Inainte, octombrie 1968 (Anul 25, nr. 7336-7361)
1968-10-09 / nr. 7342
L X t giimnitininmmiimmininimmimiwmmmițmmmmmnmtiiHiiimmiMiMmtiiiijj N CRONICA ECONOMICĂ iii ana. a III-a ./WWWVWWWW'j țț m hercum I i Amol XXV 1 | Hr. 7342 I h* 4 mmm II I m BANI '. iiimmiimiimmmMmiiiiiiimmiMmmmiiiiiiiiiMiiiiiimiimiiimimmiiiiimiiiK 1*» țw» -. t ír-ír * #• > e 9 Pe agenda de lucru a comitetului de direcție: Ritmicitate în activitatea de construcții-montaj Ing. LAURENȚIU KISCH director la I.G-S-I.M. Craiova Eforturile muncitorilor și cadrelor tehnico-inginerești din întreprinderea noastră au fost concretizate, în perioada expirată de la începutul anului, în realizarea unui volum de lucrări la construcții-montaj în proporție de circa 107 la sută. In cadrul unor șantiere, constructorii noștri au realizat importante volume de lucrări, depășind nivelul realizărilor pe întreprindere. Dintre acestea, menționez colectivul șantierului de la Uzina de reparații de locomotive Diesel electrice și electrice unde sarcina anuală de construcții-montaj a fost realizată cu circa trei luni înainte de termen. S-au dat în folosință parțială trei hale de producție la uzina de reparații locomotive Diesel electrice și electrice unde, cu circa șase luni mai devreme, beneficiarul a trecut la executarea reparației de locomotive , la Uzina „Electroputere“ Craiova s-au dat în folosință parțială harele E 1 și E 2 din cadrul fabricii de mașini rotative, grupul social de la sculărie, iar la Uzina mecanică din Tr. Severin s-au predat hala corp-nave cu anexa grup social, stația de compresoare etc. Simultan cu urmărirea realizării ritmice a sarcinilor de plan, constructorii din șantierele I.C.S I.M. au urmărit asigurarea de rezultate pozitive și pe linia rentabilizării unității. Astfel, la o sarcină de reducere a prețului de cost pe primele opt luni ale anului de 1078 000 lei, s-au realizat economii în valoare de X 6S9 000 lei- în felul acesta s-a obținut un beneficiu de 2 360 000 lei, depășindu-se sarcina planificată cu circa 700 000 lei. Realizările consemnate în ceea ce privește scurtarea termenelor de execuție și ritmurile sporite în cadrul a numeroase șantiere, au la bază preocupările multilaterale manifestate de comitetul de direcție al întreprinderii în vederea asigurării continuității lucrărilor. Comitetul de direcție a pus în centrul preocupărilor sale o serie de probleme majore legate de realizarea ritmică a sarcinilor de producție, îmbunătățirea aprovizionării tehnico-materiale și darea în funcțiune la termen a tuturor capacităților prevăzute în planul de stat. Fiecare din aceste probleme a solicitat căutări și răspunderi noi determinate de faptul că întreprinderea noastră este încă tînără, avînd o existență de mai puțin de un an. In acțiunea de organizare științifică a producției și muncii, comitetul de direcție a și-a axat preocupările pe amenajarea unor lucrări de organizare cu depozite de materiale, căi ferate, gospodărie de var și mortare, o modernă centrală automată pentru prepararea betoanelor cu o capacitate de 60 000 mc betoane/ an, în zona „Electroputere“, în funcție de noile obiective aflate în perspectiva activității noastre, va începe construcția unei baze de producție cu secții de întreținere și reparații utilaje unde se vor realiza anual peste 2 500 tone confecții și construcții metalice, 1500 tone elemente de instalații de complexitate ridicată, 6 000 tone armături fasonate, 60 000 mp lucrări de dulgherie și tîmplărie, 3 000 mc prefabricate din beton etc. Pentru asigurarea agregatelor necesare investigăm posibilitățile amenajării unei care să ne asigure balastiere agregate spălate și sortate, fapt care va contribui la eliminarea greutăților actuale în aprovizionare, dar o atenție deosebită amacorrezolvării problemelor privind munca și viața constructorilor. In cadrul fostului șantier Craiova al I.C.S. M., (Continuare în paga a III-a) La sfîrșitul primului semestru al acestui an, organizațiile socialiste din județul Dolj înregistrau pagube cu 1 200 000 lei mai puțin decât la începutul anului, unele dintre acestea (care au trecut la măsuri hotărîte pentru prevenirea și recuperarea pagubelor) și-au diminuat volumul. Altele, însă, s-au mărit cu sume importante. De ce ? Din analiza efectuată la nivelul direcției noastre a reieșit că la unele unități pagubele se produc cu aceeași frecvență, iar în alte cazuri chiar cu mai multă intensitate, ponderea deținînd-o Industria laptelui — 1 062 000 lei, D.R.T.A. — 913 000 lei, Direcția regională C.F.R. — 8S9 000 lei, U.J.C.C. — 875 000 lei, Direcția comercială — 618 000 lei și altele. Pe linia sarcinilor ce-i revin aparatului de control financiar în prevenirea păgubită avutului obștesc și urmărirea recuperării daunelor aduse statului, organele de control au analizat, împreună cu conducerile unor organizații socialiste, cauzele, modalitățile și canalele prin care avutul obștesc este prejudiciat. Verificările efectuate numai la cîteva unități au stabilit că, în general, daunele ce se produc sunt determinate de lipsa de organizare, de incompetență și de atitudinea de nepăsare în administrarea și gospodărirea valorilor materiale și bănești, constatate la unii gestionari, șefi de compartimente și conducători. Cînd lupul este pus paznic la stînă... Lipsurile în gestiuni, descopere în peste 4 900 cazuri, repreVSĂDUT PAULINI directorul Direcției teritoriale de control și revizie — Craiova țintă aproape 44 la sută din totalul pagubelor, ceea ce demonstrează că măsurile luate pînă in prezent, care să asigure o corectă gestionare a valorilor materiale și bănești, nu au fost îndeajuns de eficiente. Recrutarea cadrelor nu a stat întotdeauna in atenția conducerilor de unități, constatindu-se cazuri de angajare și de menținere în funcția de gestionari a unor salariați ca antecedente penale, deși pe această linie legea este categorică. Așa, de exemplu, la Direcția regională C.F.R., cu avizul oficiului juridic (adică acel organism plătit să vegheze asupra respectării legalității) a fost angajat ca vînzător de bilete — în stația Smîrdioasa — Albi Iacov, care avea trei condamnări, iar la 28 gestionari nu se cunoștea dacă au sau nu antecedente penale. Mai mult, la T.A.P.L. — Craiova s-a dat decizie de muncitor necalificat lui Nuțu Constantin, iar acesta efectua munca de gestionar la bufetul „Caracal“, deși avea antecedente penale, lucru cunoscut de conducerea unității. Rezultatul cu prilejul controlului s-a descoperit că numitul făcuse o nouă pagubă de peste o mie de lei. La întreprinderea de electricitate , Craiova gestionarea bunurilor materiale a fost încredințată unor salariați slab pregătiți profesional, care, din nepricepere și lipsiți fiind de îndrumarea și supravegherea necesară, au produs pagube importante. De pildă, Voichescu Dumitru, de la magazia de piese auto, la inventarul de la sfîrșitul anului trecut a avut o lipsă de peste 10 000 lei, ca după șase luni să se constate că acesta a făcut o serie de modificări în bonurile de materiale, fără nici un fel de justificare. O situație similară s-a constatat și la Direcția regională C.F.R. Astfel, casierul Antonescu V. Mihai, în luna ianuarie, a produs o lipsă de 7 928 lei la stația Rîul Vadului. El este mutat „disciplinar“ la stația Merișani, unde, în luna iulie, mai comite o pagubă de 6 930 lei. Este cunoscut opiniei publice din județ că la Industria de panificație, pentru păgubirea avutului obștesc cu peste 200 000 lei, de curînd au fost condamnați 45 salariați. Era de așteptat ca la această unitate conducerea să treacă la măsuri hotărîte, care să elimine cu desăvîrșire deficiențele organizatorice și de altă natură care au dus la păgubirea avutului obștesc. Dar, deziluzie. La această unitate nu s-au solicitat de la miliție antecedentele penale pentru 17 gestionari, doi sînt cu antecedente penale, șoferii gestionari au fost la discreția serviciului transporturi, care a schimbat după bunul plac. (continuare in pag. a III-a) AVIA- a Revizie - aa Petroliștii Schelei de extracție Craiova au realizat succese "■ [UNK] 1 ■ «ii- ■ ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]........................ importante în valorificarea superioară a hidrocarburilor. In perioada trecută de la începutul anului, instalațiile pentru captarea și valorificarea superioară a resurselor naturale au fost exploatate mai bine, s-a asigurat introducerea unor procedee moderne în realizarea gazolinei și, ca urmare, s-au consemnat sporuri mari de producție. Eforturile încununate de succese în acțiunea de organizare științifică a producției și a muncii s-au materializat în sute de tone gazolină livrată peste prevederile planului SĂ ÎNCHIDEM canalele ce duc LA PĂGUBIREA AVUTULUI OBȘTESC! ..................................................................................................imimmiiii miii mimiiiiiiiiiiiiiiiir ~ <llllllllillili1 IIIL Illl IIIIIII11IIII!IUlilll III tltl!IMI>_ •iitiiiiimuimmmmmHiimniiiiimmmmimiimimmimimim) mmmiiimiimmmmnmimmiimnmmimmuiiimimmiiimimnimmtimi Aeroportul SAN—Craiova, tehnică Foto : S. Gabriel aB■a aaa In foto: instalația de condensare a gazolinéi Garda de noapte Fiecare dintre oamenii veghei de o noapte se simt, invariabil, de două ori oameni. Pe ochii lor, somnul n-a venit nici o clipă. Se simt, totuși, odihniți. Ii odihnește mulțumirea de a fi stat la căpătîiul unui bolnav salvîndu-i viața , le dă puteri gîndul că și-au legat numele și fapta de naștere a unei noi ființe, de trecerea liniștită a unui nou tren de noapte, de apariția unui nou număr de ziar, de izbutirea unei șarje aromite de pîine... Uneori, răspunsul semenilor lor la acest efort și la acest sacrificiu nu-i cel așteptat. O vorbă răstită în îmbulzeala din autobuz, o privire sfidătoare aruncată anapoda, un gest pot destrăma dureros toată liniștea și bucuria unei nopți de veghe. Faceți loc ! Trece garda de noapte ! S-o întîmpinăm totdeauna cu soarele din privirile noastre ! AL. DIANU miiimiiii mimii mii mimmmmimiii - *****m SPORT Campionatul județean de fotbal in pag. a ll-a La sediul cooperativei agricole din Dioști, nici țipenie de om. — Toți sînt la cîmp, acolo unde se stringe recolta de porumb și se seamănă — ne explică un bătrînel. Traversăm comuna și ne îndreptăm spre punctul numit „Guran“. De la marginea satului, o mare verde cît cuprinzi cu privirea- Constatăm că orzul de pe cele 40 ha și masa verde de pe cele 42 ha, semănate în jurul datei de 18 septembrie, avînd condiții optime, au răsărit și vegetează normal. Firișoarele de orz își pleacă plăpînde vîrful la adierea vîntului de toamnă- Faptul că orzul pentru boabe și pentru masă verde se află într-un asemenea stadiu de vegetație, te duce la concluzia că cei din Dioști sînt avansați cu lucrările de toamnă. Continuăm însă incursiunea pe cîmp, de la o tarla la alta, pentru a ne convinge dacă concluzia este întemeiată sau nu. După cîțiva kilometri, în față ne apar tarlale de sute de hectare, de pe care porumbul n-a fost încă recoltat. Ne interesăm, la fața locului, asupra cauzelor care determină o asemenea stare de lucruri. La marginea unei tarlale, cîțiva cooperatori ne spun fără ezitare adevărul. Dacă noi foloseam ferestrele dintre ploi și nu lăsam pe mîine ceea ce se putea face azi — ne explică șeful de echipă Ivan N. Florea din brigada I — acum am fi terminat nu numai strânsul recoltei, ci și eliberarea terenului. Dacă recoltatul e rămas in urmă, te-ai aștepta ca cel puțin acolo unde s-a terminat această lucrare să se dea zot cu eliberarea terenului, în vederea pregătirii patului germinativ pentru însămînțările de toamnă. In realitate însă, lucrurile nu stau așa. Alături de porumbul nerecoltat exista o tarla de pe care, ce-i drept, se tăiaseră cocenii, dar ce folos pentru că aceștia erau lăsați mai departe pe cîmp. De vinerea trecută cînd — după afirmațiile șefului de echipă Ioan N. Florea — se terminase tăiatul, cocenii nu fuseseră transportați nici după patru zile. In timp ce ne aflam pe cîmp, la tarlalele unde se recolta porum■KOBBEnra hui, a sosit și tov. Gheorghe Tache, dintele sativei. — De ce se desfășoară anevoios strânsul recoltei de porumb și eliberarea terenului ? l-am întrebat— Nu știu ce să mai zic ! De dimineața și pînă seara stau pe cîmp și tot nu merge treaba așa cum am dori. Dar, ce să-i faci, te poți pune cu timpul ? Dacă n-ar fi fost ploile astea, acum ar fi tot porumbul în pătul — Dar ferestrele dintre ploi, cum au fost folosite ? A. FRIGIOIU (Continuare in pag. a III-a) Cînd lași pe mîine ceea ce poți face azi••• presecoape I.A S GOEȘTI. Lucrările de semănat pe cele 3.100 ha. sînt pe terminate Foto : S. Lazăr curier Evocînd tradițiile mișcării muncitorești La Casa de cultură a sindicatelor din orașul Craiova, în fața unui public numeros, tov. Constantin Ungur, lector la Academia de Științe Social- Politice „Ștefan Gheorghiu“, a vorbit despre „O sută de ani de la înființarea primei organizații politice muncitorești : asociația generală a muncitorilor din Timișoara ca secție a Internaționalei a I-a“ și „75 de ani de la crearea partidului social-democrat al muncitorilor din țara noastră“. Auditoriul a vizionat apoi filmul artistic românesc „Calea Victoriei“. O secție modernă pentru producția bioxidului de carbon La Cernele a intrat în probe tehnologice un modern obiectiv industrial care aparține întreprinderii de industrie locală „Victoria" Craiova. Este vorba de o secție pentru producția bioxidului de carbon. Unitatea, avînd o capacitate anuala de 100 tone bioxid de carbon, este înzestrată cu utilaje de înaltă tehnicitate, între care un compresor de 70 atmosfere, o instalație automatizată și alte anexe. In cursul acestei secția respectivă va intra luni, în producția propriu zisa, ceea ce va permite asigurarea diverșilor beneficiari cu cantități sporite de bioxid de carbon. Zestrea chimiștilor sporește Secțiile și laboratoarele atelierului mecanic uzinal de la Combinatul chimic Craiova își sporesc zestrea dotărilor de cercetare și producție. în ultima vreme, ne relatează corespondentul voluntar, T. Gheorghiu, aceste unități au fost dotate cu o mașină de alezat orizontal, un strung normal de 600X2000 mm, o freză universală, un microscop metalografic, stereo-microscop, defectoscop ultrasonic etc. Valoarea noilor dotări se ridică la peste un milion lei. Combine perfecționate Muncitorii, tehnicienii și inginerii din cadrul sectorului reparații al întreprinderii . de mecanizarea agriculturii Segarcea au terminat modificările făcute combinelor de recoltat porumb pentru a da un randament sporit. Datorită noilor mecanisme anexate, s-a asigurat combinelor un ritm de funcționare fără intermitențe, îndeosebi la executarea simultană a operațiunilor de recoltat și tocat. De cîteva zile, grupul de combine perfecționate recoltează masiv porumbul cultivat pe tarlalele cooperativelorgricole deservite de această uniatate. RUBRICA NOASTRA DE ANCHETE SONDAJE IE COTIDIAN PE TEME CETĂȚENEȘTI Cum stăm cu aprovizionarea magazinelor sătești pentru sezonul friguros ? ...Așadar, toamna a intrat de-a binelea în drepturile ei. In comunele județului, ca și în orașe de altfel, cetățenii iau „cu asalt“ magazinele pentru a-și cumpăra din timp cele necesare sezonului friguros. Cum sînt pregătite acestea pentru a face față cerințelor populației? — iată o întrebare al cărei răspuns am încercat să-l aflăm deplasîndu-ne deunăzi în comuna Melinești. In această comună, care are 13 sate, ființează 14 unități de desfacere cu amănuntul, dintre care unele prezintă condiții grele de aprovizionare pe timp ploios. Tocmai de aceea, ele trebuiau să aibă magaziile pline cu de toate. Dar n-a fost să fie așa : vitrinele, ca și rafturile, arătau ca-n miez de vară!... — Realitatea este că, camdată, magazinele din ocol comina noastră nu sunt pregătite pentru sezonul rece — ne spune tov. Ion Zătreanu, secretarul consiliului popular. Lipsesc confecțiile groase, pelerinele, paltoanele, mașinile de gătit, plitele etc Mulți cetăți CUCUI ! (continuare în pag. a II-a)