Inainte, ianuarie 1969 (Anul 26, nr. 7415-7439)

1969-01-29 / nr. 7437

PE TREPTELE CINCINALULUI Un insuflețitor bilanț în dezvoltarea economiei naționale Ziarele de ieri au dat publicității Comunicatul cu privire la îndeplinirea planului de stat de dezvoltare a economiei naționale a Republicii Socialiste România pe anul 1968. Reflectare pregnantă a modului în care oamenii muncii înfăptuiesc programul stabilit de Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român și hotărîrile Conferinței Naționale. Comunicatul înfățișează sub forma unui însuflețitor bilanț, treptele dezvoltării economice în România socialistă în anii actualului plan cincinal, în toate domeniile vieții economice și sociale — se subliniază în comunicat — au fost înregistrate realizări de seamă. Sarcinile planului cincinal pentru perioada 1966 — 1968 s-au înfăptuit cu succes. Au continuat în ritm susținut industrializarea socialistă, modernizarea agriculturii, precum și dezvoltarea științei, culturii și artei. In cadrul acestor sublinieri, tabloul dezvoltării de ansamblu a economiei naționale în cel de-al treilea an al cincinalului este caracterizat de următoarele date care pun în valoare salturile calitative din ultima vreme. Astfel, față de anii 1965 și 1967, în ultimul an produsul social a crescut cu 30,2 la sută și respectiv 7,5 la sută, iar venitul național cu 26,2 la sută și 7 la sută. Producția globală industrială sporește cu 41,8 la sută față de 1965 și cu 11,6 la sută față de 1967. A crescut, de asemenea, numărul salariaților, iar productivitatea muncii în industrie reprezintă, în raport cu aceiași ani, 126,6 la sută și respectiv 106,8 la sută. Ca urmare a dezvoltării multilaterale a economiei, nivelul de viață al oamenilor muncii a cunoscut creșteri permanente care se circumscriu hotărîrilor Congresului al IX-lea al partidului care a trasat un vast program de dezvoltare a României socialiste, de ridicare pe trepte noi de civilizație și progres a întregii vieți economice și social-culturale. Urmare, vînzările de mărfuri cu amănuntul prin comerțul socialist au crescut cu 28,8 la sută față de anul 1965 și cu 8,8 la sută față de cel de-al doilea an al planului cincinal. Sunt consemnate, de asemenea, veniturile bănești ale populației care au crescut față de 1965 cu 31,1 la sută și cu 8 la sută față de anul 1967. Valoarea cheltuielilor pentru acțiuni social-culturale de la bugetul de stat, a crescut cu 37,3 la sută față de 1965 și cu 11 procente față de 1967. Au fost date în exploatare peste 560 noi capacități de producție și obiective importante, precum și alte investiții care sporesc potențialul productiv în toate ramurile economiei, lărgesc baza materială a activităților social-culturale și de servicii pentru populație. Comunicatul subliniază faptul că în cel de-al treilea an al cincinalului a continuat acțiunea de organizare rațională a producției și a muncii care a creat condiții pentru folosirea mai bună a mijloacelor materiale și a forței de muncă, ridicarea nivelului tehnic al producției și creșterea eficienței economice. Ca o consecință, pla(Continuare în pag. a III-a) Din Comunicatul cu privire la îndeplinirea planului de stat de dezvoltare a economiei naționale a Republicii Socialiste România pe anul 1968. H II1II I 1 ^VWWVWVWVWWWWVVWVWW'UVWWUWU’UVWUV-J. La Isalnita 1 1 tot timpul va fi vară Călătorul care se îndreaptă de la Craiova spre Filiași, înainte de a ajunge lîngă cetatea chimiei și a volților, observă pe fereastra vagonului, în dreapta podului de peste Amaradia, o vegetație luxuriantă sub acoperiș de sticlă și folie de polietilenă. Sunt serele și răsadnițele Stațiunii experimentale legumicole Ișalnița. O suprafață relativ mică —• sub 2 ha — cultivată de lucrătorii stațiunii după cele mai noi cuceriri ale tehnicii actuale în legumicultura — asigură legume proaspete și, îndeosebi roșii, în tot timpul anului atît pentru alimentația publică la Craiova cît și pentru export. Pînă la sfîrșitul anului viitor, însă, alături de giganții industriali — Combinatul chimic, Centrala electrică de termoficare, va fi înălțat un imens acoperiș de sticlă. Este vorba de serele moderne care vor fi construite prin cooperare de către numeroase cooperative agricole pe o suprafață de 66 ha și serele I.A.S. ce se vor întinde pe nu mai puțin de 148 ha. Informăm cititorii noștri că organele competente au și avizat studiul tehnico-economic pentru cele 148 ha sere în cadrul IAS. Valoarea lor se ridică la peste 600 milioane lei. Construcția modernă a viitoarelor sere va asigura o eficiență economică maximă. Se prevede ca, în cadrul complexului, grupuri de cîte patru sere au ha fiecare să alcătuiască un sector. In interiorul serelor toate sau aproape toate lucrările se vor executa mecanizat. Întreaga aparatură va fi dirijată în mod automat. Astfel, udatul se va face automat, iar dezinfectarea solului se va efectua cu aburi sub presiune. Producția ce se va obține de la serele cooperativelor agricole și IAS va satisface nu numai consumul populației Craiovei, dar va crea și însemnate disponibilități pentru export. Gospodinele vor avea posibilitatea — o dată cu darea în exploatare a celor 214 ha sere de la marginea Craiovei — să-și procure, în orice anotimp, roșii și alte legume care, sub acoperișul de sticlă, vor avea vară veșnică. Aceste sere vin, astfel, să completeze un gol care se resimțea în viața unui oraș în continuă modernizare cum este Craiova. A. FRIGIOIU j Vocația I urbanismului au fost localități, și nu ■ Ä puține, unde, asemenea H “ * celor descrise de Sadoveanu, nu se intimpla nimic deosebit; timpul se scurgea cu o monotonie implacabilă, accentuînd atmosfera de arhaism somnolent, cu întregul său arsenal de H I drame și suferințe nesfîrșite. Deși beneficiau, prin concursul împrejurărilor, de ■ o anume instituție în numele căreia isi revendicau un loc onorabil pe harta țării, ■ localitățile respective închideau, în tiparele strivite, o atmosferă dramatică, mai u_sor sesizabilă, să zicem, decit intr-un sat oarecare. Una dintre acestea era fiui,liașului, dacă în imediata lui vecinătate, nu ar fi fost plasat un important nod de cale ferată, nu ar fi stîrnit nici *N măcar interesul elementar al călătorului de aiurea. Așezarea s-a zbătut sey 1cole de-a rîndul intr-un anonimat sfișietor. Înconjurată de pămînturi aride, ostilea muncii omului, hăituită de 11 vînturi pustiitoare, localitatea oferea, din cindi în cînd, surpriza unui tîrg comercial,i unde se întîlneau negustori din cele mai îndepărtate ■ puncte ale Olteniei. Astăzi, octogenarii Filialului mai reînvie vremelnic atmosfera romantică a cetelor haiducului I Zdrăilă, care descindeau în sat pentru a judeca pe cei I avuți. Codrul maiestos unde se ascundeau s-a retras acum sfielnic. Din mîndra o pădure de stejari a rămas un colț ce-fi aruncă invocator , umbra peste peisajul cam■pestriț, împrăștiat monoton în H stingă și în dreapta Jiului. O H localitate care s-a bucurat H ani de-a rîndul de o falsă H curtoazie, asemenea unei gaze de ignorare. Mărturisesc că, intr-un trecut mai indeg pártat, am încercat aceeași senzație, asemenea multora, ci de apatie față de un punct g care nu sugera nimic și nici nu forțaț, minimum de interes pentru a redescoperi măcar una din multiplele virttuți oferite de un peisaj, doar un aparent anost. Nu mi-am pus, de asemenea, întrebarea dacă locuitorii acestei așezări au trăit, cu decenii în urmă, complexul devorant al lipsei de urbanitate, cu atit mai acut cu cît Filiașul urmează, pe o bună distanță, una din marile artere rutiere ale țării, cu atît mai dezolant, cu cit localitatea a trăit în zona de irezistibilă atracție a Craiovei. Poate asemenea circumstanțe au făcut ca în Filiași să fie conservate forme de ruralism anacronic, retrase în umbra însemnelor evidente ale civilizației materiale și spirituale. Poate această nebuloasă îmbinare a sugerat multor locuitori o stare de pendulare dilematică între sentimentul stabilirii, al întemeierii solide a unui rost în viață pe aceste meleaguri și ROMULUS DIACONESCU (Copinuare în pag. a IlI-a) Școala de mecanici agricoli : o expresie a arhitecturii moderne care cucerește tot mai mult teren în atmosfera urbană a Filiașului. Foto : FI. Roșoga Lucrările plenarei Consiliului Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție In zilele de 27 și 28 ianuarie au avut loc lucrările plenarei Consiliului Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție. La ședința de marți au luat parte tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraș, Chivu Stoica, Paul Niculescu-Mizil, Virgil Trofin, Manea Mănescu, Iosif Banc, Mihai Gere, Dumitru Popescu, membri ai C.C. al P.C.R. și ai guvernului. La lucrările plenarei au participat, de asemenea, prim-secretari ai comitetelor județene de partid, președinții uniunilor județene ale cooperativelor agricole, directorii direcțiilor agricole județene, conducătorii institutelor de cercetări din agricultură și ai unor stațiuni experimentale, președinții unor cooperative agricole, secretari ai unor comitete de partid comunale și din cooperative agricole. In cadrul lucrărilor plenarei, la dezbaterea problemelor cuprinse în ordinea de zi au luat cuvîntul tovarășii : Marin Argint, președintele Uniunii județene a C.A.P. Ilfov, Ion Popa, președintele C A.P. Bălcaciu, județul Alba, Gheorghe Ghinea, prim-secretar al comitetului județean Botoșani al P.C.R., Pavel Bizo, președintele C.A.P. Valea lui Mihai, județul Bihor, ing. Ion Mănoiu, directorul Direcției agricole județene Brașov, Gheorghe Postolache, președintele C.A.P. Țifești, județul Vrancea, ing. Constantin Timirgaziu, directorul Stațiunii experimentale agricole Secuieni, județul Neamț, Serghei Melniciuc, președintele C.A.P. Independența, județul Galați, ing. Alexandru Galoș, președintele Uniunii județene a C.A.P. Cluj, Gheorghe Paloș, prim-secretar al Comitetului județean Gorj al P.C.R., ing. Traian Moraru, directorul I.M.A. Castelu, județul Constanța, Stelian Mămășan, secretarul Comitetului de partid din C.A.P. Crăguești, județul Mehedinți, Toader Miron, președintele C.A.P. Cosmești, județul Iași, Anghel Mircea, președintele C.A.P. Grindu, județul Ialomița, ing. Ion Oprea, președintele Uniunii județene C.A.P. Timiș, Gheorghe Roșu, a prim-vicepreședinte al Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție, Silviu Strasser, președintele Uniunii județene a C.A.P. Bacău, Dumitru Tîrcolea, președintele C.A.P. Buzescu, jud. Teleorman, Ioana Marinaș, secretar al Comitetului de partid din C.A.P. Jiblea, județul Vîlcea, Laurențiu Schop, președintele C.A.P. Alțînea, județul Sibiu, Ion Rușinaru, președintele Băncii Agricole, Ion Apostolescu, președintele Uniunii județene a C.A.P. Brăila, Gheorghe Blaj, prim-secretar al comitetului județean Maramureș al P.C.R., Milica Giura, președintele Uniunii județene a C.A.P. Mureș, Nicolae Ștefan, șeful Departamentului pentru valorificarea legumelor și fructelor, Gheorghe Petrescu, prim-secretar al Comitetului județean Dolj al P.C.R., Maria Zidaru, președinta C.A.P. Păulești, județul Satu Mare, Nicolae Giosan, președintele Consiliului Superior al Agriculturii, Marin Vlad, secretar al Comitetului de partid din C.A.P. Crovu, județul Dîmbovița. Plenara a analizat pe larg activitatea desfășurată de uniunile cooperatiste în cei aproape 3 ani care au trecut de la constituirea lor, rezultatele obținute în întărirea economică și organizatorică a cooperativelor, aportul agriculturii cooperatiste la dezvoltarea economiei naționale. Alături de succesele obținute în dezvoltarea agriculturii socialiste și în creșterea veniturilor cooperatorilor, vorbitorii au relevat neajunsuri care mai există în unele sectoare ale activității Uniunii Naționale Cooperativelor Agricole de Proaducție. Au fost propuse o serie de măsuri menite să ducă la îmbunătățirea și perfecționarea activității Uniunii Naționale și a uniunilor județene în îndrumarea și sprijinirea cooperativelor agricole în vederea folosirii tuturor resurselor pentru dezvoltarea în continuare a producției și veniturilor. Vorbitorii au făcut propuneri pentru realizarea integrală și în cele mai bune condițiuni a sarcinilor ce revin sectorului agricol cooperatist din planul de stat pe anul 1969. Primit cu vii și îndelungi aplauze a luat cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. + In cea de-a doua parte a ședinței din 28 ianuarie a.c. plenara a adoptat regulamentul privind aplicarea normelor statutare de organizare și retribut(Continuare în pag. a Il-a) zammm elekoral PREGĂTIRI INTENSE DE ALEG IIȘTIINȚA CONDUCERII ȘI ORGANIZĂRII PRODUCȚIEI. Eficienta criteriul economică de bază al a investițiilor întregii activități in lumina amplului program de măsuri elaborate de Congresul al IX-lea și Conferința Națională a P.C.R., problemele ce angajează organizarea științifică a producției și a muncii în toate ramurile economiei naționale compun o cerință stringentă în creșterea productivității muncii și sporirea eficienței economice. La București a luat ființă un centru de studiu bine profilat, un valoros nucleu de cercetare în abordarea problemelor care privesc conducerea și organizarea științifică a producției și a muncii. La scara cuvenită, și în județul nostru s-a creat un cabinet cu un profil similar, care a obținut, într-un timp scurt, rezultate importante în activitatea sa. Ținînd seama de sarcinile revenite in acest compartiment, redacția ziarului „înainte“ Craiova, împreună cu Cabinetul județean Dolj pentru problemele organizării științifice producției și a muncii, a inițiat o largă dezbatere a unor aspecte curente, de larg interes, intr-un domeniu care angajează diversificarea producției, studiul metodelor, analiza și măsurarea muncii, creșterea eficienței economice în fabrici și uzine, pe șantiere, în unitățile de proiectare și coordonare a producției. Grupînd aceste constatări la noua noastră rubrică săptămînală „CONDUCEREA ȘI ORGANIZAREA ȘTIINȚIFICĂ A PRODUCȚIEI — DISCIPLINĂ NECESARĂ ȘI ACTUALĂ“, vom da, credem, prilej unui valoros schimb de experiență între colectivele de muncă, specialiști din serviciile de organizare științifică a producției și a muncii din întreprinderi. Procedînd astăzi la prima „înscriere la cuvînt“ la această tribună a experienței înaintate, așteptăm participarea cut mai multor muncitori și cadre tehnico-inginerești din unitățile industriale ale Doljului, autori ai unor păreri, propuneri și sugestii judicioase legate de perfecționarea sistematică a științei, conducerii și organizării producției. Creșterea eficienței, criteriul fundamental al dezvoltării activității economice, a constituit și constituie unul din obiectivele centrale ale politicii economice a partidului nostru, o cale principală în accelerarea perfecționării și rentabilizării producției. Concepută la scara economiei naționale, eficiența tehnică sau economică presupune elaborarea acelor priorități și opțiuni care să asigure simultan lărgirea bazei de materii prime, valorificarea superioară a acestora și o structură a producției materiale în care ramurile producătoare de mijloace de producție, promotoare directe ale progresului tehnic, pot determina ritmuri dinamice de dezvoltare, o folosire judicioasă a forței de muncă și o înaltă productivitate a muncii, calitate ridicată și preț de cost scăzut. Indicatorul cel mai cuprinzător și semnificativ pentru aprecierea de ansamblu a eficienței economice a investițiilor îl constituie termenul de recuperare a acestora, definit ca raport între valoarea investiției și volumul acumulărilor bănești realizate. Prin prisma acestui indicator sintetic este de observat că acțiunea de recuperare, care devine posibilă în momentul creării acumulărilor, a început efectiv la întreprinderea de prefabricate din beton Craiova abia în cursul anului 1968. Acumulările realizate, calculate prin însumarea beneficiilor și a impozitului pe circulația mărfurilor, conduc la concluzia că investiția se va putea recupera și va deveni din nou disponibilă pentru a reintra în circuitul economic. Deși raportul dintre efortul financiar și efectele valorice oferă elemente esențiale pentru aprecierea eficienței economice a unei investiții, acesta nu poate fi reținut drept unicul criteriu de apreciere. Imaginea de ansamblu solicită o analiză comparativă a parametrilor tehnico-economici proiectați și rea-CORNELIUS ENESCU inginer șef adjunct — întreprinderea de prefabricate din beton Craiova (Continuare în pag. a IlI-a) l La capătul unei etape distise în desfășurarea sa — încheierea acțiunii de desemnare candidaților Frontului Unităi Socialiste — campania electorală își menține ritmul alert, potrizînd interesul unanim, mari' antrenarea masivă a oamei muncii care, pretutindenibîndesc activitatea succese important ... de toate domeniile producție și în vieții sociale, hotărîți să întâmpine alegerile de la 2 martie a.c. cu înfăptuiri deosebite. O activitate însuflețită înregistrăm în momentul de față în circumscripțiile electorale din județ unde, potrivit ultimei centralizări, au fost înscriși în listele electorale 479 534 alegători, ceea ce reprezintă deja 100 la sută din numărul alegătorilor. Potrivit normelor legii electorale, în județ vor 329 secții de votare, funcționa revenind în medie o secție de votare la 1518 alegători. De la Comisia electorală județeană aflăm că s-au asigurat condițiile ca cei din spitale, sanatorii, case de bătrîni și cei care nu se pot deplasa, să-și exercite dreptul de vot. Aproape 29 000 cetățeni activează în comisiile electorale teritoriale și de circumscripții din județul nostru, în întâmpinarea alegerilor, în cadrul județului se desfășoară o susținută muncă politică și cultural-educativă. La casele de cultură, cămine culturale și biblioteci au avut loc în săptămînii trecute o serie cursul de manifestări cultural-artistice, expuneri, programe artistice, simpozioane, seri literare, călătorii imaginare pe hartă, vizionări colective la televizor etc. — consacrate aniversării a 110 ani de la Unirea Principatelor gVIA sunt 03*3^ și alegerilor de deputați în Marea Adunare Națională consiliile populare. Au fost preșidentate expuneri pe următoarele teme: „Principiile de bază ale politicii externe a Republicii Socialiste România“, „Perspectivele de viitor ale României“, „Frontul Unității Socialiste — expresia unității moral-politice a întregului popor“, „Consiliile populare — organe locale ale puterii de stat“, „Republica Socialistă România — stat suveran, independent și „Dezvoltarea democrației unitar“, socialiste în etapa actuală.“ în 40 de comune din județ, expunerile pe tema „Consiliile populare — organe locale ale puterii de stat“ au fost ținute de juriști, în ziua de 26 ianuarie au fost trimiși în 10 comune — Călărași, Dăbuleni, Bechet, Ostroveni, Dobrești, Sadova, Izvoare, Galicea Mare, Perișor, Radovan — un număr de 50 intelectuali organizați în brigăzi științifice, care au răspuns la o serie de întrebări ridicate de alegători. Se bucură de o bună apreciere în aceste zile și călătoriile imaginare pe hartă, prezentate de specialiști, pe diferite teme ca: obiective economice pe harta patriei și a județului Dolj, prezențe românești peste hotare etc. AD. F. curier cotidian . Plenare ale activelor U.T.G. Comitetul municipal Craiova al L.T.C. a organizat duminică plenare ale activelor U.T.C. din școli (licee teoretice, de specialitate, profesionale și grupuri profesionale). Cu acest prilej s-au dezbătut probleme privind modul în care au fost îndeplinite sarcinile pe trimestrul I în lumina Congresului al VIII-lea al U.T.C. și a Consfătuirii pe țară a U.T.C. De asemenea, s-au prezentat cîteva din principalele acțiuni pe care le va organiza Comitetul municipal al U.T.C. și s-au făcut recomandări privind activitatea tineretului școlar. Uriașul Carusel In secția mecanică a fabricii de mașini electrice rotative de la Uzina „Electroputere“ — Craiova <se montează un nou strung Carusel. Acest utilaj, de dimensiuni impresionabile, va permite, alături de linia de carusele existente, prelucrarea unor piese diverse, la nivelul tehnic impus de procesul tehnologic promovat în construcția de mașini electrice. Drumuri modernizate Șoselele ce leagă Craiova de comunele Melinești, Caraula, trecut, cu Sălcuța și Terpezița au fost acoperite, anul îmbrăcăminți asfaltice ușoare. De asemenea, a fost asfaltată și șoseaua Urzica Mare — Urzicuța — Afumați — Băilești, în cursul anului 1968 au fost asfaltate și modernizate peste 55 km drumuri județene. Anul acesta, acțiunea va continua cu drumurile Craiova — Cetate, Unirea, Segarcea, Giurgița, Urzica Mare, ce vor totaliza 36 km îmbrăcăminți asfaltice ușoare. Pe teritoriul județului nostru, drumurile naționale și județene modernizate totalizează 415 km. • Filme documentare pe teme agrare Pentru consolidarea cunoștințelor celor ce frecventează cursurile învățămîntului agrozootehnic, consiliul de conducere al C.A.P. din Siliștea Crucii luat inițiativa de a prezenta diferite filme cu caracater documentar. Pînă în prezent, au fost vizionate șase filme dintre care amintim : „BELȘUG ȘI CALITATE“, „CULTURI IRIGATE“, „SFECLA DE ZAHAR IN HRANA ANIMALELOR“ și altele. Pînă la încheierea cursurilor, membrii cooperatori vor viziona încă nouă filme cu caracter agrar. Ansamblul folcloric „Perinița“ la Calafat Ieri după-amiază, cunoscutul Ansamblu folcloric „Perinița“ a prezentat, la Casa de cultură din Calafat, două spectacole de muzică populară : „Firea-i inimă să fii“. Și-au dat concursul, printre alții, soliștii Lucreția Ciobanu, Eugenia Ticu, Maria Pietraru, Ana Bălăci.