Inainte, octombrie 1968 (Anul 25, nr. 7336-7361)

1968-10-09 / nr. 7342

L X t giimnitininmmiimmininimmimiwmmmițmmmmmnmtiiHiiimmiMiMmtiiiijj N­­ CRONICA ECONOMICĂ iii ana. a III-a ./WWWVWWWW'j țț m hercum I i Amol XXV 1 | Hr. 7342 I h­­* 4 mmm I­I I m BANI '. iiimmiimiimmmMmiiiiiiimmiMmmmiiiiiiiiiMiiiiiimiimiiimimmiiiiimiiiK 1*» țw» -. t ír-ír * #• > e 9 Pe agenda de lucru a comitetului de direcție: Ritmicitate în activitatea de construcții-montaj Ing. LAURENȚIU KISCH director la I.G-S-I.M. Craiova Eforturile muncitorilor și cadrelor tehnico-inginerești din întreprinderea noastră au fost concretizate, în perioada expirată de la începutul anu­lui, în realizarea unui volum de lucrări la construcții-mon­­taj în proporție de circa 107 la sută. In cadrul unor șantie­re, constructorii noștri au rea­lizat importante volume de lu­crări, depășind nivelul reali­zărilor pe întreprindere. Din­tre acestea, menționez colec­tivul șantierului de la Uzina de reparații de locomotive Diesel electrice și electrice unde sarcina anuală de con­­strucții-montaj a fost realizată cu circa trei luni înainte de termen. S-au dat în folosință parțială trei hale de produc­ție la uzina de reparații loco­motive Diesel electrice și elec­trice unde, cu circa șase luni mai devreme, beneficiarul a trecut la executarea repara­ției de locomotive , la Uzina „Electroputere“ Craiova s-au dat în folosință parțială harele E 1 și E 2 din cadrul fabricii de mașini rotative, grupul so­cial de la sculărie, iar la Uzina mecanică din Tr. Severin s-au predat hala corp-nave cu a­­nexa grup social, stația de compresoare etc. Simultan cu urmărirea rea­lizării ritmice a sarcinilor de plan, constructorii din șantie­rele I.C.S­ I.M. au urmărit asi­gurarea de rezultate pozitive și pe linia rentabilizării uni­tății. Astfel, la o sarcină de reducere a prețului de cost pe primele opt luni ale anului de 1078 000 lei, s-au realizat e­­conomii în valoare de X 6S9 000 lei- în felul acesta s-a obținut un beneficiu de 2 360 000 lei, depășindu-se sarcina planifi­cată cu circa 700 000 lei. Realizările consemnate în ceea ce privește scurtarea ter­menelor de execuție și ritmu­rile sporite în cadrul a nume­roase șantiere, au la bază preo­cupările multilaterale mani­festate de comitetul de direc­ție al întreprinderii în vederea asigurării continuității lucră­rilor. Comitetul de direcție a pus în centrul preocupărilor sale o serie de probleme ma­jore legate de realizarea rit­mică a sarcinilor de producție, îmbunătățirea aprovizionării tehnico-materiale și darea în funcțiune la termen a tuturor capacităților prevăzute în pla­nul de stat. Fiecare din aceste probleme a solicitat căutări și răspunderi noi determinate de faptul că întreprinderea noastră este încă tînără, a­­vînd o existență de mai puțin de un an. In acțiunea de organizare științifică a producției și muncii, comitetul de direcție a și-a axat preocupările pe a­­menajarea unor lucrări de or­ganizare cu depozite de mate­riale, căi ferate, gospodărie de var și mortare, o modernă centrală automată pentru pre­pararea betoanelor cu o capa­citate de 60 000 mc betoane/ an, în zona „Electroputere“, în funcție de noile obiective aflate în perspectiva activită­ții noastre, va începe construc­ția unei baze de producție cu secții de întreținere și repara­ții utilaje unde se vor realiza anua­l peste 2 500 tone confec­ții și construcții metalice, 1500 tone elemente de insta­lații de complexitate ridicată, 6 000 tone armături fasonate, 60 000 mp lucrări de dulghe­rie și tîmplărie, 3 000 mc pre­fabricate din beton etc. Pen­tru asigurarea agregatelor ne­cesare investigăm posibilitățile amenajării unei care să ne asigure balastiere agregate spălate și sortate, fapt care va contribui la eliminarea greu­tăților actuale în aprovizio­nare, dar o atenție deosebită am­acor­rezolvării problemelor privind munca și viața con­structorilor. In cadrul fostului șantier Craiova al I.C.S. M., (Continuare în paga a III-a) La sfîrșitul primului semestru al acestui an, organizațiile socia­liste din județul Dolj înregistrau pagube cu 1 200 000 lei mai pu­țin decât la începutul anului, u­­nele dintre acestea (care au tre­cut la măsuri hotărîte pentru prevenirea și recuperarea pagu­belor) și-au diminuat volumul. Altele, însă, s-au mărit cu sume importante. De ce ? Din analiza efectuată la nivelul direcției noastre a reieșit că la unele u­­nități pagubele se produc cu a­­ceeași frecvență, iar în alte ca­zuri chiar cu mai multă intensi­tate, ponderea deținînd-o Indus­tria laptelui — 1 062 000 lei, D.R.T.A. — 913 000 lei, Direcția regională C.F.R. — 8S9 000 lei, U.J.C.C. — 875 000 lei, Direcția comercială — 618 000 lei și al­­tele. Pe linia sarcinilor ce-i re­vin aparatului de control finan­ciar în prevenirea păgubită a­­vutului obștesc și urmărirea recu­perării daunelor aduse statului, organele de control au analizat, împreună cu conducerile unor or­ganizații socialiste, cauzele, mo­dalitățile și canalele prin care avutul obștesc este prejudiciat. Verificările efectuate numai la cîteva unități au stabilit că, în general, daunele ce se produc sunt determinate de lipsa de or­ganizare, de incompetență și de atitudinea de nepăsare în admi­nistrarea și gospodărirea valori­lor materiale și bănești, consta­tate la unii gestionari, șefi de compartimente și conducători. Cînd lupul este pus paznic la stînă... Lipsurile în gestiuni, descope­­re în peste 4 900 cazuri, repre­VSĂDUT PAULINI directorul Direcției teritoriale de control și revizie — Craiova țintă aproape 44 la sută din to­talu­l pagubelor, ceea ce demon­strează că măsurile luate pînă­­ in prezent, care să asigure o co­rectă gestionare a valorilor ma­teriale și bănești, nu au fost în­deajuns de eficiente. Recrutarea cadrelor nu a stat întotdeauna in atenția conducerilor de uni­tăți, constatindu-se cazuri de an­gajare și de menținere în funcția de gestionari a unor salariați ca antecedente penale, deși pe a­­ceastă linie legea este categorică. Așa, de exemplu, la Direcția re­gională C.F.R., cu avizul oficiu­lui juridic (adică acel organism plătit să vegheze asupra respec­tării legalității) a fost angajat ca vînzător de bilete — în stația Smîrdioasa — Albi­ Iacov, care avea trei condamnări, iar la 28 gestionari nu se cunoștea dacă au sau nu antecedente penale. Mai mult, la T.A.P.L. — Craio­va s-a dat decizie de muncitor necalificat lui Nuțu Constantin, iar acesta efectua munca de ges­tionar la bufetul „Caracal“, deși avea antecedente penale, lucru cunoscut de conducerea unității. Rezultatul­­ cu prilejul contro­lului s-a descoperit că numitul făcuse o nouă pagubă de peste o mie de lei. La întreprinderea de electrici­tate , Craiova gestionarea bu­nurilor materiale a fost încre­dințată unor salariați slab pregă­tiți profesional, care, din nepri­cepere și lipsiți fiind de îndru­marea și supravegherea necesară, au produs pagube importante. De pildă, Voichescu Dumitru, de la magazia de piese auto, la inven­tarul de la sfîrșitul anului tre­cut a avut o lipsă de peste 10 000 lei, ca după șase luni să se con­state că acesta a făcut o serie de modificări în bonurile de ma­teriale, fără nici un fel de jus­tificare. O situație similară s-a constatat și la Direcția regională C.F.R. Astfel, casierul Antones­­cu V. Mihai, în luna ianuarie, a produs o lipsă de 7 928 lei la stația Rîul Vadului. El este mu­tat „disciplinar“ la stația Meri­­șani, unde, în luna iulie, mai co­mite o pagubă de 6 930 lei. Este cunoscut opiniei publice din județ că la Industria de pa­nificație, pentru păgubirea avu­tului obștesc cu peste 200 000 lei, de curînd au fost condamnați 45 salariați. Era de așteptat ca la această unitate conducerea să treacă la măsuri hotărîte, care să elimine cu desăvîrșire defici­ențele organizatorice și de altă natură care au dus la păgubirea avutului obștesc. Dar, deziluzie. La această unitate nu s-au soli­citat de la miliție antecedentele penale pentru 17 gestionari, doi sînt cu antecedente penale, șo­ferii gestionari au fost la discre­ția serviciului transporturi, care­­ a schimbat după bunul plac. (continuare in pag. a III-a) AVIA- a Revizie - aa Petroliștii Schelei de extrac­­ție Craiova au realizat succese "■ [UNK] 1 ■ «ii- ■ ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]........................ importante în valorificarea superioară a hidrocarburilor. In perioada trecută de la începutul anului, instalațiile pen­tru captarea și valorificarea superioară a resurselor natu­rale au fost exploatate mai bine, s-a asigurat introducerea unor procedee moderne în realizarea gazolinei și, ca urmare, s-au consemnat sporuri mari de producție. Eforturile încununate de succese în acțiunea de orga­nizare științifică a producției și a muncii s-au materializat în sute de tone gazolină livrată peste prevederile pla­nului SĂ ÎNCHIDEM canalele ce duc LA PĂGUBIREA AVUTULUI OBȘTESC! ..................................................................................................imimmiiii miii mimiiiiiiiiiiiiiiiir­­ ~ <llllllllillili1­ IIIL Illl IIIIIII11IIII!IUlilll III­ tltl!IMI>_ •iitiiiiimuimmmmmHiimniiiiimmmmimiimimmimimim) mmmiiimiimmmmnmimmiimnmmimmuiiimimmiiimimnimmtimi Aeroportul SAN—Craiova, tehnică Foto : S. Gabriel aB■a aaa In foto: instalația de condensare a gazolinéi Garda de noapte Fiecare dintre oamenii veghei de o noapte se simt, invaria­bil, de două ori oameni. Pe ochii lor, somnul n-a venit nici o clipă. Se simt, totuși, odihniți. Ii odihnește mulțu­mirea de a fi stat la căpătîiul unui bolnav salvîndu-i viața , le dă puteri gîndul că și-au le­gat numele și fapta de naștere a unei noi ființe, de trecerea liniștită a unui nou tren de noapte, de apariția unui nou număr de ziar, de izbutirea u­­nei șarje aromite de pîine... Uneori, răspunsul semenilor lor la acest efort și la acest sacrificiu nu-i cel așteptat. O vorbă răstită în îmbulzeala din autobuz, o privire sfidătoare aruncată anapoda, un gest pot destrăma dureros toată liniștea și bucuria unei nopți de veghe. Faceți loc ! Trece garda de noapte ! S-o întîmpinăm tot­deauna cu soarele din privirile noastre ! AL. DIANU miiimiiii mimii mii mimmmmimiii - *****m S­PORT Campionatul județean de fotbal in pag. a ll-a La sediul cooperativei agri­cole din Dioști, nici țipenie de om. — Toți sînt la cîmp, acolo unde se stringe recolta de po­rumb și se seamănă — ne ex­plică un bătrînel. Traversăm comuna și ne în­dreptăm spre punctul numit „Guran“. De la marginea sa­tului, o mare verde cît cu­prinzi cu privirea- Constatăm că orzul de pe cele 40 ha și masa verde de pe cele 42 ha, semănate în jurul­ datei de 18 septembrie, avînd condiții op­time, au răsărit și vegetează normal. Firișoarele de orz își pleacă plăpînde vîrful la adie­rea vîntului de toamnă- Fap­tul că orzul pentru boabe și pentru masă verde se află într-un asemenea stadiu de vegetație, te duce la concluzia că cei din Dioști sînt avansați cu lucrările de toamnă. Con­tinuăm însă incursiunea pe cîmp, de la o tarla la alta, pentru a ne convinge dacă concluzia este întemeiată sau nu. După cîțiva kilometri, în față ne apar tarlale de sute de hectare, de pe care porum­bul n-a fost încă recoltat. Ne interesăm, la fața locului, a­­supra cauzelor care determină o asemenea stare de lucruri. La marginea unei tarlale, cîți­va cooperatori ne spun fără ezitare adevărul­­. Dacă noi foloseam feres­­trele dintre ploi și nu lăsam pe mîine ceea ce se putea face azi — ne explică șeful de e­­chipă Ivan N. Florea din bri­gada I — acum am fi ter­minat nu numai strânsul re­coltei, ci și eliberarea terenu­lui. Dacă recoltatul e rămas in urmă, te-ai aștepta ca cel puțin acolo unde s-a terminat aceas­tă lucrare să se dea zot cu eliberarea terenului, în vede­rea pregătirii patului germina­tiv pentru însămînțările de toamnă. In realitate însă, lu­crurile nu stau așa. Alături de porumbul nerecoltat exista o tarla de pe care, ce-i drept, se tăiaseră cocenii, dar ce fo­los pentru că aceștia erau lă­sați mai departe pe cîmp. De vinerea trecută cînd — după afirmațiile șefului de echipă Ioan N. Florea — se termina­se tăiatul, cocenii nu fuseseră transportați nici după patru zile. In timp ce ne aflam pe cîmp, la tarlalele unde se re­­­­colta porum­­■KOBBEnra hui, a sosit și tov. Gheorghe Tache, dintele sativei. — De ce se desfășoară a­­nevoios strân­sul recoltei de porumb și eli­berarea tere­­nului ? l-am întrebat­— Nu știu ce să mai zic ! De dimineața și pînă seara stau pe cîmp și tot nu merge treaba așa cum am dori. Dar, ce să-i faci, te poți pune cu timpul ? Dacă n-ar fi fost ploile astea, acum ar fi tot­ po­rumbul în pătul — Dar ferestrele dintre ploi, cum au fost folosite ? A. FRIGIOIU (Continuare in pag. a III-a) Cînd lași pe mîine ceea ce poți face azi••• prese­coape­ I.A­ S­ GOEȘTI. Lucrările de semănat pe cele 3.100 ha. sînt pe terminate Foto : S. Lazăr curier Evocînd tradițiile mișcării muncitorești La Casa de cultură a sindi­catelor din orașul Craiova, în fața unui public numeros, tov. Constantin Ungur, lector la Academia de Științe Social- Politice „Ștefan Gheorghiu“, a vorbit despre „O sută de ani de la înființarea primei organi­zații politice muncitorești : a­­sociația generală a muncitorilor din Timișoara­­ ca secție a Internaționalei a I-a“ și „75 de ani de la crearea partidului social-democrat al muncitorilor din țara noastră“. Auditoriul a vizionat apoi filmul artistic românesc „Ca­lea Victoriei“. O secție modernă pentru producția bioxidului de carbon La Cernele a intrat în pro­be tehnologice un modern obiec­tiv industrial care aparține în­treprinderii de industrie locală „Victoria" Craiova. Este vor­ba de o secție pentru producția bioxidului de carbon. Unitatea, avînd o capacitate anuala de 100 tone bioxid de carbon, este înzestrată cu utilaje de înaltă tehnicitate, între care un compresor de 70 atmosfere, o instalație automatizată și alte anexe. In cursul acestei secția respectivă va intra luni, în producția propriu zisa, ceea ce va permite asigurarea diverșilor beneficiari cu cantități sporite de bioxid de carbon. Zestrea chimiștilor sporește Secțiile și laboratoarele ate­lierului mecanic uzinal de la Combinatul chimic Craiova își sporesc zestrea dotărilor de cercetare și producție. în ulti­ma vreme, ne relatează cores­pondentul voluntar, T. Gheor­ghiu, aceste unități au fost do­tate cu­­ o mașină de alezat orizontal, un strung normal de 600X2000 mm, o freză uni­versală, un microscop metalo­­grafic, stereo-microscop, defec­­toscop ultrasonic etc. Valoarea noilor dotări se ridică la peste un milion lei. Combine perfecționate Muncitorii, tehnicienii și in­ginerii din cadrul sectorului reparații al întreprinderii . de mecanizarea agriculturii Segar­­cea au terminat modificările făcute combinelor de recoltat porumb pentru a da un ran­dament sporit. Datorită noilor mecanisme anexate, s-a asigurat combinelor un ritm de funcțio­nare fără intermitențe, îndeo­sebi la executarea simultană a operațiunilor de recoltat și to­cat. De cîteva zile, grupul de combine perfecționate recol­tează masiv porumbul cultivat pe tarlalele cooperativelor­gricole deservite de această uni­a­­tate. RUBRICA NO­ASTRA DE ANCHETE SONDAJE IE COTIDIAN PE TEME CETĂȚENEȘTI Cum stăm cu aprovizionarea magazinelor sătești pentru sezonul friguros ? ...Așadar, toamna a intrat­­ de-a binelea în drepturile ei. I­­n comunele județului, ca și în orașe de altfel, cetățenii iau „cu asalt“ magazinele pentru a-și cumpăra din timp cele­­ necesare sezonului friguros. Cum sînt pregătite acestea pentru a face față cerințelor­­ populației? — iată o întrebare al cărei răspuns am­ încercat să-l aflăm deplasîndu-ne de­unăzi în comuna Melinești. In această comună, care are 13 sate, ființează 14 unități de­­ desfacere cu amănuntul, din­­­­tre care unele prezintă condi­ții grele de aprovizionare pe timp ploios. Tocmai de aceea, ele trebuiau să aibă magaziile pline cu de toate. Dar n-a fost să fie așa : vitrinele, ca și raf­turile, arătau ca-n miez de vară!... — Realitatea este că, camdată, magazinele din oco­l co­­­mina noastră nu sunt pregă­tite pentru sezonul rece — ne spune tov. Ion Zătreanu, secre­tarul consiliului popular. Lip­sesc confecțiile groase, peleri­nele, paltoanele, mașinile de gătit, plitele etc­ Mulți cetăț­i CUCUI ! (continuare în pag. a II-a)

Next