suprafața recoltată de 320 ha, numai de pe 200 ha se strânseseră cocenii. — Care este cauza unei asemenea rămâneri în urmă ? — l-am întrebat pe tov. Marin Pițigoi, președintele cooperativei agricole. — întîi și întîi lipsa brațelor de muncă. Din 720 brațe apte de muncă, participă zilnic la lucru între 40—50. Astăzi, de exem­plu, (15 octombrie n.r.) abia 35 de oameni au fost la lucru. Din brigada nr. 3 au fost la recoltat doar patru oameni. — De ce, totuși, nu participă oamenii la muncă ? Sînt ple­cați­ din sat ? — Ce-i drept, o parte din oameni, mai ales bărbații, sunt pe anumite șantiere. Totuși, nu putem spune că în sat nu există oa­meni buni de muncă. — Dacă astfel stau lucrurile, se naște pe bună dreptate întrebarea: ce întreprinde, consiliul de conducere pentru mo­bilizarea la lucru a cooperatorilor ? La această întrebare, atît președintele cît și secretarul co­mitetului de partid au dat răspunsuri evazive. Ei au ocolit fap­tul că membrilor cooperatori nu li s-a vorbit despre necesitatea recoltării porumbului cît mai repede posibil, înainte ca timpul să devină nefavorabil. Membrii consiliului de conducere, deși repartizați cu sarcini concrete pe brigăzi, nu-și fac simțit ajuto­rul la mobilizarea cooperatorilor. Unii dintre ei afirmă că au stat de vorbă cu oamenii. Adevărul este, însă, că aceste discuții au un caracter formal, ele neconvingînd pe nimeni. ÎNAINTE • Pagina l La brigada de la Burna a C.A.P. Lăcrița, chiar pe suprafețele de pe care s-a recoltat porumbul, se întîr­­zie aratul, din cauză că nu se întreprind măsuri urgente pentru transportul cocenilor. După cum se poate vedea din fotografie, o parte din coceni sînt netăiați, iar cea mai mare parte lăsați pe cîmp netransportați. Și la semănat, graba strică treaba Nu este pentru nimeni o noutate faptul că ploile căzute în prima parte a acestei toamne, zilele senine, călduroase, au creat condiții deosebit de favorabile executării însămînțărilor. In în­treprinderile agricole de stat, ca și în marea majoritate a coo­perativelor agricole, s-a căutat să se folosească la maximum avantajele ce decurg din aceste condiții. Fiind temeinic instru­iți, mecanizatorii au executat pregătirea terenului la un înalt nivel calitativ, ceea ce a creat posibilitatea semănării păioaselor în condiții ireproșabile. Cu toate că însămînțările sînt pe termi­nate, nu este de prisos să relatăm necesitatea respectării con­dițiilor de calitate a acestei lucrări, mai cu seamă în unitățile rămase în urmă, împreună cu tovarășii Ilie Tucanu, președintele coopera­ Organele agricole județe­ne, constatînd că C.A.P. Lă­crița este rămasă în urmă cu lucrările de sezon, i-au trimis în ajutor 7 tractoare de la I.M. A. Zănoaga. In ziua de 15 oc­tombrie însă, mecanizatorii st­ăteau cu tractoarele la sediul secției (așa cum se vede în imagine) pentru că nu fuseseră în mod operativ îndrumați unde să lucreze. i • 18 —X— 1968 • tă Q.A.P. Popînzălești semănatul e bine organizat, dar calitatea lucrării e influențată de bulgării mari rămași In urma discuitului Cînd sânt nesocotite condițiile optime în asigurarea furajelor Cooperativele agricole din județul nostru au însămânțat anul acesta în cultură dublă circa 50 000 ha cu plante furajere. Unele unități s-au străduit și se străduiesc să folosească nutrețurile din cultură dublă, ultima coasă la lucernă pentru întregirea bazei furajere. La Ciocănești, de exemplu, cooperatorii au­ însi­lozat lucernă, porumb furajer în amestec cu coceni în cantitate de 600 tone. La Pielești, după cum ne-au informat ing. agr. Constanța Trandafir și Silvia Pădureanu, o parte din porumbul siloz din cultură dublă va fi recoltat, tocat și introdus la groapă. Se va asigura, astfel, o însemnată cantitate de furaje suculente animalelor pe timpul stabulației. De asemenea, la cooperativa agricolă din Popînzălești, porumbul din cultură dublă de pe su­prafața de 30 ha va fi recoltat și însilozat Din păcate, cu toată lipsa de furaje din acest an, determi­nată de seceta prelungită din timpul verii, în unele locuri nu­trețurile ce se obțin din cultură dublă sunt neeconomicos folo­site. Bunăoară, la cooperativa agricolă din Lăcrița nu s-a însi­lozat nici măcar o tonă din cele 450 tone planificate, în vreme ce porumbul masă verde, în cultură dublă de pe suprafața de 60 ha, a fost pășunat acum în toamnă cînd exista iarbă pe toate drumurile. La Fratoștița, deși s-au însămînțat în cultură dublă numai 14 ha, de pe care — după cum recunoștea inginerul Petre Antonovici — s-ar fi putut obține circa 10 000 kg la ha, porum­bul bine dezvoltat a fost pășunat cu animalele. De ce oare con­ducerile acestor cooperative, care au un mare deficit de nutre­țuri în balanța furajeră, procedează astfel ? Nu cumva din co­moditate de a nu-și m­ai bate capul cu mobilizarea oamenilor la recoltat și însilozat ? t­vei agricole din Românești și Anghel Gricoveanu, inginerul a­­gronom al unității respective, am făcut o incursiune pe tarla­lele semănate de curînd ale unității. Pe una din tarlale, griul își apleca vîrful în adierea vîntului de toamnă. Semănat din vreme, într-un pat germinativ bine pregătit, griul a avut timp să răsară și acum se dezvoltă viguros avînd posibilitatea să ier­neze în cele mai bune condiții. De altfel, și în alte tarlale, ca­litatea semănatului era de admirat. A fost asigurată densitatea corespunzătoare fiecărui soi în parte. Atît la Robănești, la Lăcrița, Popînzălești, cît și în alte unități deservite de I.M.A. Balș s-au constatat anumite deficien­țe în activitatea secțiilor de mecanizare. La Robănești, spre exemplu, au funcționat numai 8 din 13 tractoare, la Popînză­lești — 13 din 22. La Pielești, inginera Constanța Trandafir nu-și ascundea îngrijorarea față de faptul că tractoarele sunt insuficient exploatate, iar altele practic nu sunt folosite de loc. — Aș putea să vă prezint o dinamică a funcționării trac­toarelor care deservesc unitatea noastră. Din cele 19 tractoare, luni au funcționat numai 8, marți — 13, și astăzi (miercuri, 16 octombrie n­r.) — 14. Această ultimă cifră reprezintă cota maximă de folosire a tractoarelor la noi. — De ce o asemenea situație ? — O parte din tractoare se defectează, iar altele n-au me­canizatori. Am făcut și facem și acum intervenții la I.M.A. Balș să ia măsuri pentru a asigura funcționarea tuturor tractoarelor. Deocamdată, eforturile noastre n-au dat nici un fel de rezultat. După cite am înțeles, la I.M.A. Balș s-a acreditat ideea că, în­­trucît unitatea respectivă face parte din județul Olt, mai întîi trebuie să asigure funcționarea tuturor tractoarelor în județul respectiv și după aceea în județul Dolj. Este o concepție pe cît de neîntemeiată, pe atît de dăunătoare. Este, intr-adevăr, o anomalie. N-ar fi lipsit de interes ca tovarășii din sectorul de mecanizare al Direcției agricole jude­țene Dolj să intervină pe lîngă colegii lor de la Olt pentru a determina cadrele de conducere ale I.M.A Balș să elimine din activitatea lor o asemenea concepție. In unele locuri, conducerile unităților, constatînd că timpul le-a luat-o înainte, au început să forțeze nota la semănat. Gră­birea semănatului este un lucru firesc și necesar, dar sub nici un motiv nu trebuie făcută în detrimentul calității. Se pare însă că tocmai de acest lucru n-au ținut seama unii dintre mecanizatori. La G.A.P. din Brădești, în ciuda indicațiilor date de inginera Geta Nicolaescu, mecanizatorii din secția condusă de Gheorghe Păun de la I.M.A. Filiași semănau neglijent grîu din soiul Be­­tostaia în punctul „Via lui Roșoga“. Nimeni însă nu se sesiza de faptul că terenul nu era bine pregătit, că semănătorile sunt lipsite de grape de mărăcini, iar unele tuburi erau defecte, din care cauză griul se împrăștia pe de lături. La semănătoarea ac­ționată de tractorul condus de Constantin Globotea, cinci tuburi erau defecte, iar marcatorul nu funcționa. Din această cauză rezultă, fără îndoială, greșuri care, de altfel, se vedeau pe su­prafața însămânțată mai devreme, unde deja griul răsărise. Calitatea semănatului la G.A.P. din Fratoștița lasă atît de mult de dorit, nicit însuși inginerul unității, Petre Antonovici, e nevoit să recunoască­­ „lucrarea din punctul „Culme“ nu me­rită mai mult de nota 7". Pe tarlaua din punctul „Rugina", unde planta pre­mergătoare fusese inul, te­renul era așa de prost pre­gătit incit bulgării depă­șeau diametrul de 10—15 cm. Pregătirea necorespun­zătoare a terenului­, a în­greunat, bineînțeles, însă­­mînțatul, semănătorile de­­fectîndu-se adesea. Deși se cunoșteau urmările terenu­lui insuficient mărunțit, secția de mecanizare nu s-a îngrijit de asigurarea tuburilor de schimb nece­sare. De altfel, nici ingine­rul Petre Antonovici nu s-a arătat surprins cînd a constatat că la semănătoa­rea lui Ion F. Zidaru erau defecte trei tuburi. — De cînd sunt defecte aceste tuburi ? — i-am în­trebat pe mînuitorii de la semănători. — Drept să vă spunem, nici nu știam că sunt defec­te — a spus unul dintre ei. Noi credeam că așa trebuie să fie. — De ce nu schimbați tuburile defecte ? — Le-am schimba, dacă­ am avea — spune tractoristul Zi­daru — dar n-avem altele și din această cauză, vedeți, că sun­tem­ nevoiți să le scoatem acum (pentru a nu fi sustrase de la semănătoarea lăsată în cîmp) și mîine mai pierdem încă o oră pentru a le monta din nou. Se înțelege că astfel de deficiențe puteau fi evitate dacă or­ganele de îndrumare și control își făceau mai des simțită pre­zența în unități. Sănatul. La C.A.P. din Fra­­­ oștița, pe suprafețele ne­­mecanizabile se întîrzie pregătirea terenului și se­„Disputa“ /WWWWWWWW • aiS3 a mn Am insistat asupra a­­cestor deficiențe nu pentru că ele ar fi ca­racteristice și precum­pănitoare în activitatea unităților din județul nostru, ci din dorința ca în nici o unitate să nu se mai repete. Esențial este însă să se dea do­vadă de maximum de receptivitate, de afir­mare a capacității orga­nizatorice, de răspun­dere față de soarta fie­cărei lucrări de sezon. Organizațiile de partid sunt chemate să exercite un control permanent și eficient asupra con­ducerilor unităților a­­gricole, ajutîndu-le să asigure o largă mobili­zare a tuturor forțelor și mijloacelor, folosirea întregii capacități de producție a utilajului agricol, fiecărei clipe bune de lucru în cîmp. într-un anumit fel, județul nostru a fost a­­vantajat de faptul că, în vreme ce în alte părți ale țării a plouat mult, la noi lipsa precipitații­lor în ultimul timp n-a împiedicat executarea lucrărilor în cîmp. Tre­buie însă avut în vede­re că numărul zilelor bune de lucru este din ce în ce mai mic. Ne putem aștepta la ploi îndelungate care să în­trerupă definitiv lucră­rile pe ogoare. Deși pe aproape toată suprafața mecanizabilă însămîn­țările sînt încheiate, pe multe sute de hectare situate în pantă, unde trebuie să se lucreze cu atelajele, pămîntul este nesemănat și, în parte, chiar nepregătit. La Fratoștița, de exem­plu, pe 140 ha situate în pantă trebuie să se însămînțeze cu atelaje­le. Pînă zilele trecute, însă, nu fuseseră arate decît 5 ha. Nici măcar pe cele 100 ha cultivate cu mazăre — și pe care cultura a fost compro­misă, recoltîndu-se mult mai devreme ca de obicei — nu s-a arat și nu s-a însămînțat nici o palmă de loc. în zilele următoare, paralel cu terminarea grabnică a însămînțări­lor pe toate suprafețele, se impune mai mult ca oricînd intensificarea strîngerii și depozitării recoltei de porumb, e­­liberarea terenului de coceni, executarea ară­turilor pe suprafețele destinate însămînțărilor de primăvară, continua­rea într-un ritm mai in­tens a recoltării și transportării sfeclei de zahăr, recoltării și însi­­lozării furajelor, des­fundarea terenurilor pentru viitoarele plan­tații pomiviticole etc. Este, așadar, un mare și felurit volum de lucrări căruia putem și trebuie să-i facem față cu suc­ces. Anchetă realizată de ing. A. FRIGIOIU ing. M. MARIA foto : FI. Roșoga.

Next