Inainte, noiembrie 1968 (Anul 25, nr. 7362-7387)
1968-11-08 / nr. 7368
în întîmpinarea adunării generale a scriitorilor Angajarea a scriitorului In ultimii ani, mai ales in proza noastră, fie roman sau nuvelă, realitatea contemporană a fost transfigurată cu noi unelte de investigație, aducînd noi confruntări și reflecții, constituind, în ansamblu, un progres evident. Mai puțin realizată, dacă nu sterilă, a fost rezonanța acestui principiu în cadrul liricii, unde o anumită modă, o întoarcere la o poezie de avangardism nu e propice momentului contemporan, spiritului românesc în general. Intuiesc că dezbaterile apropiatei adunări generale a scriitorilor vor elucida aceste „situații“, subliniind direcțiile de dezvoltare a creației literare. Scriitorul este obligat să compare procese fundamentale, tot ce e deosebit, emoționant. El însuși trebuie să trăiască frenezia deschiderii de orizonturi, de perspective tematice, stilistice, chiar și în galeria caracterologică a personajelor. în acest sens văd eu angajarea contemporană a scriitorului, a participării sale multilaterale. Pe scurt, el trebuie să fie ancorat în contemporaneitate. Numai așa un scriitor nu-și poartă talentul cu vanitate, ascultînd deopotrivă impulsurile aspirației din societate, din familie, din natură, de oriunde. Chiar dacă creează opere de idei, de dezbateri epice, el trebuie să fie un Anten care să atingă pămîntul, pentru a avea în permanență avîntul necesar să meargă mai departe, spre nemărginirea creației. Prof. ION M. NEGREANU Liceul „Frații Buzești“ Craiova. Miturizarea cercurilor și cenaclurilor literare Indiscutabil că diversitatea talentelor, mai ales în cercurile literare, reclamă o dirijare atentă spre o selecție valorică deosebită, spre o afirmare sigură, în condițiile actuale, este un adevăr recunoscut că avîntul culturii noastre poate fi descifrat și prin multitudinea preocupărilor literare la nivelul cercului sau cenaclului literar. „ Sperăm — și aceasta e foarte util — că în adunarea generală a scriitorilor se va discuta mai mult și despre posibilitățile de afirmare și îndrumare a cenaclurilor literare. Ideal ar fi ca, acolo unde există posibilități, o asemenea asociație literară să fie patronată de o autoritate culturală recunoscută. Apreciem ca deosebită inițiativa Uniunii Scriitorilor care a făcut ca „Cenaclul“ din București să fie coordonat de o personalitate de talia lui Miron Radu Paraschivescu. N-ar fi rău dacă și la Craiova s-ar respecta un program de lucru al „studioului literar“ care a rămas în suspensie, fiind un adevărat anonim. TOMA GRIGORIE membru al cenaclului literar de pe lângă Casa de cultură din Calafat ÍS Valoarea lecturii celor mici însemnări i-am văzut pe școlarii cei mici, de curînd, cum în grup sau individual așteptau disciplinat să împrumute o carte de la biblioteca municipală. Lîngă ei, cu ochii mari, rîzători, preșcolarii cu degetul întins urmăreau vreo mizură prin „Dumbrava minunată“, ori se minunau de tainele „Nunții în codru“. Cele două bibliotecare de la secția de copii, Irina Petrescu și Angela Bolintiș, dăduseră glas, prin desenele lor, lirismului sadovenian și coșbucian. De fapt, spiritul intuitiv al celor două bibliotecare merge pînă acolo incit, zilnic, desenează cite o poveste, cite o povestire, cite un basm, o legendă ori o baladă. Toată sala de lectură a prichindeilor e stăpînită de un joc al desenelor care mai de care mai grăitor. Lor li se adaugă albumele secției unde copiii talentați și harnici cititori și-au expus, ca în fața unui prim examen, aptitudinile lor vizînd desenul, închipuirea celor citite. „Albă ca zăpada“, „Iepurașul de turtă dulce“, „Tombacula“, „Căluțul de foc“ și multe alte cărți au coborît de mult din sfera povestirilor orale în aceea a desenelor și a culorilor. Cei care nu înțeleg o astfel de lectură apelează cu încredere la desen. Imaginația vizuală este astfel stimulată în mod expres. Preșcolarii sunt poate cei mai scormonitori cititori. Niciodată ei nu se mulțumesc doar cu un răspuns sau cu un... desen. Și vîrsta înțelegerilor se îndreaptă atunci spre „Rândunica gureșă“, „Cri, cri, cri“, „Frumursul polar“, „Prisaca“, „Cocorul alb“, „Circul din pădure“ și multe alte cărți. Literatura ilustrativă este pentru școlari preocuparea principală, sensul adevărat al gusturilor lor. Biblioteca posedă, numai pentru copii, 16 100 de volume, plus o presă de... profil, încît niciunul din solicitanți nu este nemulțumit. Am notat cu această ocazie și cîteva nume de cititori pasionați, elevi din municipiul nostru: Jurubiță Grigore, Hondor Florența, Petrescu Ionel, Maftei Aurelia, Iacob Iuliu, Ionescu Ecaterina, Ungureanu Cristina și alții, care au citit în acest an între 90—150 de cărți. Și sunt școlari acești cititori. La școală sunt fruntași ca și la citit. Oricine poate desprinde de pe fișele lor titluri din literatura istorică, din viața copiilor, ori din basmele românești și universale. Oricine poate sta de vorbă cu asemenea cititori despre ultimele noutăți sosite în librării sau în biblioteca lor. Și fiecare, la bibliotecă, își împărtășește impresiile lecturii, ca obișnuință spirituală ca o o destăinuire firească, reflex prompt al vîrstei. Poate de aceea cele două bibliotecare nu-i deranjează cînd sînt prinși uneori în discuție, fiindcă ei, copiii, vorbesc competent, cu aprindere despre „Comoara din inșisură“, „Nicoară Potcoavă“, „Timuș și băieții lui“, și despre „Bobîlna“, despre „Cei de la Crisanta“ ș.a.m.d. Cei mai mici își urmăresc desenele, cei mai mari dialogurile aprinse. Și astfel, circuitul cărții pentru copii dezvăluie zilnic noi taine, noi adevăruri care intră în patrimoniul cultural al fiecărui ucenic al școlii. Și astfel, sinceritatea preocupărilor invită la bucurii și succese. M. BARBU In clasa a XlI-a pentru un viitor candidat la Facultatea de limbi străine, studiul individual constituie un preambul al reușitei (Urmare din pag. 1) activitatea în cele mai sumbre culori. De ce ? Resimțindu-se după o nuntă, omul s-a gîndit să mai amine prezentarea la locul de muncă. Pentru aceasta a venit să-i eliberez un certificat medical pe două zile. Cum era și firesc, l-am refuzat, nunta-i nuntă, serviciul e serviri...“ Am vizitat împreună încăperile dispensarului. O situație complet necorespunzătoare prezintă casa de nașteri. (De remarcat că în această comună toate nașterile au loc aici). Bunăoară, încăperea principală nu are sobă, într-o alta (unde se afla gravida Florica Ioana), o sobă de cărămidă scotea fum din belșug, pereții căpătînd vizibile urme de funingine. — Ce alte neajunsuri vă mai stînjenesc munca ? — insistăm noi. — Comuna noastră are 13 sate, dintre care, unele la o distanță de 10—12 km. Ne-ar trebui, se înțelege, un mijloc de transport cu care să ne deplasăm la bolnavii ce nu pot veni la dispensar. Apoi, în seama medicului cad o serie de sarcini — cum ar fi ținerea evidenței primare, întocmirea registrelor de bolnavi cronici, păstrarea gestiunii, formalități care ne răpesc mult timp prețios. Iată de ce aș propune ca, periodic, să aibă loc la Direcția sanitară județeană întruniri cu medicii de la dispensarele din mediul rural, pentru a ne spune păsul în legătură cu greutățile pe care le întîmpinăm. ...în ziua vizitei noastre (29 octombrie) dispensarul din comuna Cernătești era zăvorit cu lacăte. După un timp de așteptare, sosește sora medicală Ruxandra Dragomirescu. „Am fost pînă la C.A.P. să fac rost de niște ulei pentru mașina Spitalului nr. 1 din Craiova, care ne-a adus doi saci cu lapte praf“ — se scuză ea. O dată pătrunși înăuntru, aveam să ne lovim la tot pasul de „defecțiuni“: în primul rînd doctorița Angela Stiigă era plecată „la județ“ de cîteva zile. Punctul farmaceutic, aflat în grija ...dezinfectorului sanitar (care face și injecții !) era închis de nouă zile, omul aflîndu-se în concediu. Ne întrebăm, evident , în tot acest răstimp de unde pare să-și fi procurat populația medicamentele necesare ? Cum s-au soluționat urgențele ? Casa de nașteri se afla și ea ...în vizibil impas, cele două camere ale sale fiind un veritabil talcioc al neglijenței ; moașă nu există. Se remarcă lipsa mobilierului strict necesar ; cele patru scaune din sala de așteptare, de pildă, de mult trebuiau date la... scadență. Nicăieri nu am văzut măcar un afiș de propagandă medicală, iar graficul de deplasări lipsea. Am vrut să aflăm ce s-a lucrat în ziua respectivă. Cerînd registrul de evidență, ni s-a spus că ar fi încuiat în camera doctoriței, din incinta dispensarului. In fața acestei stări de lucruri, am cerut părerea oamenilor despre modul cum se asigură asistența sanitară în comuna lor. Răspunsul nu putea fi altul decât cel intuit , nesatisfăcător. Semnificativă, în acest sens, ni se pare relatarea cetățeanului Grigore Săpoi : „Patru zile în șireu și fratele meu i-am adresat zadarnic doctoriței rugăminți fierbinți pentru a veni să ne vadă mama, bolnavă la pat, și eventual să-i facă trimiterea la spitalul din Filiași“. Alte amănunte ni le furnizează tov. Gheorghe Cojocaru, președintele Consiliului popular comunal : „După ora oficială de program îți poți lua adio de la speranța unui ajutor în caz de nevoie. Deși are șaretă, doctorița nu se deplasează la bolnavi, călăuzindu-se, invariabil, după principiul: cine are nevvoie, vine la dispensar ! — principiu care, uneori, poate căpăta concretizări inumane, urmări regretabile. „Ce mai încoace și încolo, i-aș recomanda — conchide interlocutorul nostru — să ia exemplul doctorului veterinar Nerea Iliescu, care la orice oră din zi și din noapte se deplasează acolo unde este nevoie. La dispensarul din comuna Coțofenii din Dos cunoaștem „pe viu“ urmările navetismului , numeroase nemulțumiri din partea cetățenilor pentru doctorul Ion Gavrilă, care în fiecare zi face naveta la Craiova, uneori nerespectînd programul stabilit. O privire fugară prin încăperi îți redă aspecte nedorite. Astfel, canapelele din camerele de tratament și consultații nu au cearceafuri, iar în sala de nașteri acestea erau murdare. Ni s-a spus că, de fapt, din luna iunie nici o femeie nu a mai născut aici, motivîndu-se că localnicele nu sînt ...obișnuite cu casa de naștere. Oare, așa să fie ? Asemenea constatări — la care am adăugat și altele din comunele Grecești și Bîrca — le-am expus tov. dr. Mihai Costesen, directorul Direcției sanitare județene — Dolj, rugîndu-l să ne edifice asupra cauzelor care generează și perpetuează aspecte negative de felul celor constatate. Dar asupra cauzelor „nevralgiilor“ — mai mult sau mai puțin cronice — din domeniul asistenței sanitare a populației din satele județului nostru, asupra măsurilor ce au fost întreprinse și celor ce se impun, în continuare, cu stringență, ne vom referi mai detaliat intr-un număr viitor al ziarului nostru. iiiimiimimiiiiimiiiimnii Hiiiiiimiiiiiimmimiiiimiiiiiimimiiimimii Miiimiiiimni „Nevralgii” în asistența sanitară a populației rurale iimmiiiimiiiiimiiiiiiimmimiiiimiiiiiimiimiiiMitimiiiiMiiiiiniiMiiiiiiimiiiiiiimim irimniiWi^’ CRAIOVA de urgență, cu respectarea prevederilor H.C.M. 1053/1960 : — 2 ingineri mecanici; — 2 economiști principali ; —■ 1 revizor contabil; — 2 tehnicieni I ; — 1 șef contabil pentru Autobaza Vînju Mare. Informații suplimentare la serviciul personal — telefon 13436. á ■éz&S&m T Pagina 2 • ÎNAINTE Ijjoc de cronică... strict dramatică Premieră pe țară: NFtUNZE CARE ARD" — Mi-a făcut să vă au mad și nu asta-sL Qum viri s-a părut piesa ! — y Uepte,dinte,mi. Certe ca I. D. Sirbu știe s £onstruiască o piesă, avind sn .jra_ , matic al subiectului trau ru_ j noaște perfect legile bibliei ( unui conflict și îi sint ^a,l țemină toate posibilitățile CKare și să creeze momente de înaltă națiune sufletească și să desimuți că o atmosferă sugestivă. Personajele sale vorbesc totdeauna frumos, literar, metaforic... — Aș adăuga numai regretul că piesa, materialul piesei sînt prea expozitive, rămîn departe de noi, la începutul luptei pentru cinste, dreptate și libertate — cum ne spune autorul. M-ar fi interesat ca acesta să fi privit cu ochii omului de astăzi venimentul dramatic petrecut în anii încrîncenați ai războiului și teroarei. — Refin ideea: piesa este expozitivă. Personajele înseși, comportările lor mi se par expozitive. — Da. Mai ales Mihai Bran ga, care vrea să fie eroul principal. . — Personajul — ea mi se pare interesant, ca intenție realizare însă, este fals, aș zice subdimensionat. Un revoltat care evoluează in ciclul închis și strict al personalității sale, fără să lanseze, în jurul sufletului său incandescent, protuberante ardente. E crispat. Ca un contorsionat. Expune gestică, ideile eliptic, are o pseudomișcare scenica, iar atunci cînd este declarativ, vorbește tipizat. Mihai Branga — așa cum a fost creat — nu este tipul comunistului capabil să polarizeze forțe și idealuri în orice condiții ale luptei. — Este vina actorului? — In bună măsură, nu. Constantin Sassu este un actor merit... E adevărat însă că de în spectacol a accentuat uneori crisparea (inițială) a personajului. — Vă întrerup și, pentru că am urmărit cu atenție spectacolul, aș vrea să vă arăt credința mea că interpretările au fost inegale, pe de-o parte justificate de condiția din text și pe de altă parte de însăși condiția de valoare a interpreților. Vladimir Manu a jucat curat și cu gravitate emoțională. Lucian Albaneza m-a emoționat adesea. Mae Gh. Mazilu are o apariție interesantă — a lui, în bună măsură și Dumitru Aureliu (mă refer la prima parte a piesei)... M-ar interesa să aflu ce credeți despre prezența lui Vasile Cosma în spectacol, vreau să văd dacă părerile noastre coincid... s’accuse! Vasile Cosma, în Platonov,prin câteva apariții de o foarte înaltă și subtilă colorație a întors toată piesa după el stingînd, sufocând valoarea celorlalți interpreți. In „Frunze care ard“, după un ritual identic, răstoarnă toate intențiile autorului, care, cu siguranță a pus accentul, grav pe eroul principal Mihai Branga, pregătindu-i detaliat apariția în scenă încă de la primele replici de după ridicarea cortinei. Omul lui Vasile Cosma, Baci Doma, devine cap de afiș în spectacol. Apariția lui a fost însă aproape vulgar inițiată de or (sub chipul unui bețiv care ia pe uliță), dar apariția în eaă a lui Vasile Cosma nu are tipul baciului Doina a fost fără preș, inegalabilă. Stoarce din tonalitatea destul de debilă șe Mihai Branga și ultimul lir de vitalitate atunci cînd sunt i scenă amindoi. Sensul demonrativ al piesei se schimbă. Și< tcă-nu dai voie, aș mai adăuga și codicii de impresii. Cum bine fi putut observa și reține, disoriția lui Aurel (Lucian Albaezu) și a lui Viorea (Mae Gh. lazilu) sînt prezentate în demonstrația autorului ca incidente damatice. Dar sacrificiul lui bi Doma e sublim. Cinematortic, și folosind un adjectiv din-un film, aș zice magnifu Bațe că, aici trebuia incheiata p>sa, pentru ca, de fapt, aici se și încheie. Dacă o dată cu ieșirea h Baci Doma în bezna nopții (țintă sigură a pistoalelor asasinilor care-l somau pe comunistul Branga să se predea) s-ar fi auzit doar trăsnetul focurilor, emoția ar fi atins culminația sa calitativă și cantitativă. Moartea lui ar fi avut ricoșete în sufletele tuturor spectatorilor care-l iubeau, pentru că Vasile Cosma obținuse această favoare unanimă din partea noastră a tuturor. Dar, spre regretul nostru, se mai înnoadă o dată finit și nodul acesta nu mai trece prin scripetele cu care autorul încearcă să mai ridice pe verticală spectacolul. Debusem puțin dezordonat în plină melodramă și, murind, Baci Tomna este constrîns de text să țină un discurs. Este totuși o șansă ca-l ține Vasile Cosma, însă apare evident ca este dificil și pentru el cum este dificil și pentru spectacol și în aceeași măsură pentru spectatori... Dacă s-a urmărit un efect de eroică pură, atunci concentrația și intensitatea clipei erau singurele modalități de lu 1 cm recomandabile și eficiente. — Să vă fac o mărturisire: ei, am citit textul piesei într-o primă versiune și am remarcat Că autorul utilizase o serie de elemente de tradiție, o serie de invocații mitice ale munților, într-o manieră de ritual primar, rememorînd relații zguduitoare intre uriași orografici și fenomene cosmice si oameni, relații rămase vii în memoria ciobanilor tradiționaliști. In textul reprezentat, aceste momente de maximă tensiune emoțională sunt reproduse neglijabil Aș reproșa lui I. D. Sîrbu cred că și cu asentimentul dv. — ideea penibilă de a-l aduce pe trădătorul Moga într-o scenă absolut gratuită cînd acesta își face autocritica și umblă anapoda în genunchi. — Foarte interesant și de reținut ceea ce ne-ați relatat. Personal cred că — pe lingă însemnătatea de a fi o premieră pe țară cu o creație originală locală — spectacolul poate fi apreciat ca interesant, cu toată lipsa de adîncime a piesei. Dar, repet, există această defecțiune a absenței unor raporturi clare și proporționale între nivelele spirituale de care dispun personajele. Senzațional rămâne rolul lui Vasile Cosma. Consider însă că este neîngăduit ca personajul care-și exprimă cel mai clar ideile, posedând o intensă fervoare dramatică pe care știe s-o Constantin Sassu Gheorghe și Vasile (Mihai Branga); Nani Vladimir (Moș Cosma memento TEATRU Teatrul Național, orele 20: IANCU JIANU Ä3E332E CRAIOVA „Patria“ (telefon 13850) filmul VEȘNICUL INTÎRZIAT, orele 11 ; 15; 17 ; 19 ; 21. „Central" (telefon 14029) filmul s MĂRTURISIRILE UNUI DOMN CU CAMERA MOBILATĂ, orele 11 ; 15 ; 17 ; 19 ; 21. „30 Decembrie" (telefon 15080) filmele : SUFLETE TARI (ambele serii) orele 11 . 15. AGONIE ȘI EXTAZ, orele 18,30 ; 21. „23 August" (telefon 14448) filmele : ACUZATUL, orele 10,45 și MONDOCANE (ambele serii) orele 14,30 ; 17,30 ; 20.30. „Tineretului" (telefon 12228) filmul 1 MINUNATA CĂLĂTORIE A LUI NILS HOLGERSSON, orele 10 ; 16 ; 18 ; 20. ,8 Mai" (telefon 14285) filmul : PENTRU CÎȚIVA DOLARI IN PLUS orele 15;30 ; 18 ; 20,30. CALAFAT „Arta", filmul : FRUMOASELE VACANȚE BAILEȘTI „30 Decembrie", filmul : ȘAPTE OAMENI DE AUR FILIAȘI „Victoria" filmul : CE NOAPTE BĂIEȚI SEGARCEA „8 Mai", filmul PĂȘESC PRIN MOLDOVA CRAIOVA VINERI 8 NOIEMBRIE Pe lungimea de undă de 206 metri 17,00 Radiojurnal, buletin meteo-rutier. 17,10 Cîntăreți ai plaiurilor noastre. Astăzi, cîntă lăutarii din Ștefănești. 17,30 De vorbă cu ascultători. Răspunsuri la scrisorile primite la redacție. 17,40 îmi place să cînt muzică ușoară. 18,00 Orizont cultural. Seri culturale în satele Olteniei. 18,15 Mari virtuoși ai muzicii instrumentale - Iacov Zac. 18,30 Radioancheta economică. Ce măsuri ați luat pentru pregătirea producției anului viitor ? 18,40-19,00 Pentru fiecare melodia preferată. LIMBATA 9 NOIEMBRIE 6.30 Emisiune pentru d ate. Se amenajează noi terenuri pentru orezarii. Emisiune realizată de Dumitru Țînțaru. 6.40-7,00 Cîntece și jocuri populare. VINERI 8 NOIEMBRIE 10.00 Curs de limba rus» (reluarea lecției de joi). 10.30 Curs de limba spaniolă. 11.00 TV pentru specialiști. Ciclul „Medicină“. Rahitismul carcasial și vitamino-rezistent (reluare). 11.30 Închiderea emisiunii de dimineață. 17.30 Pentru copii. Taine dezlegate : „Memoria creierilor electronici". 18.00 Drumuri și popasuri - emisiune turistică. 18.20 Buletinul circulației rutiere. 18.30 Curs de limba spaniolă (reluarea lecției de dimineață). 19.00 La Porțile cunoașterii - emisiune pentru tineret. 19.30 Telejurnalul de seară. 19.50 Buletinul meteorologic. Publicitate. 20.00 Actualitatea în agricultură. 20.20 Studioul muzical. 20.50 Cărți și autori. Eugen Simion și Nicolae Breban. 21.10 Reflector. 21.25 Film artistic : „Cine va deschide ușa". O producție a studiourilor cinematografice „București". 23.00 Telejurnalul de noapte. 23.10 Închiderea emisiunii. întreprinderea de gospodărie orășenească Craiova anunță: Examenul de instalator gaze gradul „A“ va avea loc în ziua de 9 XI 1968, orele 15, și în ziua de 10 XI 1968, orele 8, la sediul secției gaze din str. Brestei nr. 101. Se primesc înscrierii pînă în ziua de 9 XI î 1968, orele 13. IiI 18—151 Zilele cf V I 2 librăria unde veți găsi ultimele cr.1 ÎNTREPRINDEREA în sir. PictJ telefon angajează pentru șantierele din Bacii calificați în meseriile: ele ventilații și A.M.G. • 8 — XI — 1968