Inainte, decembrie 1968 (Anul 25, nr. 7388-7414)

1968-12-03 / nr. 7389

t GiSv'TÎL LUCRĂRILE CONFERINȚEI ORGANIZAȚIEI MUNICIPALE CRAIOVA A P.C.R După cum s-a anunțat în co­loanele ziarului nostru, sîmbătă au avut loc lucrările Conferinței organizației municipale Craiova a P.C.R. In cei doi ani care s-au scurs de la ultima conferință a orga­nizației noastre de partid — s-a spus în partea introductivă a dă­rii de seamă prezentată de tova­rășul Ion Zăvăleanu, prim-se­­cretar al Comitetului municipal Craiova al P.C.R. — pe h­arta mu­nicipiului au apărut noi și impor­tante obiective. Au intrat în func­țiune două grupuri termo-energe­­tice de cîte 315 MW, o uzină pen­tru reparația locomotivelor Die­sel electrice și electrice, moderna fabrică de confecții, fabricile de pîine și biscuiți, o fabrică de poliacetat de vinil, instalația de acetilenă din carbid. De curînd, principala „poartă“ a Craiovei, clădirea stației de călători a de­venit realitate, iar în ansamblul arhitectonic al orașului au apărut noi construcții pentru învăță­­mîntul general și mediu. Pentru studenții craioveni s-a construit un nou grup social. S-a dat în folosință noul stadion sportiv, iar cartierele Craiovei au crescut cu încă 2 300 apartamente. Construcțiile ce vor ridica ora­șul nostru pe noi coordonate mo­derne continuă în ritm corespun­zător, profilîndu-se, sprijinului partidului și datorită guver­nului, hărniciei și iscusinței oa­menilor muncii, noi obiective, într-un stadiu avansat se află lucrării de la unitatea nr. 1 de îngrășăminte azotoase, iar la U­­zînă „Electroputere se constru­iesc: o fabrică de toare de forjă și un transforma­ultramo­dern laborator de înaltă tensi­une. La atelierele C.F.R. se lu­crează intens la darea în folo­sință a unei hale pentru repara­ția vagoanelor de marfă și că­lători. In orașul nostru vor mai apare și alte obiective importan­te, printre care o fabrică de bere și una de produse lactate, un spital cu 1­000 de paturi, un ho­tel turistic. Datorită politicii partidului nostru de dezvoltare armonioasă a tuturor localități­lor țării, nivelul producției glo­bale a crescut anul acesta de 1,6 ori față de 1965, sporind de la 3,6 la 6,7 miliarde lei. In continuare, darea de seamă a evidențiat remarcabile împli­niri realizate sub conducerea or­ganizațiilor de partid în ceea ce privește creșterea calității produ­selor, depășirea planului la ex­port, intrarea în producție a u­­nor noi produse — printre care locomotiva electrică de 5100 kW, acțiunile întreprinse pentru ren­tabilizarea unităților economice, folosirea utilajelor din dotație etc. Firește, darea de seamă a pre­zentat participanților la confe­rință și o serie de lipsuri și nea­junsuri, cauzele și caracterul lor. Au fost nominalizate și cele cî­­teva unități industriale ce nu și-au realizat pe primele zece luni ale anului producția globală și, ca urmare, producția marfă vîn­­dută și încasată, Combinatul chimic, I.I.L. Craiova, Arta lem­nului, Uzina de reparații L.D.E și I.F. Craiova. Darea de seamă a consemnat concret, într-unul din capitolele sale, creșterea continuă a rolu­lui conducător al organelor și organizațiilor locale de partid în conducerea cu competență a e­­conomiei și culturii acestui oraș. Dorința și strădania de a înde­plini sarcinile mereu sporite ce revin organizației municipale de partid au determinat măsuri co­respunzătoare, politice și nizatorice, pentru creșterea orga­întărirea rândurilor sale. în pe­­i­­­oada la care ne referim, în ora­șul nostru au fost primiți în partid peste 2 700 de oameni ai muncii. La începutul lunii no­iembrie a.c., organizația muni­cipală Craiova număra mai mult de 21 200 membri de partid, din care 58,5 la sută sunt muncitori. Fiecare al nouălea locuitor al orașului este comunist, fapt ce reflectă, firește, influența prestigiul de care se bucură parti­și­dul nostru în rîndul maselor de oameni ai muncii. Dar, în același timp, aceste succese do­vedesc și faptul că stilul de muncă al comitetului municipal și al biroului său s-a îmbunătă­țit continuu, îmbogățindu-se cu metode adecvate spiritului con­temporan, ceea ce s-a răsfrînt și în practica comitetelor de­ partid și organizațiilor de bază din oraș. în partea finală, darea­­ de seamă a scos în evidență impor­tantele mutații ce au avut loc în ultimii doi ani în domeniul pro­pagandei de partid, în desfășu­rarea procesului instructiv-edu­­cativ în învățămîntul de toate gradele și, mai ales, în tînăra universitate craioveană. Au fost prezentate și analizate principa­lele acțiuni și lipsurile privind îm­bogățirea nivelului cultural-edu­­cativ al maselor, precum și măsu­­r­ c întreprinse pe linia îmbună­tățirii activității organizațiilor de partid din instituțiile sanitare și ale celor care prestează diferite servicii populației craiovene. Pe marginea dării de seamă au luat cuvîntul delegați și invi­tați din aproape toate comparti­mentele activității ce se desfă­șoară în orașul Craiova. Așa cum era și de așteptat, cel mai mult au fost dezbătute problemele privind producția de bunuri ma­teriale, domeniu despre care și-au spus părerea și au făcut propuneri, printre alții, tovară­șii: Alexandru Heinrich, Ion Stănculete, Constantin Faur, Constantin Cîrstică, Gheorghe Becheru, Ion Dragomir. Referindu-se la perioada de timp pe care a cuprins-o darea de seamă, tov. ALEXANDRU HEINRICH, director general al Uzinei „Electroputere“, a spus, printre altele: „Raportăm confe­rinței că în unitatea noastră, da­torită în primul rînd contribuției și exemplului personal al comu­niștilor, s-au obținut importante succese în ce privește îmbună­ (Continuare în pag. a IlI-a) Ședința Comitetului municipal Craiova al P.C.R. întrunit în prima sa ședin­ță de lucru, Comitetul muni­cipal Craiova al P.C.R. și-a ales biroul și secretariatul. Membrii biroului: 1. BLOJU DUMITRU 2. LUPU­ GHEORGHE 3. MĂCIUCĂ LEONTIN 4. MURARU PAVEL 5. NASTASE MARIN 6. NEAGOE NICOLAE 7. NEGREȚ ȘTEFAN 8. POPESCU T. ION 9. SOLOMON ILIE 10. STÎNGU MIHAI 11. TURCU VINTILA 12. ZAMFIR LENTIT­A 13. ZĂVĂLEANU ION Membrii supleanț 1. ANDREI NICOLAE 2. BOȘTINĂ GHEORGHE 3. DINU GHEORGHE 4. FUGARU MINODORA 5. TRAISTARU ION Secretariatul: 1. ZĂVĂLEANU ION, prim-secretar 2. NEGREȚ ȘTEFAN, secretar 3. LUPU GHEORGHE, secretar 4. TURCU VINTILĂ, secretar Cuvîntarea tovarășului LEONTE RAUTU Stimați tovarăși delegați și invitați. Aș dori să încep prin a re­liefa simțul de răspundere cu care au fost subliniate în con­ferință probleme multiple ale activității de partid din cadrul municipiului Craiova. Analiza cuprinsă în darea de seamă, întreaga ținută a dezbaterilor constituie un indiciu cert al ma­turității cadrelor de partid din organizația dumneavoastră, al competenței și valoroasei lor experiențe. în mod deosebit se cuvine apreciat modul temeinic de examinare a problemelor e­­conomice, cărora, așa după cum vă este cunoscut, partidul nos­tru se consacră o parte însem­nată a forțelor și preocupărilor sale. Avînd ca obiectiv programul elaborat de Congresul al IX-lea, partidul a adoptat în ultima vreme măsuri de excepțională însemnătate principială și prac­tică pentru a asigura dezvolta­rea mereu ascendentă a societă­ții noastre în toate domeniile, în toate sectoarele de activitate și a perfecționa formele de or­ganizare a vieții sociale, cores­punzător cerințelor mersului nostru înainte. Partidul Comunist Român este forța călăuzitoare a acestei dez­voltări armonioase a societății noastre socialiste. Cu îndrăznea­lă creatoare și spirit­ novator, unite cu o aprofundată analiză științifică a realităților, partidul nostru, conducerea sa marxist­­leninistă desfășoară o activitate cu adevărat atotcuprinzătoare. Justețea soluțiilor elaborate de partid este confirmată de re­zultatele obținute, de impetuoa­sa dezvoltare economică, de a­­vîntul creator al oamenilor mun­cii, de sudarea unității politice și morale a întregului nostru popor. O imagine vie a unității și coeziunii societății noastre o oferă Frontul Unității Socia­liste, făurit din inițiativa Parti­dului Comunist Român, care constituie, totodată, expresia procesului de dezvoltare, lărgi­re și perfecționare a democra­ției socialiste. Noi nu împărtă­șim concepția statică, nedialecti­că, cu privire la dezvoltarea rela­țiilor sociale în orînduirea so­cialistă. Socotim că pe măsura înaintării pe drumul socialis­mului și îndeosebi o dată cu trecerea la etapa desăvîrșirii construcției socialiste, este firesc și necesar să aibă loc un con­tinuu proces de dezvoltare a democrației socialiste, de îm­bogățire a formelor de partici­pare a tuturor membrilor socie­tății la elaborarea și înfăptui­rea politicii partidului și statu­lui. Tocmai acesta este sensul multiplelor măsuri adoptate după Congresul al IX-lea și de Conferința Națională a parti­dului în domeniul economic, în organizarea și conducerea vieții sociale în ansamblu. Evidențiind rezultatele bune obținute pe ansamblul economi­ei în cele 10 luni ale acestui an, tovarășul L. Răutu a sub­liniat, în continuare, că oame­nii muncii din orașul Craiova aduc o valoroasă contribuție la dezvoltarea economică și cultu­rală a patriei noastre, în darea de seamă prezen­tată conferinței au fost citate în această privință date eloc­vente. Orașul dv. al cărui rol de seamă în istoria poporului român, în dezvoltarea culturii românești este bine cunoscut și prețuit în întreaga țară, a de­venit un puternic centru indus­trial cu întreprinderi producă­toare de energie electrică, con­structoare de mașini, chimice a căror produse au o pondere ri­dicată în industria țării. Așa cum s-a arătat, întreprinderile industriale ale municipiului Craiova au realizat sarcinile de plan la o serie de produse ca aparataj electric de înaltă ten­siune, locomotive Diesel-electri­­ce, transformatoare de forță și altele. Multe din aceste produse și-au cîștigat un binemeritat prestigiu internațional. Merită reliefată în această privință ac­tivitatea bună de la Uzinele „Electroputere“, „7 Noiembrie“ și altele. Vă rog să-mi îngăduiți, ca în lumina acestor constatări, să adresez calde felicitări munci­torilor, inginerilor, tehnicieni­lor, cadrelor de conducere, or­ganelor și organizațiilor de partid, sindicat și tineret, tutu­ror acelora care au contribuit la obținerea acestor rezultate. Tovarăși, întrucît ne aflăm la o con­ferință de partid în cadrul că­reia, în mod firesc, trebuie su­puse analizei nu numai reali­zările dar și lipsurile con­statate, socotim de datoria noas­tră să subliniem că la nivelul municipiului Craiova, indicato­rul producției globale s-a rea­lizat numai în proporție de 98,1 la sută. Aceasta influențează rezultatele economice ale între­gului județ, unul dintre cele cinci județe care în perioada celor 10 luni nu a realizat in­dicatorii la producția globală și producția marfă vîndută și încasată. Există restanțe în în­deplinirea planului de produc­ție la energie electrică, îngră­șăminte azotoase, motoare elec­trice, zahăr; de asemenea, nu au fost realizați indicatorii pro­ductivității muncii. Considerăm că această situație trebuie pri­vită cu toată răspunderea de către comitetul municipal de partid nou ales, de către orga­nele de partid și comitetele de direcție ale întreprinderilor. Trebuie mobilizate întreaga e­­nergie, competența spiritul de­­ inițiativă, pentru lichidarea lipsurilor existente, pentru crea­rea din timp a tuturor condiți­ilor în vederea realizării sar­cinilor de plan în anul 1969 în mod ritmic și la toți indica­torii, cunoscîndu-se faptul că acesta cuprinde sarcini de mare importanță atît pentru domeniul industrial cît și pentru alte do­menii economice. Subliniind preocuparea con­stantă a conducerii partidului nostru pentru creșterea eficien­ței economice a tuturor între­prinderilor și în special a in­vestițiilor, vorbitorul s-a refe­rit la neajunsurile din unele întreprinderi craiovene în ceea ce privește realizarea parame­trilor tehnico-economici proiec­tați. Neatingerea capacităților de producție proiectate echiva­lează cu mari pierderi pentru economia națională, cu nerea­­lizarea unor valori materiale in­cluse în planul de stat, valori menite să asigure dezvoltarea economiei noastre naționale. Din recenta analiză a brigăzii Consiliului de Miniștri reiese că la I.C.E.T este pe cale de a fi depășită faza greutăților și că există premisele pentru ca în anul 1969 cea mai mare cen­trală­ electrică de termoficare din țară să funcționeze la ca­pacitatea proiectată, asigurînd în acest fel 13 la sută din pu­terea sistemului energetic natio­nal. în ceea ce privește Combina­tul chimic sunt cunoscute lip­surile în contractarea și proiec­tarea instalațiilor, pentru care Ministerul Industriei Chimice, forul tutelar, pe bună dreptate, a fost criticat aici. Dar situa­ția în care se află Combinatul nu se datorește numai acestor neajunsuri, ci în special defi­ciențelor de ordin subiectiv ce aparțin colectivului întreprin­derii. în acest sens vorbitorul a insistat în mod deosebit asu­pra faptului că nu se respectă disciplina tehnologică, asupra de­fiden­țel­or în exploatarea și în­treținerea agregatelor, insufici­entei preocupări pentru califica­rea profesională atît a muncitori­lor cît și a unor cadre tehnice. La acestea se adaugă utiliza­rea nerațională a forței de mun­că, asistența tehnică necores­­punzătoare în schimburile II și III, slaba disciplină în mun­că, insuficiența exigentă a con­ducerii combinatului fată de a­­bateri. Unor astfel de deficien­țe li se datorează în mare mă­sură faptul că agricultura țării noastre a primit în acest an cu zeci de mii tone îngrășăminte azotoase mai puțin. Secretarul comitetului de partid, tov. Gh. Boștină, în cuvîntul său a făcut o analiză sinceră a stărilor de lucruri din combinat arătînd că mă­surile întreprinse au și în­ceput să dea primele rezultate. Sperăm, tovarăși, că prin forța unită a organizațiilor de partid, obștești, a conducerii întreprin­derii, a întregului colectiv, cu sprijinul permanent al comite­telor municipal și județean de partid, situația combinatului se va schimba, astfel ca 1969 să devină anul de cotitură al a­­cestei importante unități eco­nomice. Tovarăși. Cunoașteți cu toții eforturile pe care poporul nostru le face pentru creșterea continuă a a­­cumulărilor destinate dezvoltării întregii economii, realizării u­­nui amplu program de investi­ții. De aceea, subliniez încă o­­dată faptul că eficiența investi­țiilor, a întregii activități pro­ductive, maxima utilizare a (Continuare în pag. a IlI-a) Uzina „Electroputere“ — Craiova , noi carcase ale locom­otivelor sunt pregătite pentru a lua drumul montajului Foto . Sandu L Activiști ai P.C.U.S. tn vizită la Craiova O delegație de activiști ai P.C.U.S., alcătuită din tovarășii: Serghei Gheorghievici Șcerbacov, adjunct al șefului Secției de știință și instituții de învățămînt a C.C. al P.C.U.S., conducătorul delegației, Pavel Alexandrovici Schipetrov, șef de sector la Secția de știință și instituții de învățămînt a C.C. al P.C.U.S., Vadim Andreevici Medvedev, secretar al Comitetului orășenesc Leningrad al P.C.U.S., Felix Mihailovici Rudici, secretar al Comitetului regional Kiev al P.C. din Ucraina, și Vladimir Potapov, activist al Secției Ilici de relații externe a C.C. al P.C.U.S., a făcut, în zilele de 1 și 2,de­cembrie a.c., o vizită în muni­cipiul Craiova. Oaspeții au fost însoțiți de Viaceslav Andreevici Demenciuk, secretar al Ambasa­dei U.R.S.S. în Republica Socia­listă România, în cursul șederii la Craiova, oaspeții au vizitat Liceul agricol și Universitatea, unde s-au întîl­­nit cu conducerile respective, cu reprezentanți ai organizațiilor de partid și U.T.C. ale celor două unități de învățămînt, in­­teresîndu-se de preocupările a­­cestora privind perfecționarea procesului de învățămînt. Delegația a fost primită­­ la Comitetul județean Dolj al P.C.R. de tovarășul Gheorghe Petrescu, prim-secretar al Comi­tetului județean de partid. Sesiune deschisă de comunicări tehnico­­economice Ieri după-amiaza, in amfiteatrul Uzinei „Electroputere” din Cra­iova a avut loc o sesiune deschisă de comunicări tehnico-economice. In prezența unui numeros audito­riu, format din ingineri, econo­miști și tehnicieni, salariați ai marii uzine craiovene, lucrările se­siunii au fost deschise de tov. ing. Alexandru Heinrich, director gene­ral. Tovarășii ing. I. Răducanu și Constantin Ioniță, economist, au prezentat comunicările­­ „Folosirea calculatoarelor electronice* și „Me­toda Tcrtei în planificarea și coor­donarea producției“, iar tov. Din­­că Dumitru a prezentat un co­referat la cea de a doua comu­nicare. Comunicările prezentate au stîrnit un viu interes în rîndul auditoriului. An de an, între­prinderea de meca­nizare a agricultu­rii Filiași nu izbu­tea să-și realizeze planul la toți in­dicatorii. Nereali­­zarea planului era dată adesea pe seama unor greu­tăți determinate în principal de condi­țiile de relief și de sol în care își des­fășoară activitatea marea majoritate a mecanizatorilor a­­cestei unități. înce­­pînd din toamna precedentă, cînd s-a pus un accent deosebit pe orga­nizarea științifică a producției și a muncii, lucrătorii întreprinderii res­pective au muncit cu mai multă răs­pundere, cunoscînd că de îndeplinirea și depășirea planu­lui la toți indica­torii, de reducerea cheltuielilor de producție, crește­rea veniturilor de­pinde într-o măsu­ră hotărîtoare a­­firmarea gestiunii economice proprii. In primul rînd s-a dat o deosebită a­­tenție calității revi­ziilor și reparații­lor la utilajul agri­col. Asigurarea funcționării tutu­ror tractoarelor, a celorlalte mașini și utilaje a permis mecanizatorilor să realizeze o bună deservire a coope­rativelor agricole și, totodată, să de­pășească, în mod sensibil, planul de producție, precum și planul de veni­turi. LA I.M.A. FILIAȘI Pe iiii­ tehnologic ca într-o adevărată uzină . Deși n-am în­cheiat încă toate lucrările în cîmp, afirma­tov. ing. Ion Boțilă, directo­rul I.M.A. Filiași, calculele arată că întreprinderea noastră a realizat 183 665 ha arătură normală față de 170 000 cît am a­­vut planificat. De­pășirea planului la venituri este și mai concludentă. Ast­fel, pînă în pre­zent, noi am rea­lizat , 14 120 000 lei venituri, față de 12 650 000 cît pre­vedea planul. Ob­ținerea acestor suc­cese ne stimulează și mai mult să ne ocupăm cu toată grija și răspunde­rea de asigurarea funcționării irepro­șabile a întregului utilaj agricol. În momentul de față, atît în atelierul central al între­prinderii, cît și la secții se desfășoară intens repararea tractoarelor, plugu­rilor, grapelor și a altor utilaje agri­cole. O vizită făcută în aceste zile în a­­telierul central I.M.A. Filiași con­a­­firmă pe deplin a­­firmațiile ingineru­lui Ion Boțilă. Re­parațiile sunt orga­nizate pe flux teh­nologic, cu 22 pos­turi specializate. Lucrul decurge ca într-o adevărată u­­zină. Reține atenția insistența cu care urmăresc ritmul și mai ales calitatea reparațiilor meca­nicul de atelier Dumitru Tufiș, in­ginerul Gheorghe Sal­am, Stan Spîn­­cu, Dumitru Tănă­­soiu și alții. Deși de cînd au început în mod in­tens reparațiile n-au­­­ trecut decît trei săptămîni, la I.M.A. Filiași au fost deja puse în stare de funcțio­nare 32 tractoare din cele 177 , 54 din 414­70 din 172 pluguri ; grape cu disc, 105 din 392 grape stelate și 42 din cele 155 grape fixe. Pentru ușurarea muncii mecaniza­torilor, conducerea întreprinderii a stimulat inițiativa celor care au con­ceput noi dispozi­tive. Astfel, în ca­drul întreprinderii au fost puse la punct și folosite cu­ randament un dis­pozitiv pentru re­condiționat discuri de la roțile motri­ce ale tractoarelor și un dispozitiv pentru verificat pompele de ulei la motoarele tractoa­relor U-650. — Avem toate condițiile, subli­nia­tov. Ion Boțilă, nu numai să termi­năm înainte reparațiile de date planificată, dar să asigurăm executa­rea fiecărei opera­ții la un nivel ca­litativ superior. Este de altfel che­zășia asigurării fo­losirii neîntrerupte a utilajelor de care dispunem. F. AUREL isoam Azi vă informăm despre * Azî va informăm despre Festivalul filmului pentru sate ,nu­mici ni ni ii ni A intrat în tradiție ca, în fiecare an, concomitent cu varietatea manifestărilor cul­tural-educative din perioada de iarnă, să se organizeze Festivalul filmului pentru sate, acțiune menită să­ popularizeze, într-o manieră deosebită, producțiile cine­matografice românești și cele de peste hotare. In județul nostru, Festiva­lul filmului pentru sate este organizat în două etape cu­­prinzînd 170 de unități cine­matografice. Prima etapă a început duminică, desfășurân­­du-se pe întreaga lună decem­brie, încă din timp, s-au luat toate măsurile pentru asigu­rarea unei bunei organizări și desfășurări a festivalului. Dintre acestea menționăm : structurarea tuturor pelicule­lor pentru evitarea unor de­fecțiuni, instruirea operatori­lor, asigurarea mijloacelor de transport în vederea depla­sării aparatelor de protecție în sate necineficate, amena­jarea festivă a sălilor de protecție, organizarea de ștanduri Tie cărți cu vistiare și expoziții cu caracter agri­col în holurile căminelor cul­turale. Secția cinematografică jude­țeană Dolj, cu sprijinul Comi­tetului județean pentru cul­tură și artă, a selectat un mare număr de filme artistice și documentare care vor face circuitul festivalului. Remar­căm filmele artistice româ­nești : „Vin cicliștii“, „Fru­moasele vacanțe“, „Columna“; cele din producțiile de peste hotare: „Căderea imperiu­lui roman“, „Neînțelesul“, „Tarzan — omul maimuță“, „înfrîngerea lui Alexandru cel Mare“, producții care pentru prima dată rulează în satele județului nostru. De a­­semenea, pentru copii și tine­ret au fost selectate, printre altele: „Regina de zăpadă“, „Acțiunea din insula păsări­lor“, „Graiul animalelor“, „Copilul și orașul“, „Fante­­ziștii“. In sprijinul învăță­­mîntului agrozootehnic sînt programate filmele documen­tare : „Cultura griului“, „Cul­turi irigate“, „Folosirea ma­selor plastice în cultura to­matelor“ etc. Căminele culturale, biblio­tecile comunale, școlile, coo­perativele agricole de pro­ducție și comitetele comu­nale U.T.C. trebuie să acor­de, în această perioadă, spri­jin eficient în organizarea u­­nor acțiuni cultural-educative pe marginea filmelor prezen­tate. *** Comisia județeană de or­ganizare a Festivalului fil­mului la sate, își propune să prezinte în această primă etapă numeroase manifestări pe marginea filmelor progra­mate la unitățile cinemato­grafice. Dintre acestea men­ționăm: simpozionul pe tema „Cum ne educăm copiii“ (pe marginea filmului „Cine va deschide ușa“), care va fi organizat la cinematografele „23 August“ din Bechet și la cele din Cioroiul Nou, Cioroiași, Perișor, Mărăcine, Urzica Mare și Urzicuța. La cinematografele din Piscu Vechi, Tunarii Vechi, Seaca de Cîmp va fi prezentat mon­tajul cinematografic literar pe marginea filmelor : „Răpirea fecioarelor“ și „Răzbunarea haiducilor“ ; medalionul literar cinemato­grafic „Liviu­ Rebreanu“ pe marginea filmului „Răscoa­la“, la cinematografele Sado­va, Piscul Sadovei, Lișteava, Ostroveni și Sărata. La cine­matograful din Calafat va fi prezentat un montaj istoric pe marginea filmului româ­nesc „Columna“. , in majoritatea unităților cinematografice, festivalul s-a deschis într-un cadru sărbă­toresc. Așa, de pildă, la Bechet a rulat filmul: „Cine va deschide ușa“, însoțit de un simpozion, la Călărași — documentarul „Pe drumurile Africii“, cu prilejul căruia profesorul­ de istorie a făcut comentarii, la Dăbuleni — filmul românesc „Cerul înce­pe la etajul 111“, însoțit de un simpozion. Etapa a doua a Festivalu­lui filmului pentru sate se va desfășura între 5 ianuarie și 2 februarie 1969. p: mondloc 8E18 [UNK]m amna A

Next