Inainte, noiembrie 1968 (Anul 25, nr. 7362-7387)

1968-11-21 / nr. 7379

JOI 21 NOIEMBRIE 1968 ANUL XXV NR. 7379 4 PAGINI 30 BANI INDUSTRIA­­ în sfera unor valoroase împliniri Planul revenit la export. In primele zece luni ale anului, a fost depășit cu produse a căror valoare reprezintă 8 400 000 lei Valoarea produselor care au luat drumul exportului, in pe­rioada ianuarie—octombrie a.c., reprezintă de 2,37 ori ni­velul producției Doljului din anul 1950 înfăptuirea sarcinilor izvorite din do­cumentele Congresului al IX-lea și Con­ferinței N­aționale a P.C.R. a condus ne­mijlocit la ritmuri apreciabile în creșterea producției industriale a județului nostru. . Subliniam într-o cronică recentă faptul că producția realizată de economia Doljului în primele 10 luni ale anului reprezintă de 17 ori nivelul valorii producției glo­bale realizată în județul Dolj în anul 1950. Salturile apreciabile în organizarea pro­ducției, perfecționarea tehnologiei și creș­terea eficienței economice au determinat valori competitive sporite ale produselor noastre pe plan mondial. Ca urmare, la bilanțul consemnat în perioada expirată de la începutul anului — ianuarie-octom­­brie, planul la export a fost depășit valo­ric cu o sumă care reprezintă 8 400 000 lei. Valoarea producției livrată la export în perioada amintită evidențiază o realizare de 2,37 ori față de producția raportată în economia Doljului în anul 1950. Consemnările importante în realizarea și depășirea planului la export sunt rezulta­tul eforturilor creatoare desfășurate de către muncitorii, inginerii și tehnicienii dintr-o serie de întreprinderi. Astfel, con­structorii de mașini și aparataj electroteh­nic de la Uzina „Elect­roputere“ Craiova au realizat sarcinile de plan la export în proporție de 107,7 la sută; sunt, de asemenea, realizările importante oamenilor muncă din unitățile doljene aparținînd Ministerului Industriei Alimentare, unități care consemnează următoarele depășiri ale sarcinilor de plan la export: 37,9 la sută la Industria cărnii Dolj, 73,1 la sută la Combinatul de zahăr și ulei „Oltenia“-Fo­­dori, 30,2 la sută la Industria laptelui Dolj și 4,6 la sută la întreprinderea de cultura și fermentarea tutunului. Este important de evidențiat faptul că, în aceeași perioadă, colectivul Inspectoratului silvic Dolj a în­deplinit sarcinile de plan cu produse des­tinate exportului în proporție de 233,9 la sută. Dintre sortimentele cu o largă prezență peste hotarele patriei evidențiem: trans­formatoarele de forță — 104,4 la sută, lo­comotivele Diesel-electrice de 2100 C.F. — 108,9 la sută, carne, slănină crudă, unt, brînzeturi, ulei comestibil etc. Rezultatele bune consemnate în bilan­țul realizărilor la export nu ne scutesc să subliniem că nu în măsura cuvenită toate colectivele s-au străduit și au reușit să-și îndeplinească integral obligațiile contrac­tuale. Se înregistrează rămîneri în urmă la Combinatul chimic din Craiova, între­prinderea forestieră Craiova, I.I.L. „Antre­pozitul frigorifer“, întreprinderea de legu­me și fructe Dolj și unitățile Direcției ju­dețene de industrie locală. Urmărirea di­minuării lipsurilor semnalate în acest com­partiment revine în întregime comitetelor de direcție din aceste unități, care au da­toria să asig­ure cele mai eficiente măsuri pentru a raporta la sfîrșitul anului realiza­rea integrală a sarcinilor la export. F­­LOREA .'miiiiiumiiiiiiiiiiiiiimmiimiiiiiiiiiimimiiimimiimimiimMiniiMmiiiimmimmimmiiiiiimmimimiiuiiimimimimmitmiiMmmmi.' țț Uzina „Electroputere“ = = Craiova : atelierul de bo- | § binaj transformatori de = Ș putere mică. biuiiiimii mmmmimnmiusmmmmii“ Pe coordonatele timpului liber, în accepția actuală a valorificării sale superioare opțiunea PENTRU DRUMEȚIE ... Dacă vom arunca o privire retrospectivă asupra felului cum s-a dezvoltat turismul în jude­țul nostru în ultimii ani, ne vom da seama că avem de-a face cu o serie de creșteri impor­tante. Numărul cetățenilor din județul Dolj care participă la activitatea de excursii interne și internaționale crește de la o zi la alta, cuprinzînd tot felul de oameni ai muncii, începînd cu muncitorii din fabrici și u­­zine, intelectuali, tractoriști, ță­rani cooperatori și terminind cu studenții și elevii de la orașe și sate. Tot mai des, autocarele Oficiului național de turism pă­răsesc orașul și merg în comu­nele și satele noastre pentru a-i duce pe cooperatori și copiii a­­cestora să cunoască frumusețile patriei, realizările regimului nostru socialist sau prețioasele opere de artă și monumente is­torice create de-a lungul veacu­rilor de strămoșii neamului nos­tru. Numărul mare de turiști în­registrați în ultima vreme de­notă, fără îndoială, grija pe care o poartă partidul nostru pentru creșterea continua a ni­velului de trai al celor ce mun­cesc. Mergînd pe linia dezvol­tării continue a activității turis­tice, Agenția județeană de tu­rism Dolj a luat măsuri de popularizare a itinerariilor folo­site pînă în prezent, lansînd totodată și altele noi. Astfel, putem arăta că un număr spo­rit de locuitori ai orașului Cra­iova au efectuat excursii pe di­ferite itinerarii, optînd pentru petrecerea timpului liber de-a lungul unor orașe și așezări pi­torești, cu autocarul, la cabane sau stațiuni balneo-climaterice. Avem, de asemenea, numeroși cetățeni care au fost în acest an de mai multe ori în excursii in­ternaționale, fără a mai vorbi de faptul că vizitarea variatelor itinerarii din țările vecine a intrat deja în obișnuit. Foarte mulți turiști care merg prima dată într-o excursie pentru in­ternă sau internațională ne-au declarat entuziasmați că reușita acestor acțiuni inițiate de NICOLAE ANDREI directorul Agenției județene de turism Dolj (Continuare în pag. a II-a) EFIGII NAȚIONALE : „COLOANA INFINITULUI“. De aici, de la Tg. Jiu, conf­emplînd monumentalele creații ale geniului brâncușian, se deschide încîntă­­toarea perspectivă turistică a drumurilor Gorjului - o tentație irezistibilă '­i orice anotimp... Foto î F. Roșoga ipis-uri in arhiva... familiei Am avut plăcutul prilej de a asista recent la una dintre ședințele de lucru ale cenaclu­lui compozitorilor din Craio­va. Am zis „plăcutul prilej“, deoarece m-am bucurat să constat că, în rîndul acestui entuziast grup de creație cra­­iovean, există căutări și ajun­geri interesante, o efervescență spirituala încununată cu roade frumoase. Există disponibilita­tea lăudabilă de a realiza si de a te realiza. Spre deosebire de anii din urmă, cînd cenaclul activa sporadic, cu o viață exclusivă de „cerc închis”, a­­cum s-a creat cadrul unei co­laborări armonioase între crea­tori, climatul avîntului creator și al exigenței (tot creatoare !). Dup­ă audierea a două lu­crări recente, compozitorii au pornit o discuție interesantă despre temeiurile Adunării ge­nerale a compozitorilor (care se va ține, după cum știm, la 24 noiembrie, la București), despre ceea ce se cuvine să dezbată și să hotărască acest înalt forum al slujitorilor li­rei; între altele, a fost abor­dată și problema condiției va­lorificării creației. Deloc re­vendicativ la modul „bătăios“ al expresiei, unul dintre com­pozitori a precizat : „Cred că trebuie discutată în mod serios problema relației Uniunii Editurii muzicale cu cenaclu­și­rile din țară. Altfel, vom continua la nesfîrșit să cartăm opus-urile noastre în arhiva familiei I*. Cuvintele sunaseră deloc ma­lițios, dar grav, răscolitor. Ca unul legat de activitatea com­pozitorilor craioveni, am adu­nat instantaneu­ datele unui bilanț al valorificării creației lor și am ajuns la concluzii deloc satisfăcătoare. Am gîn­dit în primul rînd că, de ani și ani, compozitorului octoge­nar Mihail Bîrcă (a cărei săr­bătorire publică, deja proiec­tată, întîrzie totuși­­­ i se cînta o seamă de lucrări corale în țară și în străinătate, dar Editura muzicală de abia în ul­tima vreme a hotărît să-i pu­blice o culegere proprie. Nenu­mărate alte lucrări valoroase ale altor autori talentați, lu­crări aplaudate frenetic în să­lile de concerte, au avut o existență efemeră: în cenaclu activează compozitori de ta­­lent(Petre Severin, Al. Racu­, Gh. Stănescu, Dan Ionescu, Constantin Zidăroiu, Romeo Rădescu etc.) ale căror lucrări - rod al unei inspirații fe­cunde - au fost foarte bine pri­mite de public, dar complet ignorate, ani de zile, de către Uniunea compozitorilor și edi­tura sa proprie. Multă reticență față de cre­ația compozitorilor se mani­festă și pe plan local. Condu­cerea Filarmonicii de stat „Ol­tenia” se hotărăște cu greu sa programeze - cel puțin o dată în an­­ - un concert cu piese ale compozitorilor craioveni. De altfel, aceste rare concerte s-au desfășurat, uneori, sub semnul improvizației de ultim moment, soldîndu-se cu un du­reros fiasco. Mai generos în intenții și realizări a fost, în schimb, corul Ansamblului ar­tistic „Nicolae Bălcescu" - au­tor al unor seri de muzică craioveană memorabile. Problema viitoarelor putințe de valorificare a creației „pro­vinciei” trebuie sa fie discu­tată neapărat în sala Adunării generale. O asemenea discuție n-ar strica nici la masa insti­tuțiilor muzicale c­raiovene și a celor care le îndrumează ac­tivitatea. Altfel, opus-urile creatorilor craioveni vor umple la nesfîrșit arhivele familiilor lor. Și e dureros să păstrezi la arhivă un lucru viu. AL. FIRESCU P.S. Un afiș anunță astăzi concertul omagial al Filarmo­nicii de stat „Oltenia" dedicat Adunării generale a compozi­torilor. Privirile noastre n-au întîlnit în program nici unul din numele compozitorilor lo­cali. Am citit însă printre rîn­­durî și ne-am întărit definitiv o concluzie. vVWWbWVVVV^VVWWVVVVWVVWVVVV! ■ Azi vă informăm despre * Azi vă informăm despre Asigurarea autoturismelor proprietate personală lui Dezvoltarea parcu­de autoturisme proprietate personală a ridicat o serie de probleme legate de eventualele acciden­te care produc pagu­be mai mari sau mai mici. Ce-i de fă­cut în astfel de si­tuații, nedorite, desi­gur ? Răspunsul a fost găsit la A.D.A.S. — Instituția noas­tră — a ținut să ne precizeze tov. CON­STANTIN STĂNES­­CU, directorul Direc­ției județene A.D.A.S. Dolj, — asigură fa­cultativ autoturisme­le pentru cazurile de avarii produse de accidente sau calami­tăți naturale. — Care sunt crite­riile de despăgubire a posesorilor de auto­vehicule proprietate personală? — Dacă se consta­tă că autovehiculul nu mai poate fi re­parat, valoarea gubei este egală pa­cu cea reală în ziua sta­bilirii daunei m­ași­nii asigurate, în ca­zul cînd autoturis­mul se poate repara, valoarea despăgubirii este egală cu costul reparațiilor și al pie­selor înlocuite, inclu­siv cheltuielile de demontare și montare ce se cer. La acestea se adaugă și cheltuie­lile de transport la atelierul de reparații. Mai concret, volumul despăgubirilor se cal­culează in funcție de vechimea autovehi­culului și numărul de kilometri parcurși. Să luăm, spre exem­plu, o mașină marca „RENAULT-19 Ma­jor“, cumpărată în anul 1967 și cu un parcurs de 30 000 km, la care s-a luat în considerație și uzura la data producerii accidentului. „Auto­service“, I.S.MET. Craiova sau o altă unitate de stat, spe­cializată în acest sens, stabilește, pe bază de deviz, că deterioră­rile se evaluează la 8 000 lei, iar mașina nu are nevoie de pie­se și materiale înlo­cuitoare, despăgubi­rea acordată de A.D.RA.S. fiind de 8 000 lei. Dacă a fost nevoie să se înlocu­iască piese și materi­ale în sumă de 2 000 lei, asiguratul bene­ficiază, în cazul mai sus amintit, de 7 676 lei, deoarece se iau în considerație numă­rul de kilometri par­curși și procentul de uzură a mașinii. Vreau să mai precizez că prima de asigurare se stabilește în func­ție de capacitatea ci­lindrică a autoturis­mului, în centimetri cubi, și se plătește anual sau la cerere în trei, patru sau op­­rate subanuale. Pen­tru un „Moskvici-407“ prima anuală de asi­gurare este de 1100 lei, iar pentru un „Fiat-850“ de 750 lei.­­ După cite știm, A.D.A.S. a introdus noi forme de asigurare pentru posesorii de au­toturisme.­­ Intr-adevăr, este vorba de asigurarea autoturismelor pentru cazurile de avarii cu răspundere limitată, a șoferilor care con­duc terților, autoturismele unităților socialiste etc. De a­­semenea, A.D.A.S. a­­cordă despăgubiri pentru sumele pe care asiguratul este obligat, de către in­stanțele judecătorești, să le plătească drept despăgubiri persoane­lor vătămate sau pă­gubite ca urmare unui accident produs­­ de autoturismul asi­gurat. Sumele stabi­lite pentru despăgu­biri civile se stabilesc de asigurat. Convingîndu-se de avantajele pe care le oferă A.D.A.S., în ju­dețul Dolj s-au­ a­­sigurat, de la începu­tul anului și pînă în prezent, un număr de 231 autoturisme proprietate personală Li s-au plătit despă­gubiri în valoare de 158 721 lei. AUREL POPESCU DILEMELE casei de cultură id Un prelungit climat al reorganizării Un loc important în ansamblul instituțiilor noastre culturale revine așe­zămintelor, pe care le numim, de mai multă vreme, case de cultură, in ca­drul vieții spirituale a unui oraș, ele au obligații multiple fiind, în multe cazuri, principalul factor de cultură. Astăzi, publicăm primul material din­­tr-un ciclu de anchete care investighează noile condiții de desfășurare a acti­vității acestor instituții, măsura în care ele sunt datoare să-și restructureze profilul în funcție de necesitățile sporite, modul în care multiplicarea acti­vităților le va afecta nivelul calitativ. Am vizitat casele de cul­tură din orașele doljene Ca­lafat, Băilești, Filiași și Se­­garcea. Dotarea lor mate­rială, tradițiile culturale, numărul de intelectuali, con­dițiile organizatorice diver­se de la o localitate la alta ar putea să creeze impresia unor deosebiri esențiale în­tre stările de fapt existente la casele de cultură din lo­calitățile respective. La pri­ma vedere, am fi tentați să credem că la Calafat, unde există un sediu demn de in­vidiat, impunînd respect chiar de la intrarea în holul dimensionat generos, unde ești invitat la garderobă de plasatorul purtînd însemne­le instituției, lăcașul de cul­tură are un profil bine de­finit, care a reușit să se in­tegreze indisolubil vieții o­­rașului. In realitate, între Calafat — oraș cu vechi tra­diții, bine dotat — și Filiași — declarat recent oraș care nu are încă, pentru casa de cultură, un sediu nou — nu este doar o diferență de do­meniul mijloacelor; în pre­zent, neîntrezărind o solu­ție, forurile răspunzătoare din Filiași sunt pe cale de a face din nou investiții pentru reparații din fondu­rile casei de cultură — 8.000 de lei in total, care pot fi folosiți în alte scopuri — în­tr-o altă clădire particulară. Va exista, în sfîrșit, un se­diu, se vor întocmi pla­nuri de activitate ceva mai îndrăznețe, vor apare timid și primele rezultate, dar deasupra lor va continua să planeze pericolul apariției anunțului de vînzare, pe ca­re proprietarul clădirii îl va lipi alături de programul de activitate. Am făcut printre cadrele didactice ale orașului — sunt aproape 100 — o in­vestigație minuțioasă, în scopul depistării legăturilor afective pe care le au cu casa de cultură. Am consta­tat preocupări extrașcolare din cele mai diverse: unii sunt preocupați de folclor, alții de teatru, de muzică, de artă plastică, dar foarte mulți dintre ei și-au reali­zat intențiile alături de casa de cultură și nu prin inter­mediul ei. Profesorul Al. Rolinschi a descoperit ciți­va elevi talentați, a făcut cu ei o adevărată școală de interpretare, realizînd o for­mație de muzică ușoară ca­re, chiar de la debut, a pre­zentat un repertoriu ce a­­testă preocupări pentru compozițiile valoroase, de VLAD RODNEI (Continuare în pag. a II-a) . Un bogat program de cercetări în cadrul extensiunii științifice a Universității din Craiova, la Facul­tatea de agronomie a avut loc expunerea primelor referate din acest an de învățammt. Prof. dr. Liviu Pop, decanul Facultății de agricultură, a prezentat referatul „Nisipurile din depresiunea Tg. Se­cuiesc“, iar conf. univ. Florea Ene a vorbit despre „Aspecte privind ameliorarea griului“. Expunerile au fost însoțite de proiecții. Par­ticipanții - cadre didactice și stu­denți - au discutat pe marginea referatelor prezentate. In acest an, in cadrul extensiunii științifice a Universității din Craio­va vor fi prezentate bilunar expuneri cu caracter teoretic, științific și practic, asupra cercetărilor efec­tuate de cadrele didactice, urmând să fie prezentate, de asemenea, expuneri ale cadrelor didactice care au fost la specializare sau au par­ticipat la congrese și conferințe internaționale. g§Ț Manifestări jjnleji­­­ite de aniversarea a 50 de ani de la înfăptuirea unirii Transilvaniei cu România în cadrul manifestărilor prile­juite de aniversarea a 50 de ani de la Unirea Transilvaniei cu Ro­mânia, menționăm conferința „Unirea Transilvaniei cu România - act de mare însemnătate pentru progresul social-cultural al po­porului nostru" care va fi prezen­tată mîine după-amiază la Casa de cultură din Segarcea. Comi­tetul județean pentru cultură și artă organizează, sîmbătă după­­amiază, la Casa de cultură din Ca­lafat un simpozion pe aceeași te­mă. Vor face comunicări, pe baza unui material documentar inedit, Luchian Deaconu, cercetător Centrul de istorie, filologie și et­la­nografie Craiova al Academiei R.S.R.I și asistenții universitari Șerban Crăciunoiu și Virgil Joița. · Radioamator craio­­vean — maestru al sportului Pentru performanței,­ realizate în domeniul sportului radioamator și pentru îndelungată și rodnică acti­vitate, cinci radioamatori fruntași din țara au primit titlul de ma­estru al sportului, între cei cinci noi maeștri ai sportului se află și craioveanul VICTOR VAZIAN, in­giner la Uzina „Electroputere“, responsabil al stației colective a radioclubului județean Dolj. Tn numai 9 ani de cînd deține indicativul de emițător, el a rea­lizat peste­­ 900 de legături­ bila­terale, avînd confirmate 161 de țări. Inginerul Vazian poseda, de asemenea, 110 diplome internațio­nale de la concursurile la care a participat. ® Magazin specializat Pentru aprovizionarea populației sătești cu produse specifice gospo­dăriei țărănești, Uniunea județeană a cooperativelor de consum Dolj pregătește deschiderea unui maga­zin specializat în tîrgul săptămînal din Craiova. Magazinul va desface peste 30 sortimente de produse re­alizate în secțiile de prestații ale cooperației de consum printre care : chimire, hamuri, pieptare, coșuri și împletituri de nuiele, cărămizi normale și subțiri pentru sobe etc. Foto­­ R. Florian Secția nr. 4 a cooperativei cra­­iovene „îmbrăcămintea“ - o firmă de încredere, unde exigența meș­terului Constantin Vlaicu și a co­legilor săi de breaslă se materiali­zează în eleganță, fantezie și bun gust... Recompensă­teri, un „tip“ pletos a încercat să acosteze o tînără. Și, pentru că fata a trecut mai departe, fără a-i da atenție, hiriu­tul i-a adresat cuvinte triviale. Unii din jur au făcut haz. Alții au privit scena cu ochi grei ți... doar azit. Toți au pornit apoi liniștiți mai departe. Singur dumneata i-ai servit o lecție usturătoare mojivului care s-a văzut astfel obligat să plece cu capul virit între umeri. In numele fetei, îți mulțumesc 1 CORNEL C. POST RESTAMI mninnni ninnni HH iii mii ii­mi

Next